Page 45 - 1963-07

raOllTAM na» fOAft TJUmt, qwm-^
Vizita conducătorilor de partid şi de stat

Mmul socialismului produsele prezentate.
Hh la Expoziţia industrială italiană
dat ample explicaţii în legătură cu
Slmbătă dimineaţă, tovarăşii Gheor- Conducătorii de partid şi de stat
au fost fntfmpinaţl la sosirea In
gbe Gbeorghlu-Dej, Ion Gheorghe
Conducătorii de partid şi de slat
Maurer, Chlvu Stoica, Alexandru Dră- expoziţie de ministrul Italiei In
M
R.P. Romlnă, dr. AJberto Paverl Fon- au vizitat cu mult Interes standurile,
ghlcl, Gh. Gaston Marin, Împreună
cxprlmlndu-şl aprecierea pentru va­
tana, de membri at legaţiei, de dr.
cu tovarăşii Mlbail Florescu, minis­
trul industriei petrolului şl chimiei, Serallno Pucciano, directorul expo­
natelor şi au felicitat pe organizatorii
Constantin Tuzu, ministrul metalur­
expoziţiei pentru modul de prezen­
giei şl construcţiilor de maşini, Gh. ziţiei. rietatea şl nivelul tehnic al expo­
Rădol. şeful departamentului con­ In timpul vizitei. reprezentanţii tare a produselor.
L HUNEDOARA AL PM 9 Al HUI POPULAR REGIONAL strucţiilor de maşini din M.M.CM-, firmelor participante Ia expoziţie au (Agerpres)
Mihail Petri, adjunct al ministrului
comerţului exterior, şi alte persoane
oficiale au vizitat Expoziţia Indus­
Anul XV. Nr. 2658 DUMINICA 14 IULIE 1963 4 pagini 20 bani trială italiană. C O M U N I C A T
despre cea de-a lll-a sesiune a Comisiei muie
guvernamentale de colaborare economică
im ens lucrărilor agricole de vară şi tehnico-ştiinţifică romîno-cehoslovacă
Intre 11 şi 13 Iulie a avut loc cea avut loc între organele de planifi­
de-a IlI-a sesiune a Comisiei mixte care ale celor două ţări.
guvernamentale de colaborare eco­ Cele două delegaţii au constatat
nomică şi tehnico-ştiinţifică romlno- că se dezvoltă cu succes colaborarea
Seceriş pe „Cîmfocului Zile de campanie cehoslovacă tehnico-ştiinţifică şi au luat măsuri
i ,irnmn
trummn
în vederea dezvoltării în continuare
Delegaţia romînă a fost condusă
9> în raionul Brad de Alexandru Blrlădeanu, vicepre­ a colaborării în acest domeniu.
şedinte al Consiliului de Miniştri al In urma tratativelor care au de­
Campania de recoltare a păioaselor ne. O asemenea combină a cerut cu R.P. Romlne, iar delegaţia cehoslova­curs într-o atmosferă de prietenie şi
O traţnie bote soarele aici. in
r coasta. Parca ar vrea cu tot O rigad ierul Dan Loghin s-a oprit podăriei de cirîd a luat aceasta fiin- a fnceput şl fn raionul Brad. Pentru vreo 10 zile tn urmă şl G.A.C. din că de Otakai Simunek, vicepreşedin­ înţelegere tovărăşească, a fost sem­
^ in marginea lanului, Priveşte
(ă, din 1960. Cunoafte fiecare bu­
dinadinsul să „certifice încă o dată zimbind cum îmi şterg fruntea de cală de pămînt. Vara trecută. pe a alia cit mal multe amănunte lega­ Rişca. A cerut-o... aşa ca să lle, de­ te al guvernului R S. Ceho­ nat un protocol.
