Page 43 - 1963-07

Pag.
Nr. 2657 DRUMUL SOCIALISMULUI
- —

Cu planul îndeplinit ritmic şi la totl Indicii Creşte parcul de maşini

ÎHeservei© interne pot fi şi mai bine valorificate şi utilaje agricole
Metalurgiştit din tara noastră au
Ia primele luni ale acestui an Ex­ redus de la 44 m.o. planificat, la 470,000 lei, ou cit a fost depăşit pre- realizat In prima jumătate a anului
ploatarea miniera Lonea nu şi*a 38.56 mc. tul de cost, se datorese mai ou se«- numeroase maşini sl utilaje pentru
realizat productivitatea planificata. Din anuJiza rezultatelor obţinute mă faptului că n-am reuşit să rea­ actuala campanie de recoltat. Con­
Aceasta s-a datorat unor deficiente reiese insă că nu toate seotoareile lizăm factorul de putere planificat. structorii dc tractoare din Braşov, de
care s-au manifestat In procesul de exploatării noastre şl-au îndeplinit Modernizarea şl sistematizarea insta­ exemplu, au produs anul acesta 4.200
producţie si In transportul materia­ ritmic sarcinile de plan din oaura laţiilor, Introducerea de maşini noi, de tractoare. De la Uzinele „Semă­
lelor si cărbunelui. La tndioatla co­ defecţiunilor în organizarea proce­ moderne, ne vor permite ca pînft nătoarea* din Capitală au fost expe­
mitetului de partid, conducerea ex­ sului dc producţie, a nerealizării nu­ la sflrşitul anului să recuperăm râ- diate mecanizatorilor din agricultu­
ploatării a analizat ou personalul tch- mărului de posturi planificate. Aces­ minerea in urmă şi să ne îndeplinim ră 2,200 de combine cerealiere, de-
nio şt sofii de brigăzi posibilităţile tea sint doar unele din cauzele pen­ 5l angajamentul luat de reducere a păşindn-se astfel sarcina planificată
de creştere a productivităţii muncii, tru care sectorul II si-a Îndeplinit preţului de cost cu 465.000 lei. cu 450 de combine precum şl 820
astfel ca să (ic recuperată rămine- planul semestrial doar în proporţie Primul semestru, dar mal cu sea­ de cositori mecanice MetalurgLştii de
rea în urmă si să putem raporta în- de 93,83 la sulă, iar sectorul III în mă luna Iunie, ne-a demonstrat că la Uzinele „Ceahlăul" din Pintro
deplinirea planului semestrial la toţi proporţie de 98,42 la sută. Conduce­ avem toate posibilităţile să ne Înde­ Neamţ au realizat şi ei în primul se­
Indicii. rile tehnice ale acestor sectoare tre­ plinim rltmio, lună de lună, decadă mestru din acest an peste plan 50
Luna Iunie a demonstrat că in aba­ buie să analizeze temeinic cauzele de deoadâ, sarcinile planificate. Este de remorcl-dormitor care sînl folo­
tajele noastre se poate obţine o pro­ rămînerii în urmă, şi sub îndrumarea insă nevoie de o bună organizare a site de mecanizatorii de la S.MT.
ductivitate sporită. O oonfirmă în­ organizaţiei de partid, să treacă la în lucrările agricole de pe ogoare.
deplinirea sarcinii planificate de înlăturarea lor grabnică. procesului de producţie în sectoare, însemnate depăşiri de plan ou
creştere a productivităţii muncii pe In primul semestru ne-am înca­ de folosirea la întreaga capacitate a fost obţinute în prima jumătate a
primul semestru, în proporţie de 100,5 drat doar la limită in indicele de maşinilor din dotare. Trebuie com­ acestui an si la combinele pentru
la sulă. Creşterea productivităţii calitate planificat, Rezultatele obţi­ bătută concepţia „relaxării" din pri­ recoltat nutreţ, la pluguri, maşini
muncii a făcut ca în primul semestru nute nu slnt pe măsura posibilită­ ma decadă, care se man'feslă şl tn pentru combaterea dăunătorilor şi la
din abatajele noastre să fie extrase ţilor noastre. Această „menţinere la alte produse.
