Page 96 - 1963-07
P. 96
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2670
M
C O M U N I C A T
cu privire Ba Consfătuirea primilor secretari
ai Comitetelor Centrale ale Partidelor
comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor
26 iulie la Havana Lucrările Consiliului
de guverne ale ţărilor membre ale C.A.E.R.
HAVANA 27 (Agerpres). a arătat vorbitorul, constă te faptul de Securitate
La 26 Iulie, poporul dhban a săr că fa această zl poporuil nostru a
(Urmare 'din pag. l-a) 1970, în extinderea pe aoeastl niee-materiale (îngrăşăminte chimice
bază a specializării şl cooperării !n şl maşini) şl să se Intensifice schim bătorit într-un cadru festiv împlini păşit pe o cale nouă, care, l-a dus NEW YORK 27 (Agerpres). de asemenea ca toate statele să 60
Participanţii la Consfătuire au apre producţie. Totodată, atenţia prind* bul de experienţă înaintată în pro rea a 10 ani de lă asaltul fortului ta revoluţie. In Consiliul de Securitate continuă abţină de la a mai acorda ajutor gu
ciat pozitiv modificările organizato pală va fi acordată problemelor şl ducţie, Mo noada. După ce a Înfăptuit revoluţia, po dezbaterile în legătură cu teritoriile
rice ale organelor GA.E.R., înfăptui direcţiilor principale ale speciali Consfătuirea a aprobat propunerile In marea Piaţă a Revoluţiei — „Jo- porul «uban a primit îndată un ajutor vernului . i tughcz în vederea con
tă in conformitate cu holărirea Cons zării Internationale şi cooperării în s4 Marti* — a-au adunat sute de mii substanţial din partea Uniunii So africane aflate sub dominaţia colo tinuării reprimării populaţiei din te
fătuirii din Iunie (1962). Crearea Co- producţie, satisfacerii depline a ne- elaborate de Consiliul de Ajutor Eco de locuitori at oapltalel, precum şi vietice şl a întregului lagăr şoolallst. nialistă portugheză. ritoriile africane si, tn pr inul rind,
nomie Reciproc privind trecerea la
miletului Executiv al CA.E.R. şl acti voilor cresctnde ale ţărilor membre decontări multilaterale In comerţul al provinciilor PInar del Rio, Havana Sl astăzi poporul cuban beneficiază te numele grupului ţărilor afro- de a nu mai livra arme şt muniţii’
vitatea sa sistematică au contribuit la ale CA.E.R. în «e priveşte combusti dintre ţările membre ale CAE.R. şl ţi Matanzas. de un mare sprijin din partea U R.S.S. asiatice, Republica Ghana. Marocul Pro:o~' ' cere serreîarului general
creşterea rolului Consiliului ca orga Clădirile Înalte din Jurul pieţei şl a celorlalte tărl socialiste. şi Fîllplnele au prezentat Consiliului
nizator colectiv al activităţii comune bilul, energia electrică, materiile pri la organizarea In acest scop a Băncii erau pavoazate cu imense panouri In continuarea cuvlntărll sale, Fidel aJ O.N.U. să ia măsuri pentru pune#
Internationale de colaborare econo
me, dezvoltării Industriei chimice,
a ţârtfor membre ale CA.E.R. In do construcţiilor de maşini, electronicii mică. Consfătuirea a examinat o se pe care erau însorise lozinci revolu Castro a analizat în amănunţime ac de Securitate un proiect de rezoluţie rea In aplicare a măsurilor sîub. ’e
meniul coordonării planului, speciali- şi altor ramuri din cele mal noi — rie de alte probleme privitoare la ţionare: „Glorie eroilor Moncadeil", tuala situaţie a Amerlcll Latine. A- in care 6e subliniază că PortugaJia de Conslliiul de Securitate pînă la
zării şi cooperării In producţie. ale economiei naţionale. dezvoltarea pe viitor a colaborării „Trăiască 26 iulief", „Trăiască Parti cest continent trece prlntr-o criză, acţionează In teritoriile aflate sub sfirsilul acestui an.