te de bunul mers al lucrărilor, zilele oarece ea stă neiolosită. Nici cele­
denumirea locului Pentru cu tarlaua sudoare. „Cimpul focului° colectiva avea toi trecute Însoţiţi de tov. Mlrcea Oprlşa. lalte combine din raion nu au intrat slovace. La semnare au fost de faţă din
asta. unde seceră acum colectiviştii — Cald, tare cald — îmi citeşte griu. Olaru vroia să bage pe tarla preşedintele consiliului agricol raio­ încă In lanuri. In asemenea situaţie Comisia a analizat diverse aspecte partea romlnă : Gogu Răduleseu, mi­
din Sirbi, se numeşte „Cimpul fo­ gxndurile cu glas tare. Numai că combina Era prima dată cînd la nal, am întreprins un scurt raid prin se pune întrebarea: au acum, Ime­ ale colaborării economice şi tehnioo- nistrul comerţului exterior, Gheorghe
ştiintîfice dintre cele două tari, pre­
cului" Potrivit nume mai ales acum, n-avem noi acum grija asta. Aici. G A C. din Sirbi urma să se recol­ raionul Brad. Iată cîteva din consta­ diat, nevoie G.A.C. din raionul Brad cum şi rezultatele îndeplinirii pre­ Pete, adjunct al ministrului aface­
vara Potrivit nu atit dalo>ită dogo­ la ..Cimpul focului'', am intrat să se­ teze cu combina. Oamenii, de. ca la tările făcute cu acest prilej: de combine sau nu ? Dacă nu, alunei rilor externe, Mauriciu Novac, vi­
rii de cuptor, cit mai ales inflăţă- cerăm ieri. 7ariana numără 24 de început, se cam codeau. să fie repartizate fn alte locuri. vederilor protocoalelor ultimelor se­ cepreşedinte al Comitetului de Stat
rării, strădaniei neobosite cu^ care / iectnrc h dăm bătaie să gătăm cu — Măi, — i-au zis ciţiva colec- In primele rînduri siuni, stabilind sarcinile noi de co­ al Planificării, iar din partea ce­
i â; Pe sară începem
muncesc aici colectiviştii, ajutaţi de gQ p‘ ^ j Q nm az tivifli — acolo în coastă ţi-ai găsit Un obleefiv care n-a 4osf laborare pentru perioada următoare. hoslovacă î F. Hacnouz, ministrul co­
Au fost rezolvate în special pro­
n
mecanizatori, să siringă aurul holde- arătlira _ Căldură mimăm' unu — reia s-o bagif Colectiviştii au Început o adevăra­ merţului exterior, V. Vinklarek,
lor in hambare cit mai grabnic si brigadierul. Dar nici n-o băgăm in — Poate vei să te scoatem cu tă întrecere pentru terminarea la pus ?n practică bleme privind colaborarea economică prim-vlcepresedlnte al Comitetului
fără a riiipi nici un bob Combinele samă. Acum toiul pentru noi, îmi caii din deal. — ou ris al(ii. timp a campaniei de recoltare. Mai reciprocă în domeniul energeticei, de Stat al Planificării.
se roiesc uşor dar ferm in jurul la­ — Coasa-i mama griului de-aco- tntll s-a Început secerişul orzului. In In planul de măsuri al Comitetu­ construcţiilor de maşini, siderurgiei Au fost de fată, de asemenea, Ja-
nului, adunindu-i cu lăcomie rodul. lo, nu combina. Una că-i povirniş. această direcţie o atenţie deosebită lui executiv al Sfatului popular raio­ şi altor ramuri importante ale eco­ roslav Svkora, ambasadorul R. S.
Aici. aproape de drum, adună griul Dîn carnetul de reporter fi i-i greu motorului, ji a doua că-i a acordat consiliul de conducere al nal Brad privind buna desfăşurare a nomiei naţionale Această colabo­ Cehoslovace la Bucureşti, precum şi
combina condusă de Romoii Olarii lăstăriş mult. Nu, nu merge. G.A.C. din Mesteacăn. Aici s-a re- campaniei agricole de vară s-a pre­ rare va contribui la lărgirea în con­ membrii şl experţii celor două de­
iar dincolo, mat spre deal. cea con­ — Ba merge, a susţinui Olaru. coltat Întreaga suprafaţă cu orz. Tot văzut şl un obiectiv care să asigure tinuare a schimbului reciproc de legaţii.
dusă de un mecanizator mai tinăr Povirniful îî mic, iar cu lăstărişul la Mesteacăn s-a fnceput şl recolta­ securitatea păioaselor. Se precizează mărfuri.