peste sarcinile planificate 5137 tone iimo dc plutire" demonstrează că încă această lună? ea duce la dezorgani­ Pînâ la sfirşîtul anului, staţiunile
că-rbune. La acest frumos rezultat n-au fost folosite toate rezervele de zarea producţiei, la „asaltul" de sfIr» de mo$ini si tractoare din Romînia
şl-au adus contribuţia numeroase îmbunătăţire a calităţii cărbunelui sit de lună vor fi înzestrate în total cu 8.100
brigăzi de mineri printre care cele extras. In acest sens va trebui să In exploatarea noastră avem sufi­ de noi tracloare, 7.400 semănători
conduse de Gheorghe Cretu, Nicolac manifeste mai multă preocupare con­ Cazangiul Aurel Dchclcun este
Burdea, îoan Solovan, Simion Pc- ducerea sectorului I (şef de sector ciente rezerve pe care valorîficîn- de porumb şt păioase, 3 600 dc com­ bine cunoscut la Atelierele Pentru producţia ultimului trimestru
trfo. Zaharia Bălănuţă si alţii care, ing. Miclăusoiu lonn) de unde mai du-le vom reuşi să ne achităm cu bine cerealiere, un însemnat număr R.M.R. Simeria pentru calitatea
folosind judicios maşinile din do­ iese încă la „ziuă" cărbune cu mult cinste de sarcinile ce ne-au fost in- de combine pentru siloz, cositori deosebită a lucrurilor executate. In momentul de fată. toate între­ rile au îndeplinit planul. Intre altele
tare si aplicînd Iniţiativa „Două cim. şist. Aflindu-sc în regiunea limitro­ credintale: îndeplinirea si depăşirea mecanice, maşini pentru combaterea Organizîndu-fi bine munca fi prinderile din cadrul Ministerului In­ au fost trimise comerţului, în plus
puri pe schimb si aripă în abataje" fă a bazinului carbonifer Valea Jiu­ ritmică si la toii indicii a planului dăunătorilor sl alte utilaje necesare folosind din plin timpul de lu­ dustriei Uşoare pregătesc producţia fată de cantităţile stabilite, 1,9 mU
au' realizat viteze sporite de înain­ lui, acest sector are o structură geo­ lucrărilor de pregătire a solului şi cru, cl îfi dcpăfCfle cu regula­ ultimului trimestru al acestui an.
tare. Eforturile depuse de mineri logică deosebită, cu dese Intercalaţii de producţie. ritate sarcinile planificate cu Această măsură, care a devenit o lioane mp ţesături, 1,2 milioane pe-
pentni îmbunătăţirea calilălii cărbu­ de şist. De aceea aici este necesară ing. GHEORGHE FE1ER întreţinerea culturilor. cile 25 dc procente formă tradiţională de organizare a reshl ciorapi, un milion perechi de
nelui prin reducerea oantitâlii de îmbunătăţirea asistentei tehnice la Şeful E. M. Lonea '(Agerpres) Foto: V. ONOIU încălţăminte, aproape un milion bu­
cenuşă, au făcut să sc generalizeze locul de muncă, la.r maiştrii vor tre- muncii în ramura respectivă, consti­ căţi tricotaje, confecţii in valoare de
metoda puşcării selective, să se îm­ bui să acorde mai multă atenţie se­ tuie unul din principalii factori care
bunătăţească trierea la locul dc lecţionării şistului din cărbune. De au dus, an de an, la depăşirea con­ 66 milioane lei. Producţia totală a
muncă. Astfel am reuşit să ne în­ acest sector va trebui să se preo­ stantă a planurilor de producţie mărfurilor fabricate în cursul semes­
cadrăm în Indicele de calitate pla­ cupe moi inu.lt şî conducerea exploa­ Preocupări penfru promovarea Tot ca urmare o pregătirii din vre­ trului «are s-a încheiat depăşeşte cru
nificat. Rezultate pozitive s-au înre­ tării. pentru a găsi eele mal bune 3,2 la sută planul sl cu 11 la 6ută
gistrat şi în ceea cc priveşte redu­ metode de exploatare, adecvate struc­ în siderurgie me a producţiei, In primul semestru realizările din perioada corespunză­
cerea consumului la lemnul de mi­ turii geologice n zonei respective. al anului 19G3 industria uşoară şi-a
nă. Prin introducerea susţinerii me­ Deşi in ceea ce priveşte reducerea La cabinetul tehnic al C. S Hune­ durabilitatea utilajului dc turnare ghită, şeful cabinetului tehnic, ne realizat cu succes sarcinile cu 5 zile toare a anului trecut.