Participanţi la Consfătuire au exa. Consfătuirea a relevat că în des dul Unit al Revoluţiei Socialistei", şt revoluţia este acolo Inevitabilă. dominaţia sa colonială contrar prin
minat situaţia în ce priveşte activi economice Intre ţările membre ale „Astăzi nu vă chemăm la arme, ci Vorbitorul a scos în evidentă eşecul cipiilor Cartei O.N.U. şi rezolutiLlor *
CA.E.R.
tatea legală de specializarea Interna, făşurarea acestei activităţi este ne
tionalâ şi cooperarea In producţie, cesar să se tină seama de sporirea Participant!! Ia consfătuire consl. la muncăl", „Trăiască Internaţionalis „Alianţei pentru progres" — această adoptate In Adunarea Generală a NEV/ YORK 27 (Agerpres).
mul proletari", „Trăiască pacea!", şl
mal cu «eamă In domeniul construc la maximum a elidenlei producţiei deră că esle datoria lor Internationa- altele. La ora 16 precis (ora Hava unealtă a imperialismului pentru lupta O.N.U. şt Consiliul de Securitate. In şedinţa din după-amtaza zLlel de
ţiilor de maşini, Industriei chimice şl productivităţii muncii sociale, de listă ca, folosind Ia maximum resur nei). la tribuna guvernamentală, a împotriva revoluţiei cubane. In nu Proiectul de rezoluţie, oitirt de re
şl siderurgiei. îmbunătăţirea continuă a calităţii şi sele şi posibilităţile interne ale fie. luat loc Fidel Castro, prim-secretar ai mele poporului euban, el şl-a expri prezentantul Republicii Ghana, Sa- 26 iulie a Consiliului de Securitate
nivelului tehnio al produselor pe baza cărei tărf, să contribuie prin toate
Con< "'Miile bilaterale e/ecluate în Conducerii naţionale a Partidului Unit mat solidaritatea cu popoarele Ame- ckay. condamnă atitudinea guvernului au luat cuvîntul 'eprezentantil Marii
tre ţările membre ale CA E.R. pentru folosirii realizărilor progresului teh- mijloacele la dezvoltarea continuă a al Revoluţiei Socialiste şi prim-mi- rlcli Latine, care luptă pentru elibe Britanii, S.U.A., Franţei sl ciankal-
nico-ştiinlific contemporan şi organi relaţiilor economice, la întărirea uni- rarea lor. portughez, violarea repetată a Cartei
a pune de acord In prealabil consi zării înaintate a producţiei. nistru al Cubei. însoţit de Osvaldo şistul. Ei au respins proiectul de re#
derentele lor în legătură cu dez laţii ş! coeziunii ţărilor socialiste pe Doiticos, preşedintele Republicii, de Trecînd la problemele dezvoltării O.N.U. şi refuzul acestuia de a trans zolutie prezentat de Ghana, Maroc şl
voltarea celor mai importante dome Parlicipanlii la Consfătuire au apro baza principiilor Internaţionalismului membrii conducerii naţionale a parti continue a economiei Cubei. Fidel pune în viată rezoluţiile Adunării Ge FîLpime. Din dezbaterile de vineri
nii ale economiei naţionale şl a re bat termenele dc efectuare a coor proletar. dului şi ai guvernului. Au răsunai Castro a arătat ca tn primii ani de nerale a O.N.U. şt Consiliului de Se
laţiilor economice de lungă perspcc- donării planurilor pentru cincinalul Adtnctrea continuă a diviziunii in ovaţiile furtunoase a sute de mii după victoria revoluţiei s-au creat curitate. După ce subliniază că „si după !i.sâ reiese că puterile occiden#
tiva creează premise mai bune In ve următor (1966—1970). ternaţionale socialiste a muncit, ex de oameni. S-ou inlonat marşuri re condMîi pentru o înaintare şl mat tale au Ln'cnlin să împiedice adop#
derea coordonării multilaterale a Pentru sporirea producţiei agricole tinderea specializării şi cooperării in voluţionare. rapida. In următorii cinci ani, a spus tuaţia în teritoriile dominate de por tarea rezoluţiei amintite «are con#
planurilor in cadrul C.A E.R. tn scopul satisfacerii necesităţilor In producţie, a schimbului de mărfuri, Fidel Castro a rostit o amplă cu- el, trebuie să sporim producţia, să tughezi ameninţă grav pacea şi secu damnă cu vigoare politica colonia
Pornind de la premisa că metoda conlînuă creştere ale populaţiei în a colaborării tehnico-şliinîifice sînt vtnlarc în care a subliniat că revolu Îmbunătăţim organizarea muncii sl ritatea In Africa", proiectul de rezo liştilor portughezi în Africa.