dar tot atit de harnic. Marin lor- spune privindu-mă cu matură jerio- ne-om descurca noi. tul griului. PSnă în ziua de 12 Iulie că pfnă fn ziua de 15 Iulie ariile vor Comisia a luat cunoştinţă şl de
zitatc. e operativitatea Şi, după cile
dachc. După ce firele griului sînt — Răspunzi ? se recoltaseră 5 ha cu grlu. fl asigurate cu materialele necesare rezultatele obţinute pină în prezent Delegaţia guvernamentală ceho­
forfecate de lamele sclipitoaie ale cu­ vezi. oamenii muncesc nu glumă. Noi — Răspund 1 — Peste puţin timp, spunea tov. pazei contra Incendiilor. Acest obiec­ în domeniul coordonării planurilor slovacă a părăsit sîmbătă tara noas­
aici. cosaşii pe tarlaua numită „La
ţitelor. colectiviştii primesc in saci. a A băgat combina Olaru în „Cim- Ioachim Groza, preşedintele G.A.C. tiv n-a fost Insă dus la îndeplinire. economiei naţionale In perioada pină tră indreptlndu-se spre paLrie
0
sus pe combine, boabele desferecate vie , al(i colectivişti la batoză, la ^ pul focului . In fa(a lui un Mesteacăn, vom Instala batoza. în­ In G.A.C. cum sînt cele din Mestea­ în 1980 în urma consultărilor ce au {Agerpres)
sediul G A C Acolo se treieră tot
din carapacea lor vegetală. Boabe colectivist curăţa cu toporul calea treaga supralaţă de 55 ha cu grlu va căn, Rişca, Bala de Criş etc., nu a
pline, grele, răsplată binemeritată a ceea ce recoltăm manual de lăstăriş. După prima zi. o dală II recoltată pină la 20 Iulie. fost luată nici un fel de măsură. Aşa
celor ce le-au semănat cu dragoste — Aveţi mult gria de recoltat ? cu rezultatele, au dispărut toate în­ Bine se prezintă la recoltarea or­ stfnd lucrurile se Impune ca în cel
si pricepere. — 180 hectare. 120 le facem cu doielile. ,.Ştia Olaru ce face* — fi-au zului şl G.A.C. din Zdrapţl, Rlbita. mal scurt timp paza contra Incendii­
De pe combină sacii nu mai fac combinele si restul, acolo unde nu zis colectiviştii. Ba au dat pe urmă Vata etc. lor să lle asigurată, întocmai cum
mici un popas pe mirişte. pot intra maşinile, manual Dară o telefon la S M.7. să le mai dea o s-a stabilit In planul de măsuri.
(ine timpul aţa. fără ploaie, prin 19 Griul să fie reeolfaf la timp
Fiecare clipă-i doar preţioasă acum. combină, să termine mai repede trea­
Alunecă, loturi de 5-6 in căru(e fi terminăm rampania de recoltare. ba Roman Olaru e un mecanizator DJn cauza condiţiilor fald clima
acestea ii duc direct in magaziile Combina lui Olani s-a oprit o cu experienţă Lucrările lui — întot­ este ceva mal rece), recoltatul griu­ Din scurtul raid întreprins fn raio­
gospodăriei. După combină, colec­ clipă. deauna de cea mai bună calitate. lui fn raionul Brad se face ceva mal nul Brad se desprinde (aptul că re­
tn
torul de paie, alcătuit simplu si ~ — S-o fi defectat ? Bucuria lui cea mai mare — of a tfrzlu. Există însă multe suprafeţe coltarea păioaselor este rămasă In
genios (datorită acestuia, patru oa- — La Oloru să se defecteze ? ! — ne-a mărturisit — c să-i vadă pe co­ unde griul a ajuns la coacere şl deci urmă. Pe întregul raion pină la 12
meni Mo cioc munca a’15. cili erau '" bngadicrul Munci lectivişti mulţumiţi de lucrările be poate (I recoltat. O asemenea situa­ iulie au fost recoltate doar 31 ha cu
5
nu ştii ce fel de tractorist e. Uite,
necesari înainte), de inginerul G.A.C., care le efectuează Şi sini dese bucu­ ţie am fntîlnll la G.A.C. din Ţebea. orz din cele 68 planificate şl 5 ha cu
Atircea Ulăduţ, eliberează terenul. ce-fi ziceam, s-a oprit să ia omul riile acestea Ştiţi ce :ic colectiviştii Baia de Criş şi în alte localităţi. To­ griu din 929 ha cultivate cu această
Grămezile ce rănim din loc in loc o gură dc apă Păi nu trece zi să despre el ? „Apoi pe Olaru nu-l mai tuşi recoltarea n-a Ince^^Conslltl- plantă. Consiliile de conducere ale
tini Încărcata In alte care ,, iran,- matina. Cileodaţi. lăsăm, că-l ştim de-acum cum lucrea­ le de conducere ale G.iBy dato­ G.A.C., sfaturile populare au datoria
zau, nc vine să ridem Cu-fi pipăie
por late la sediul colectivei unde, pe ză De-aici o să iasă in pensie ria să la măsuri pentru stri^erea la să grăbească ritmul recoltării păioa­
loc, sînt clădite în fire. Şi tot in tractorul si combina ca pe nişte Pe .,Cimpul focului“ el a arat fi timp a griului de pe flecare teren, selor.