talice complete in abatajele frontale consumurilor specifice de materiale, doara s-a prezentat un om; avea In şi aduce economii anuale de cca. «punea că „acest compartiment fd înainte de termen, Toate întreprinde­ (Agerpres)
orizontale şi a armării mixte cu slîlpi şl mai ales la lemn de mină, au (ost mînâ un dosar. Părea intimidat. 340.000 lei. combinatului dispune de lorlc puţine:
metalioi tubulari în abatajele ca­ înregistrate economii. în primul se­ — O Inovaţie? — l-a întrebat şe­ Inovatorii de la laminorul de 650 un inginer, 3 tehnicieni şi cltiva func­
meră, consumul la lemnul de mină mestru E. M. Lonea nu s-a încadrat ful cabinetului. mm au fost preocupat! îndeosebi de ţionari. Ar fi nevoie aici de tradu­
pe 1 000 tone cărbune extras a fost in preţul de cost planificat. Cele cători, de mai mulţi oameni, aşa cum
— Da... realizarea unor lucrări care să ducă au fosl de fapt intr-o vreme..." Cre­ O nouă promoţie de cadre medii sanitare
— Atunci, s-o înregistrăm ... Aşa... la creşterea productivităţii muncii. dem ca are dreptate tovarăşul Gheor-
nr. 231 Peste putină vreme vă vom Delapeta Mircea, Bugariu Molse şi ghi|ă. Şi credem, dc asemenea, că In acest an şcolar G.GOO cadre me­
comunica rezultatul... Voina îoan au modificat comenzile n-ar fi rău să studieze această pro­ De asemenea, absolvenţii s-au pre­
fier Tist rolelor 4, 5 şi 6 şi a rolelor dii sanitare — asistenţi medicali — gătit pentru atribuţii de mat mare
Omul a dat să plece. Şeful cabine­ blemă si direcţia generală a C. S. nu absclvil cursurile celor 23 de şcoli răspundere ca : anestezie-reanimare,
tului tehnic l^a mai reţinui insă cîteva aferente, In scopul oreşterii produc­ transfuzie, diferite tehnici de labo­
tivităţii la laminarea otelului rotund. Hunedoara. Pentru că îmbunătăţirea tehnice sanitare din întreaga tară.
clipe L-a întrebat ce se gîndcşle să Această lucrare aduce anual o eco­ tVoua promoţie este cca mai numeroa­rator, muncă de depistare şi profi­
mai rezolve din planul tematic, t-a nomie de aproape 200.000 lei. activităţii In domeniul promovării să de cind a fost creat învătămtntul laxie a bolilor, de igienă si proiecţia
recomandat lucrări dc literatură teh­ tehnicii noi este o necesitate Impe­ mediu sanitar. Absolvenlii, care au muncii, statistică medicală etc.
nică l-a îndemnat să treacă mai des * rioasă. cerută de însăşi sarcinile pla­ Incepînd de la 1 august, noii asis­
pe la cabinetul tehnic. Şi astfel de exemple ar mni putea nului de producţie. Să facem, aşadar, ca studii de bază examenul de ma­ tenţi medicali îşi vor începe activi­
fi date Ceea ce dovedeşte că în com­ turitate, s-au pregătit, timp de doi
* totul pentru a valorifica din plin tatea tn unităţile medico-sanitare.
binatul hunedorean lucrează oameni sau trei ani de Invălămînt. In 18
Aşadar, la C S Hunedoara s-a bine pregătiţi, cu o înaltă calificare, si această preţioasă rezervă internă: In prezent există peste 65.000 ca­
înregistrot a 231-a Inovaţie din acest capabili să aducă multe tnoiri teh­ mişcarea dc inovaţii. specialităţi : obslretică, fizioterapie, dre medii sanitaro. de cinci ori mal
an,- si lot atunci s-a aplicat a 165-a nologiei şi agregatelor, chiar şi ce­ radiologie, laborator, tehnică den­ multe dedt in anul 1938.