principală a activităţii C AE.R. este ce priveşte produce alimentare îl de o Importantă vitală pentru flecare ţia cubanâ victorioasă se consolidea valorificarea rezervelor. luţie „cere îndeplinirea imediată do
coordonarea planurilor economice de ale industriei tn ce priveşte materii tară socialistă sl pentru întreaga eo- ză şi se dezvolta In pofida uneltirilor In Încheierea adunării sute de mii către Portugalia a rezoluţiei Adună Puterile occidentale propun Iniţie
perspectivă, Consfătuirea a constatat le prime, Consfătuirea a considerat munltale socialistă tn ansamblul ei. duşmăniilor ei. dc oameni au intonat „Internaţio rii Generale a ON U. din anul 1962 rea unui aşa-zis „dialog" între auto#
că cea mal Importantă sarcină a dez că este necesar ca. paralel cu efor Consfătuirea care s-a desfăşurat în- însemnătatea zilei de 26 Iulie 1953, nala". ritălîle portugheze sl reprezentanţii
voltării colaborării economice Intre tul (le continue ale fiecărei tărl din tr-o atmosferă de cordialitate, prlete. în care se cerea recunoaşterea drep unor ;.ivcr africane. De fapt,
ţările membre ele CA E R. pe peri CA.E.R. pentru obţinerea unul avînt nle frăţească şi înţelegere reciprocă tului populaţiei din teritoriile aflate
oada Imediat următoare constă In tn agricultură, să se extindă cola- a relevat unitatea deplină dc vederi sub dominaţia porlughcză la autode aceasta nu reprezintă declt propria
pregătirea sl efectuarea coor borarca multilaterală în asigurarea a tuturor participanţilor In proble- A 10-a aniversare a victoriei poporului terminare şl independentă, încetarea poziţie a guvernului -'■‘-tughez al
donării planurilor pe anii 1966— producţiei agricole cu mijloace tch- mele discutate. represiunilor, amnistie politică şl ne cărui reprezentant la aotualele şe
coreean în războiul patriotic de eliberare gocieri cu reprezentantul partidelor dinţe ale Consiliului de Securilale a
politice din aceste teritorii în vede încercat să abată atenlla Consiliului
C O M U N I C A T — Adunarea solemnă de la Phenian — rea transferării puterii populaţiei de la gravele problome pe care le
PHENIAN 27 (Agerpres). Generalul 7‘oi Gvan, şeful statului africane şi apoi acordarea indepen ridică situaţia din coloniile portughe
La 26 iulie în Teatrul de vară din
cu privire la Sesiunea a XVIII-a a Consiliului Parcul tineretului din Phenian a avut major general ol armolei populare dentei. ze. adiesînd invitaţii reprezentanţilor
loc o adunare solemnă a opiniei pu coreene a prezerdat la adunare un Proiectul de rezoluţie afro-asiatic unor ţări africane de a vizita Angola
de Ajutor Economic Reciproc blice din capitala Coreei populare. raport. prezentat In şedinţa din 26 iulie cere, şt Mozambicul şi de a avea convor#
consacrată celei de-a 10-a aniversări - blri ou autorităţile portugheze.