urma combinei, o altă echipă dc co­ prunci Dar fl>e el de ce. De cînd semănat griul. Acum îl culege, ală­ imediat ce acesta a ajuns fn pfrgă.
lectivişti. in frunte cu Valcria Popa. a intrat in lan. n-a stat o clipă. Si turi de colectivişti Rodul cules e să nu aştepte pină cînd se coace tot
tecretara comitetului de partid c.l munceşte cit zece Ieri, de la prinz bogat. Se bucură Olaru pentru asia. lanul. La odihnă şi tratament
G.A.C culege cu greblele, atent, spi­ piuă în sară, a făcut mult Şi colectiviftii se bucură împreună,
cele rimase. Să nu se piardă nimic \T orbefte cu dragoste fi admira­ muncesc cu si mai multă ardoare, cu Sînf foloslfe aşa cum Şi In acest an un însemnat număr
ţie brigadierul despre munca, si mai multă intensitate Secerişul de de mineri de la E. M. Bâlfca-Crâciu-
din averea colectivei — asa an ho­
despre hărnicia fi priceperea comu­ pe cimpul focului este un seceriş trebuie combinele? neşti şi-au petrecut concediile de
tărî*. oamenii A sa au hotărît. si fap­ odihnă în staţiunile bal neo-clima te-
nistului Olarii II cunosc dc-aam bogat in rezultate, pe mătura muncii
tele lor merg mină in mină cu ho- toţi colectiviftii fi-l socotesc unul de aici a oamenilor. Pentru ca recoltarea păioaselor să rice. In trimestrul II, In staţiunile de
tărirea luată. de-ol lor. Lucrează pe tarlalele gos­ V. CHIŞ decurgă In cele mai bune condiţii, pe Litoralul mării şl dc la munte au
gospodăriilor colective din raionul fost trimişi la odihnă şi tratament 26
Brad le-au (ost repartizate 6 combt-
de mineri si preparatori, printre care
Nicolae Popa, Petru Hogman. Ioan
Brigada de pe malul Brădean, Lazăr Gheorghe şi olUi In
trimestrul III, încă 30 de muncitori
Streiului îşi vor petrece concediul la Eforie
Sud şi Nord, Govora. Herculane sl In
In aceste zile colectiviştii din Si- alte staţiuni din tară. In meseria lui, sudorul Sava Petru de Ia termocentrala Pa-
meria sini prinşi In marea bătăile a
s Ir Insului reooitci. Pentru aceasta el ŞTEPANIA COJAN roşeni este un adevărat specia list. El execută totdeauna numai
s-au pregătit din vreme. Magaziile Sn corespondentă lucrări de bună calitate şl la termenul fixat.
care se depozitează boabele au fost
curălale şi dezinfectate. La recoltatul
orzului de pe cele 20 ha cultivate la
brigada din Simeria Veche lucrează
o combină de la S.M.T. din Orăştle.