Inovaţie, care a rotunjit suma econo­ lor mai noi dintre acestea. 1 A. NICULESCU tară, farmacie, dietetică ele. (Agerpres)
miilor posloalculato la 2 500.000 lei.
Totuşi, fată de posibilităţi, activi­
Cc-i drept, fată do numărul mare tatea de inovaţii nu se ridică la ni­
dc muncitori, maiştri şi ingineri de velul cerut. Două sule si ceva de
la C. S. Hunedoara, inovaţiile înre­ inovaţii înlr-un semestru e puţin fată Capacităţile de producţie
gistrate anul acesta par puţine. Dar de numărul mare de solariali ai com­
multe dintre ele au o valoare deose­ binatului şi la lei economiile reali­ să fie folosite la maximum
bită in ce priveşte perfecţionarea pro­ zate prin inovaţii In afară de ino­
cesului de producţie lată citeva vatorii înscrişi in registrul ou inova­
întreprinderea de materiale dc
exemple: ţiile, sînl încă mulţi tehnicieni şi construcţii Bircea este o nouă uni­ Do cc? Greutăţi în oprovizionarc sau Insă fără o întreprinde ceva aerlos
Un colectiv de inovatori de la Ia- muncitori pricepuţi, capabili să rea­ tate industrială pe harta regiunii desfacere s-au ivit foarte rar, ele fiind pentru îmbunătăţirea ei.
S-a Înregistrat şl risipa de materii
minorul dc 450 mm (între care ingi­ lizeze luorăTi de o valoare deose­ noastre La amplasarea ci In imedia­ înlăturate operativ. prime, au fost manevraţi şl depo­
nerii Slefon Bercovici şi Ştefan Mo- bită Atunci, de ce n-o (ac? Pentru ta apropiere o C.iv Hunedoara, s-o Cauza principală a nerealizăril sar­ zitaţi necorespunzălor înlocuitorii de
ciofan) a realizat o lucrare pentru că munca organizatoric»'! cu inovato­ avut în vedere maximum de eficien­ cinilor dc plan constă tn folosirea
rii e destul de slabă Tn toi cursul incompletă u capacităţilor de produc­ cărămidă. Aşa se explică de ce la
îmbunătăţirea reglajului de buală. tă <*e se poate obţine prin valorifi­ ciment consumul spcoific a fost de­
primujui semestru s-au linul trei ţie, ca urmare a unei întreţineri ne-
Această inovaţie, pe lingă că elimi­ carea superioară a zgurii granulate. corespunzătoare. De exemplu, în tri- păşit în medie cu 0,5 la 6ulâ. Tre­
consfătuiri in oare 6-a analizat ac­
nă aparataj adus din străinătate şi tivitatea pe anul trecut şi s-a lansat Avantajele slnt fără îndoială evi­ •nesîvul I, din limpul de bară efectiv buie spus că depăşirea oonsumulul
contribuie la micşorarea rebutului, noul concurs. Oare nu-i prea puţin? dente. Aprovizionareo cu materie nu s-a litoral dccît 54.2 la 6ulâ, Iu *p fie dc ciment s-a făcut şl oa ur­
prună la un pas; ele aici ritmicitate
mare a faptului că la vibroprese 6-au
aduce şi economii anuale de peste Combinatul c foarte răspîndil, speci- şi o legătură permanentă între bene* general, oprirea unei maşini sau uti­ folosit mult timp matriţe necorespun-
licul muncii diferă radical de la o laj din cele două linii tehnologice,
300000 Ici La acelaşi laminor, mai­ liciar şi furnizor, reducerea cheltuie­ 2ătoarc Stasului,
scclie la alta. Se înţelege că e ne­ a dus la gîtuirea întregului proces
strul Dumitru lonescu a î n loc li i t glii* lilor do transport etc. de producţie pentru că fazele dc pro­ In ademenea condiţii se înţelege eă
voie dc o muncă organizatorică mai
dajelc dc răcire de la trenul inter­ concretă, pe secţii. Prin urmare, o primă condiţie si ducţie se delermmă reciproc una pe nici productivitatea muncii n-a pu­
cca nu.i -. .iportantă — aprovizionarea tut fi realizată. La preţul de co6t
mediar cu ţevi dc răsucire, inovaţie Nesatislăcăior s-a dcsfăşurnl şi cu materie primă ~ a fosl rezolvată. alta. pierderile înregistrate în 5 luni de­
care aduce anual economii de peste munca de documentare tehnică In Înfăptuirea celorlalte probleme, pe Conducerea lehnico-administrativă păşesc suma de 1.000.000 lei.