La 25 şl 26 iulie 1963, la Moscova Sesiunea Consiliului do Ajutor E- ţările participante la Consiliu. a victoriei poporului coreean în răz
a avut loc Sesiunea o XVIII-a a conomio Reciproc o elaborat măsuri Sesiunea a adoptat hotărirea cu boiul patriotic de eliberare. Greva generală a cadrelor Ministrul afacerilor externe al
Consiliului de Ajutor Economic Re- practice In vederea realizării reco- privire la înfiinţarea unor noi co La adunare au participat Ţoi En Sierrei Leone, John Karefa-Smarl, a
oiproc. mandirilor Consfătuirii primilor se misii permanente ale Consiliului Ghen, Kim Ir, Pak Kîm Cer şi alţi didactice din Argentina respins „Invitaţia" Portugaliei de a
La lucrările sesiunii au participat cretari al CC ale partidelor comu pentru industria radiolehnică şi elec oonducători ai Partidului Muncii din vizita Angola şl Mozambicul. „Noi nu
delegaţii din Republica Populară Bul niste şl muncitoreşti şl a şefilor de tronică şi pentru geologie, precum Coreea şi ai guvernului R P.D. Co BUENOS AIRES 27 (Agerpres). — ricunc asupra economiei naţionale a
garia, Republica Socialistă Cehoslo guverne ale ţărilor membre ale şi cu privire la reorganizarea Co reene. Greva generală a celor 27.000 de dus tara la criză economică şi po sîntem Interesat! să vizităm o tară
vacă, Republica Democrată Germană, GA.E.R. Aceste recomandări au fost misiei permanenle pentru industria cadre didactice din toate şcolile ele litică. care se reflectă asupra situa- africană administrată de o putere
Republica Populară Mongolă, Repu făcute pe marginea raportului Comi uşoară şi alimentară tn două co A. Harriman şi lordul mentare şi medii din Argentina a liri micilor lunclionari de stal. străină", a declarat el.
In timp ce salariile prolesorilor,
intrat în cea de-a treia zi. Aceasta
blica Populară Polonă, Republica tetului Executiv cu privire la ac misii : pentru Industria uşoară si este cea de a treia grevă generală scrie ziarul „Vanguardia", au sporii
Populară Romlnâ, Republica Popu tivitatea depusă tn vederea Înfăp pentru Industria alimentară. Hailsham au părăsit din anul 1950 numai cu 40 Ia sulă.
lară Ungară, Uniunea Republicilor tuirii hotărirîlor Consfătuirii din Sesiunea s-a desfăşurat într-un Moscooa din această lună, declarată dc Sin costul vieţii in această perioadă a
Sovietice Socialiste, ţări membre ale iunie (1962) a reprezentanţilor parti spirit de cordialitate şi de prietenie dicatul cadrelor didactice din Ar O nouă crimă monstruoasă
gentina in apărarea sistemului invă- crescut cu 400 la sulă. Numeroşi
Consiliului. delor comuniste şi muncitoreşti din f rălcască. MOSCOVA 27 (Agerpres). — profesori sînt nevoi|i să-şi părăsească săvîrşită de autorităţile
La 27 iulie, Averell Harriman, se tămîntului popular şi pentru îmbu
cretar dc stat adjunct al Statelor nătăţirea condiţiilor dc viată ale profesia si să se angajeze in alte irakiene
Şedinţa Comitetului Executiv al C. A. E. R. Unite, şl lordul Hailsham, ministrul lucrătorilor din învălămînl. servicii.
Actualul guvern, întîmptnînd greu
pentru problemele ştiinţei şi tehnicii Dilerile partide politice, organiza PARIS 27 (Agerpres). —
ţiile obşteşti şi masele largi ale tăţi economice, intenţionează să li
La 26 Iulie o avut loc la Moscova surile necesare privind îndeplinirea membre ale C.A.E.R. şl a hotărîrî- al Marii Britanii, împuterniciţi spe chideze Invălămîntul public gratuit La 26 iulie a fost difuzată scri
cea de-a 8-a şedinţă a Comitetului recomandărilor Consfătuirii primilor lor sesiunii a 18-a a Consiliului, care ciali ai preşedintelui S U.A. şi primu poporului îşi exprimă solidarilalea şi să sporească numărul şcolilor
Executiv al Consiliului de Ajutor secretari al Comitetelor Centrale ale lui ministru al Marii Britanii, îm deplină cu greviştii. particulare. Şi aceasta are loo tn soarea tul Anvar Mustafa, membru
Economic Reciproc. partidelor comuniste şi muncitoreşti au avut loc intre 24 şi 26 iulie la preună cu consilierul lor, au părăsit Situaţia cadrelor didactice din timp ce în tară există peste 300000 al Biroului Politic al CC al Partl-
Comitetul Executiv a adoptat mă şi a şefilor de guverne ale ţărilor Moscova. Moscova. Argentina esle deosebit de grea. de analfabeţi loiali şi aproximativ dului Comunist Irakian.