loc de 3 buletine de documentare şi organizaţia de partid au cunoscut
350.000 lei. care procesul de fabricaţie a înlo­ Se pune Întrebarea: ee trebuie fă­
tehnică — aşa cum prevede planul occst lucru, dar s-au rezumat a spune
Si inovatorii de la otelăria Martin cuitorilor de cărămidă le ridică, apar- cut . utru înlăturarea acestor defi­
— s-au editat numai 2. E desigur ţin'* in exclusivitate de modul dc că rezultatele slnt slabe, fără a trece
nr. 1 au înregistrat anul acesta pro­ la o analiză lemeinică. multilaterală ciente si îmbunătăţirea activităţii de
pufln. organiv. re a muncii tn fabrică. viilor? In primul rînd e necesară re­
puneri valoroase Inginerii Vlădul Slab a fosl difuzată cartea tehnică Făcînd bî I au tul primelor şase luni a lipsurilor. Limitindu-se la luarea organizarea muncii în sectorul de
Comunistul Diagomîr Gheorghe. ?rf dc turn In îmbine dc la icrnm- Radu şi Grigore Mihai au realizat în scclii. dc aciivilale din anul acesta, constaţi unor măsuri pentru rezolvarea sar­ întreţinere. Utilajele 6ă fie reparti­
eenlrala Paroţcni explica unui mecu/dc urmărirea ccvuoniicu a parametri­ un nou tip de îingolicrâ. invers co­ Explicînd cauzele acestor neajun- | că planul producţiei globale şi marfă cinilor operative zilnice, au pierdut zate pe oameni, oare să răspundă de
lor turbinci. Brigada condusă dc cl este evidenţiată in întrecerea socialistă. din ven.-re problemele majore dc !n-
nică. cu pereţi drepţi, care măreşte suri, tovarăşul inginer Traian Cltcor- | n-r fost realizat dccît In luha mal. lâpt lirea cărora era strict condiţio­ buna lor funcţionare. Trebuie, de
nala îndeplinirea planului. asemenea, întocmit un grafie de re­
vizii Dirente şl periodice. Este nece­
Aşa 6e explică de ce Inlietinerea sar să se introducă o evidentă a tu­
Intr o comună oarecare tovărăfia eroilor din „Povestea unui merge cu cărţi Iu săteni acasă Lc si repararea utilajelor a fost făcută turor opririlor, indiferent de natura
O dală pc suptămtuă. bibliotecarul
Ia voia Inlimplâril şi de slabă cali­
m
om adevărat". ,Pămint desţelenitT
lor, penlru a se putea stabili precis
recitefte cu plăcere amintirile din povcsLCfU- pc scurt conţinutul cărţi­ tate. Nu o dată s-a întimplat ca un cauzele şl cine se face vinovat. Pen­
copilărie ale lui Creangă, sau poves­ lor, (c face recomandări. Astfel, a utilaj reparat s3 fie oprit a doua zi tru o mai mare eoinleresare mate­
Există in Bncurcfti n librărie dc — Da. ar h interesant de aliat cc ..Cartea prin poţtă*. Prima coman­ tirile fi icmanclc lui Mihoil Sudn- sou chiar pesle cîteva ore, pentru rială a oamenilor ar fi bine 6â se
la care cumpără cititori din cele mai fel dc oameni sini, cum lucrează, dă a făcul-o chiar in anul in care veanu. citcftc cu iuteies căiţi inspi­ cîftigut mulţi dintre actualii citi­ remedierea unor greşeli de reparaţie Introducă sistemul de premiere si
îndepărtate sate fi comune ale (urii. cc-i preocupă a absolvit fconla dc brigadieri zoo- rate din viata noastră rin uit: „Drum tori permanenţi ai bibliotecii. sa? înlăturarea altor defecţiuni acci­ salariza-ro după contribuţia fiecăruia
Pentru a-fi procura o lucrare apă­ A fa am plecat pe ui melc unei tihnifti fi so/irita citeva lucrări de deschis* fi .,învăţăturii“ de Şcrbau Directorul căminului cultural, Mica dentale Asemenea deficiente au fost la bunul mers al agregatelor şl deci
rută. sau pentru a-fi retine una afla­ comenzi specialitate. Kcddcu. ..Cuscrii* dc Al 1. Ghitia. lae Saramct, n linul apoi să-mi arate semnalate la malaxoarc, electrocare, ta realizarea sarcinilor de plan.
tă sub tipar, este dc-ajuns să facă In fişa pe cote am ales-n dintre — Dc atunci primesc in fiecare Cum era dc aflcptal. in drum spre şantierul noului cămin cultural. vib.otjresc etc.
o comandă prin poftă. Chiar dc In eele 45.000 păstrate in evidenţa li­ lună buletinul „Câip noi". in caic ..Construcţii*, cum ii spun toţi noii — Va li gafa încă în toamna u- Pc lingă faptul că planul de pro­ De asemenea, va trebui intensifica­
tă întrecerea socialistă. Comitetul
Jnjiin(area sa librăria ,.Cartea pun brăriei. citesc : Geambnţu Alexan­ inii însemn lucrările cote mă inte­ ferme, începem su vorbim despre ccasta fi ia avea 300 de locuri ducţie n-a (ost realizat, nici calitatea sindioatulul, îndrumat de organizaţia
Mă interesez de acţiunile întreprin­
poftă" a ci fii gat mii dc cumpărători dru. brigadier zootehnist. comuna resează. Aşa mi-am cumpărat : ,.Crcf- realizările sectorului in care lucrează produselor n-a corespuns întotdea­
Tovarăftil Ion Borcca, responsabilul Bila, raionul Diăgăncfti Dlafca. re­ teica vacilor dc lapte*'. „higrdţnrca — Ferma secţiei noastre (G.AC se pentru răsphrdirca cărţii in co­ una cerinţelor. Pc adresa fabricii au de partid şl ajutat de conducerea
mună.
librăriei. îmi du cîteva lămuriri l u tchnlco-administrativă, trebuie 6ă sta.
giunea Bucureşti. taurinelor*. ..Fi nlelnria . partea n arc hei secţii in cele trei comune — In colaborare cu biblioteca fi sosit numeroase reclamaţii în care bilcască orileril precise în întrecere,
—Primim cuca 300 comenzi pe doua. '..Cartea îngrijitorului dc oi". vecine: Bila, Schitu fi Cămincascn), cadrele didaiMcc. din cele două fcoli, beneficiarii îşi exprimă nemulţumirea specifice fiecărui loe de muncă.
zi. Din 195S, pe adresa librăriei au ..Combaterea distmnatnzci la ovine*. urc peste 3.000 de păsări. Am mărit organizăm dc două ori pe sâptămhiă fată de cvililalea caldelor de teracotă Considerăm că nu există greutăţi
sosit peste 290 000 comenzi, fi au .,Alimentaţia animalelor domestice". fi sectorul porcin dc două ori fi am ca curii de citit la locul de muncă, si înlocuitorilor de cărămidă. Firesc în Îndeplinirea planului Ce nu pot
fost expediate mni mult de 317 000 Reportajul zilei ..hi ficca e G A C an sector zooteh­ construit o iugiăfătoi ie pentru 400 iar periodic seri literare, recenzii dc era ca un asemenea semnal de alar­ ti învinge. Înfăptuirea exemplară a
r
cofele (un colet cuprinde în medic nic bine dezvolt al". ..Organizai ea fi puici. După (uni vedeţi. u;n terminat cărţi, la cure ••in tot moi mulţi co- mă să dea dc gîndit conducerii tch- sarcinilor de produotie depinde de
cinci volume) in valoare dc aproxi­ ret lihnii ca munţii in GA.CC. ..///- aproape construcţia unei ferme pen­ lectivifti nico-adminislralivc şi organizaţiei dc felul cum rezervele Interne sint puse
mativ zece milioane Ici. Am luat mo fina piuă iu comuna dturnător pcntin mhinhcn incubatoa­ tru 2 000 dc păsări matcă Pc malul învăţătorul Don llic, directorul >co • partid. Din păcate ele au repetat din in valoare.