Dominaţia monopolurilor străine şi 6.000.000 de oameni care de abia La 21 iulie 1963, autorităţile ira
mai ales a monopolurilor nord-ame- ştiu să scrie. kiene, se spune în scrisoare, au să-
Omenirea salută parafarea Tratatului privitor la interzicerea Situaţia din Venezuela vîrşit o nouă crimă monstruoasă,
executfnd fără nici un fel de Jude
experienţelor cu arma nucleară în atmosferă, Agenţia United Press Internaţio sebit de activi in statul Falcon. Un cată pe Jamat Al-Haîdari, membru
tizanii antiguvernamentali sînt deo
al Biroului Politic şl al Secretariatu
CARACAS 27 (Agerpres). —
lui C.C. al P.C din Irok, pe Muha-
nal relatează că poliţia veneziieleză grup de partizani a reuşit să ocupe mmed Saleh El-Abadjl, membru al
în spaţiul cosmic şi sub apă continuă cu intensitate operaţiunile şi să exercite controlul timp de mal Biroului Politic al G.G al P.G din
molie ore in oraşul Pueblo Nu»vo
pentru recapturorca celor aproape
100 de deţinuţi care au reuşit să de la Sicrra. Parlizanii au organizat Irak, şt pe eminentul cetăţean de
Finlanda evadeze din Închisoarea „La Planta'*. un miting de masă sl au distribuit mocrat. cunoscutul scriitor Abdel
Cuvîntarea preşedintelui Kennedy Cartierele mărginaşe ale Caracasu manifeste în această localitate. Parti Djabbara Baha. Aceasta, in timp ce
HELSINKI 27 (Agerpres). mari puteri spre colaborare în dome lui au fost impînzite cu forte de zanii au aruncat tn aer un pod de pe
In legătură ou parafarea tratatu niul slăbirii încordării şl al întăririi WASHINGTON 27 (Agerpres). — de război. Acest tratai poale Ii un poliţie, care efectuează razii şl per şoseaua care leagă statele Falcon şi milioane de oameni îşi rldieă vocea,
Preşedintele S'U.A., J. Kennedy, a pas spre reducerea încordării inter Zulia şi un alt pod de pe şoseaua cerlnd Încetarea Imediată a asasina
lui privitor la Interzicerea experien păcii. Acest lucru, a arătat primul cheziţii. Autorităţile au anunţat tot
rostit la 26 iulie o cuvântare trans naţionale şi tpre o sferă mai largă dintre Falcon şl Moronscoro. Potrivit telor, eliberarea tuturor deţinuţilor
ţelor cu arma nucleară în atmosfejă. ministru al Finlandei, ne oteră te- misă prin radio şl televiziune în le de acorduri. Cel mal important lucru odată că deţinuţii care au putut fi unui comunicai oficial, partizanii au
In spaţiul cosmic şl sub apă, A. Ka- meluri să sperăm că prin îmbunătă- gătură cu parafarea la Moscova a — a spus el — esle continuarea efor areslati după încercarea de evadare atacat pe şoseaua Coro-Churuguara şi Încetarea exterminării te masă a
rlalalnen, primul ministru al Finlan. ţlrea atmosferei politice internaţionale Tratatului privitor la interzicerea ex turilor pentru a obţine mereu noi vor fi trimişi în închisori mal „si un convoi de autocamioane Încărcate poporului kurd, care cere autonomie
gure* situate în junglă.