— Cum o[i ren fit su realiza fi acest Ghimpati dc unde mai sini ciţiva ki­ relor", Pc aceasta din urmă am co­ Cihiiflii cansniim o Ici mă pentru Iii dc 4 ani. mă invită fă văd pro­ nou formula: „slăm rău cu calitatea" T. SEBASTJAN
lucru t
lometri piuă la Bila Drumul îl stră­ mandat-o după cc am cumpărat in­ 2.000 dc rate fi gific. gramul brigăzii artistice dc agitaţie
— In primul ritul prinţr-a promptă bat pe jos, tn aerul curat al dimi­ cubatorul pcnt'u ferma de pufuri. Am văzut construcţiile fi ferma a fcolii, cîftigătoarca fazei raionale
fi exemplară deservire a cumpără­ neţii gîndiudt: mu la viitorul meu După cum am aflat mai tirziu. fer­ avicolă — un ci mp dc penaj alb a concursului artistic al pionierilor N O T A
torilor. Apoi. fi aceasta este una din interlocutor, lini odihnesc ochii pc ma pc care o conduce arc mai multe strălucitor, deasupra căruia sc mif- fi şcolarilor Privindu-i pc cei „vi­
principalele noastre preocupaţi, prin- covorul dc un verde viguros al cim- păsuri dccît aveau pc vremuri ţăra­ cau cu vioiciune mii dc creste rofii. za fi". prezenţi in clasă, ni-am con­ Acum sau la iarnă ?
tr-o cit mai bună informare a abo­ pului cc sc întinde ncsfîrţit dc o nii din două sale Iu drum spre sat discuţia trece pc vins pc deplin dc eficacitatea bri­
naţilor. cât ora le trimitem cu regu­ puric fi de alta a drumului. In fiecare sîmbută. după analiza nesimţite la munca ulemiftilor. Cei găzii. Vestea 6-a râspindit cu repeziciune. Deocamdată această problemă se
m
laritate buletinul dc cârti uni, liste Este prima recoltă a unei puternice săplnminală a muncii, brigadierul im­ 315 tineri ai organizaţiei învaţă fi Dc succesul . fniflilor a aflat pro­ Toţi miercurenii se bucurau. Era vor­ pare a-î „lăsa rece" pe cei care tre­
bibliografice pc diferite probleme. gospodării colective. pui tuf cf Ic îngrijitorilor din cunof- ajută cu tot. clanul lor tineresc la fesoara Doina Antonie, absolventă a ba despre deschiderea unei unităţi buiau să dea în folosinţă această
prezentări dc lucrări fi alic materiale Pe brigadierul zootehnist Alexan­ linţclc căpătate (Un curii, Ic dă exem­ dezvoltarea gospodăriei. Institutului „Maxim Gorlti", îndru- de cofetărie Prin această măsură, unitate încă în ziua de 1 Iulie a.e.