del a făcui o declaraţie în care, sa- pol fi create condiţii şi mai favorabile perienţelor cu arma nucleară în at acorduri. Răscoala din închisoarea „La Plan cu provizii militare. în cadrul Republlail Irak",
lutind acest document, a arătat că el pentru rezolvarea litigiilor lnternatio- mosferă, spaţiul cosmic şi sub apă. Preşedintele a subliniat că Trata ta", pe care agenţia UPI o califică
Acest Tratat, a spus el, „aduce o tul poate ajuta ca părţile să clşlige
trebuie considerat o realizare Impor naie pe calea tratativelor. drept „cea mai mare din Istoria Ve-
rază de lumină în întuneric. Deşi nu încredere şi să dobîndească expe
tantă In străduinţa de a preîntîm- In încheiere, A. Karialainen a ară- înlătură încă pericolul unul război rienţă In domeniul colaborării paş nezuelei", a adus în atenlia opîYiel
plna Infectarea continuă a atmosferei lat că tratatul de la Moscova creează termonuclear şi nu rezolvă toate con publice situaţia din închisorile vene-
nice. Apreciind că Tratalul parafat zueleze. Ageniia UPI arată că cele
şl de a proteja în feJul ace&ta ome- condiţii mat favorabile pentru Inlăp. flictele, Tratatul de la Moscova va la Moscova poale fi un pas spre eli 22 de închisori ale ţării sînt supra
nlrea de Influenţa dăunătoare a sub lulrea propunerii lui U. Kekkonen, reduce radical experienţele nucleare, berarea omenirii de teama de peri
inlerzicind Statelor Unite, Angliei, aglomerate. Intr-o cuvîntare rostită
stanţelor radloaotive. Totodată ICarla- preşedintele Finlandei, cu privire la colul căderilor radioactive, el şi-a ex la 25 Iulie, Betanccurt a anunţat că
Uniunii Sovietice şi celorlalte ţări
lalnen a arătat că acest tratat constl- transformarea Europei de nord Intr-o primat de asemenea părerea că Tra a aprobat construirea a încă 12 în
care-1 vor semna efectuarea experien
tute o dovada a năzuinţei celor trei zonă denuolearizată. ţelor ce au alarmat atît de mult ome tatul ar putea limita cursa înarmări chisori.
lor nucleare 1n multe feluri şl a sub Presa din Caracas anunţă că par-
nirea şi oferind astfel întregii lumi
Brazilia un binevenit izvor de speranţă. Acest liniat că pe această cale securita
tea poporului american ar fi întă
RIO DE JANEIRO 27 (Agerpres). ternaţionale", arătînd totodată că Bra Tratat nu constituie un moratoriu rită în mult mal mare măsură decît
In mesajul adresat şefilor de gu- zilia „este gata să-şl continue acti unilateral, a subliniat Kennedy, ci o prin continuarea nelimitată a expe Lansarea unui satelit
verne ale celor trei puteri care au vitatea pentru rezolvarea tuturor pro solemnă şi precisă obligaţie legală. rienţelor cu arma nucleară.