de informare. Din nitul 1960 am dru Gcamhafu l-am găsii la stîna de ple practice din gospodărie. Ic îm­ — In două luni. utemiftii naflri mătoarca montajului literar-muzical cooperativa de consum din comună, Mulţi dintre cetăţenii clin Miercu­
expediat gratuit abonaţilor 3. ISO.000 oi a gospodăriei M-a intim piuat cu prumută diverse lucruri. El este, dc au plantat in curtea gospodăriei al scolii de S ani. clasat lot pc lo­ transpunea în fapt o veche dorlnlă rea. au înseput să-şi ta gindul de la
diverse mutei inie informative. De un zimbri bun. cc-i îndulcea altfel, unul dintre animatorii ji 25 000 pomi fi ud i feri fi alţi ISO pc cul / la acelaşi concurs A trebuit a cooperatorilor. Localul pentru noua răcoritoare Ei sc glndesc acum, că
citva timp abonaţii noftri primesc la trăsăturile hotărite <dc feţei. un conferenţierii cei cuini agro-zootchnic. marginea foselei. Tot tinerii naflri „ncapăraU să-x ascult „artiştii". Gla­ undate a fosl găsit. Prin grija nu ar fl rău dacă cel puţin la Iar­
cerere cărţi cu autografele autorilor zimbet cmc a stăruit multă vreme cure sc află în cel de-al doilea an nu fiansporlrt fie ci mp 100 tone surile lor proaspete mi-an evocat UR.C.C. Sebeş ou fost aduse apa­ nă vor putea consuma cile un «eal
in original Am fi expediat primele in ochii verzi cu firifaurc dc soare. dc existenţă fi cuprinde peste 323 gunoi dc grajd. emoţionante momente din istoria rate frigorifice, iar încăperea a (ost fIerbinlc la cofetărie. Oamenii slnt
volume cu autografele scriitorilor Mi­ Colccthăftii t-au încredinţat nun membri In drum ne oprim la biblioteca partidului, măreţele realizări ale po­ curăţată, gata penlru a-si primi con­
hai llcniuc /.uhmin Stanca. Marcel multe treburi El este secretând oi- Să înveţi tn. sa înveţi fi pc alţii, comunală porului nostru. sumatorii. optimişti. Numai de-ar fi aşa. Ce pă­
Rre.slafU. Roda Indurau, Aurel Mi- ganiznfiri U T M pe comună. Pen­ ce poale H mai Inimos pentru un •— Aproape fiecare om din co­ Venisem afadar să cunosc un iubi- Cu toate că a trecui mai bine dc rere au tovarăşii care răspund de
hale. Mihn Drago mir. Şina Cnssian tru munca depusă spre binele ohftcsc proaspăt absolvent ol unei fcoli teh­ mună este cititor mă informează bi­ toi al cărţii, fi-am întîlnit. cu emo­ o lună dc cînd 6e vorbeşte despre această problemă? Se vor folosi oare
,
fi al (ii. bliotecarul Ion Z izitiu. Alege citeva ţie. un sat întreg pasionat pentru lec­ deschiderea cofetăriei, acest lucru nu
a fost decorat cu Medalia Muncii. nice. penfm un om nou ? de îngăduinţa consumatorilor?
Ptivrsc n clipa seri urile pline eu Alexandru Geanibafu îfi îndrăgeşte Biblioteca personală îmi arată că, fife. Petre Dumitru. colectivist, a tură, îndrăgostit dc frumos, dornic s-a realizat Insă. Am vrea să credem că nu. Cofetă­
cai taler i iirinia. Citcftc tot ce apare nou in afara lucrărilor dc specialitate. citit anul trecut 16 volume (Rcbrca- să sc instruiască prin toate mijloacele Zilele dc arşiţă ale verii, îi fac
nn, Sadoveanu. Paustovshi. Ludo); pc care le pune astăzi la dispoziţia pc locuitorii comunei Miercurea, ra­ ria din Miercurea va trebui deschisă
— Părut că yfint util dc puţin des­ în legătură cu creşterea animalelor. Alexandru Gcumbafu sc delectează in Petic Lucan. brigadier la brigada a ionul Sebeş, să privească cu jind In cel mal scurt timp.
pre eumpărătmii noftri, îmi mate­ Dc altfel, aţa a ajuns fi unul din timpul liber cu versurile lui Mihail 2-a, — 15 volume (Wallcr Scoli, Sla­ oamenilor muncii socialismul. «pro intrarea cofetăriei. Un pahar cu
LEON TALPA
rializează ghidul Iov. Borcca abonaţii permanenţi ai Librăriei Emincscu, Irăicfte clipe plăcute in vici. Topirceanu). redactor al Agerpres îngheţată sau un sirop rece, ar fl (După o corespondentă ai
binevenit. tov GHEORGHE LOMNASANjj