încheiat Tratatul de la Moscova, pre El ne dă posibilitatea concretă de a In încheiere, preşedintele Kennedy de telecomunicaţii
şedintele Braziliei, Gouîart, sublinia- blemelor care încă nu permit semna- extinde slera sa de acţiune asupra
ză însemnătatea ocestul document rea unul tratat cu privire la dezar altor tărl şi mai tlrziu asupra altor a cerut Senatului să ratifice Trata la Cap Canaveral
„pentru cauza păcii şl securităţii In marea generală şi totală". foime de experienţe nucleare". tul privitor la interzicerea experien
Preşedintele S.UA, a calificat rea ţelor nucleare în atmosferă, spaţiul NEW YORK 27 (Agerpres). —
Franţa lizarea acestui Tratat drept o victo cosmic şi sub apă, axătînd că el poa După cum transmit agenţiile de
rie pentru omenire, un important te constitui un element de Început, presă, Ia 26 iulie S U.A. au Întreprins
PARIS 27 (Agerpres). torităţile nu par să împărtăşească prim pas spre pace, spre raţiune, un un factor care să deschidă oalea de la Cap Canaveral încercarea de a
Presa pariziană salută încheierea acest regret". Ziarul „Combat" exprî# pas in direcţia ce ne îndepărtează spre pace. lansa pe o orbită In jurul pămlntuJuI
tratatului de Interzicere a experienţe satelitul de telecomunicaţii „Syn-
mă, la rtndul său, părerea că este
lor nucleare în atmosferă, spaţiul cos oom-2". Agenţiile menţionează că
tn interesul poporului francez şl al „Syncom" urmează să se plaseze pe
mic şi sub apă, subliniind totodată
păcii în lume ca Franţa să adere o orbită „sincronizată" a Pămîntului,
necesitatea ca Franţa să adere ne- Declara|iile lui John Bernal la o altitudine de 35.680 km. El 6e
la tratatul de interzicere a experien
întîrziat la acest tratat. „Primim cu va roti pe această orbită In aoeJaşI
ţelor. Ziarul „L'Humanîte" scrie:
satisfacţie acest eveniment care aduce LONDRA 27 (Agerpres). — tiilor oare luptă pentru pace pe toa timp cu pămîntul, în decurs de 24
„Acordul de la Moscova constituie o
o destindere în relaţiile Est-Vesl", La 26 Iulie, John Bernal, preşedin te continentele. El trebuie să devină de ore.
primă etapă... Politica coexistentei, tele executiv al Prezidiului Consi Dacă totul va decurge după cum
scrie ziarul „L'Aurore". „Franţa a o măsură care să uşureze viitorii
pe care unii încercau s-o bareze, In liului Mondial al Păcii, a declarat că paşi tn direcţia dezarmării genera s-a prevăzut, satelitul va părea aproa
fost absentă dc la aceste tratative. tră In aplicare sub presiunea necest- „lumea salută tratatul cu privire la le şl totale şi, mal ales, în direc pe în nemişcare deasupra Atlanticu
Noi deplîngcm acest fapt, deşi au tălil". interzicerea experienţelor cu arma ţia reducerii întregului armament lui între America de Sud şl Africa,
nudeară tn atmosferă, spaţiu) cos de exterminare în masă. deplasîndu-se în aparenţă de-a lungul
Izrael unei traiectorii de forma unul opt
mic şi sub apl, parafat la Moscova Apreoîind Importanta acestui tra alungit.
TEL AVIV 27 (Agerpres). „Aşteptăm să se realizeze alte pro de reprezentanţii Statelor Unite, tat noi nu trebuie însă să slăbim Agenţia France Presse menţionează
Primul ministru al Izraelului, Levl grese în relaţiile Est-Vest“, a spus Uniunii Sovietice şl Marii Britanii. cîtuşl de puţin eforturile popoare cl va fi nevoie de circa 18 zile ptnă
Eşhkol, a declarat, la 26 Iulie, că gu el. Primul ministru a subliniat aă „ÎmDupă elnci ani de tratative grele, a lor spre măsuri mal largi de dezar olnd satelitul va atinge poziţia stabi
bunătăţirea situaţiei Internationale ca subliniat Bernal, acesta reprezintă un mare. Tratatul realizat nu se extin lită.
vernul izraellan la cunoştinţă cu sa
urmare a încheierii tratatului ar pu pas însemnat înainte. Tratatul a fost de şl asupra experienţelor subte Agenţiile anunţă, de asemnea, eă
tisfacţie de încheierea tratatului de
tea avea o Influenţă pozitivă în realizat, tn mare măsură, datorită rane. El lasă neatinse stocuri uria satelitul urmează să aibă „o viată Miting Ia Tokio împotriva trans formării Japoniei Intr-o bază militară
Interzicere a experienţelor nucleare; Orientul Apropiat"; eforturilor popoarelor şi organiza- şe de arme nucleare. activă" de aproximativ un an. a S.U.A.
Redacţia $1 administraţi* atuului rir. 613ăMte «r t ieMon IIM. M4A 1W», 9071: Tăi* olIMI te8dBMl« SSnfiB® tprobBrtJ S«n«ă!9 9,T*R.- 2*192» <ta fl noiembrie 1648. TiparulS întreprinderea Poligrafică Hunedoara»®*»*