O conduce Laurian Radu. Pe combină,
sus, doi tineri, Nicolae Mihăilă st
Petru Ţigău leagă cu miini sprinte­ Continuă succesele
ne sacii plini de boabe dindu-le apoi Construcţii
uşor drumul pe jghiab, pentru a fi După ce au încheiat cu succes primul semestru de
încărcaţi si transportaţi la magazie. activitate, minerii din Lupeni au luat noi măsuri teh- pentru adapostirea animalelor
Pină ie-ri a fost recoltat orzul de pe uico-organizatorice care să permită obţinerea unor re­ ColeoLiviştii din G.A.C. mine şl Gel de-a) treilea
Întreaga suprafaţă Tot pînă ieri s-n zultate şi mai bune în perioada ce a rămas pină la sfir- Rfu dc Mori, raionul Ha­ patul,
recoltai şi 6ecara de pe 5 ba. Pro- şilul anului. In felul acesta ei au reuşit să extragă nu­ ţeg. au început din timp
duutia realizată întrece cu mult pre- mai in prima săptămină a lunii iulie 1.517 tone de lucrările la construcţiile Plin muncă patriotica
«-au confecţionai, la Valea
vederide planului. cărbune peste prevederile planului. Cele mal bune ce trebuie ridicate in acest
Trocînd pe lingă tarlaua cu finele, rezultate au obţinut sectoarele IV B, III şi V sud an Folosind resurse lo­ Dîljii, 50.000 buc. cărămizi,
colectivistul Petre Boldor dădu bineţe care au realizat depăşiri de clte 642—957 şl 409 tone cale — piatra, nisip, lemn 6-a construit un pălul de
celor care lucrau de zor la recolta­ de cărbune. — şi munca potriotîcă,
tul şi slrinsul finului De pe cele 100 A. PETRESCU colectiviştii au reuşit sa porumb şi 6-au săpat trei
ha. finul a fost recoltat pină în xiua corespondent obţină rezultate bune. La gropi de siloz. O mare
de 12 iulie a.c. de pe 55 ha. brigăzile din satele Un- parte din materialele dc
Aloi au munoit cu multă hărnicie ciuc, Valea Diljii şi Riu de construcţie s-au transpor­
colectivişti Aron Luca, Alexandru Azi, pe scena clubului din Simeria Mori, grajdurile construite tat 4ot prin muncă patrio­
Negulescu, Ion Stanciu. Mihai Gune- au fost acoperite şi acum
zan. losif Fillp şi alţii. Azi începe prima eta­ pe dc dansuri, un taraf, o tică. In acest feO noi am
Lucrînd la recoltatul cerealelor, a pa a fazei regionale a brigadă artistică de agi­ se fac lucrările de fini­ reuşit să realizăm construc­
furajelor sau Io insîlozat (250 tone celui de-al Vlî-lca con­ taţie, o fanfară, un grup sai. O maternitate a fost ţii mai ieftine deoft pre­
de furaje au fost însilozate pină curs al artiftilor amatori de tulnicari fi zece solifti ridicată pină la înveJitoa- văd devizele
aoum). colectiviştii din brigada a Il-a de la orafe fi sate. Pc din raionul Brad. re. Iar 2 magazii pînă le
de pe Strei, se străduiesc din zori şi scena Clubului muncito­ Duminica viitoare va centură. S-au construit 2 IOAN CORNECI
plnă-n noapte ca munca să se desfă­ resc <Un Simeria sc vor avea loc o nouă întrecere preşedintele Comitetului
şoare cu toi mai mult spor. întrece în măiestria cin- la Cugir intre formaţiile pătule de porumb cu capa­ executiv ai Sfatului
IN POTOGRAPIE: Tractoristul Butyka loslf, executînd cea de a treia praştlă mecanică pe ogoarele P. JURCONI tecului fi dansului două artistice din raionul Sebeş citate de 15 vagoane fie- popular comunal
corespondent formalii de cor, trei echi­ fi oraful regional Deva. oaie şi urmează să se ter-
G.A.C. din Vlnţ, raionul Alba. Rfu de Mori
95 ANI DE LA ÎNFIINŢAREA
COMI S FIULUI DE STAT AL PLANIFICĂRII Lucruri noi, într-o brigadă veche
Cu prilejul împlinirii a 15 ani de Comitetului de Stat al Planificării.
la înfiinţarea Comitetului de Stal al Intr-o atmosferă de puternică în­ Brigada care i-a fost încredinţată Şi-a împărtăşii ncliniftea tovară­ răspunsul Şi nu le-a fost greu să rea craterului, curăţarea fi podirca
Planificării, simbătă după-amiază a sufleţire, lucrătorii Comitetului de lui Petre Constantin era cunoscută şului Traion Nan. secretarul organi­ vadă că deficienţele in organizarea rea oomenilor pe operaţii, statornici­
Stat ai Planificării au adresat abatajului, răpirea armăturii meta­ rea lor in ar.clcafi schimburi fi locuri
avut loc o adunare festivă ca un colectiv bun Dovadă stătea zaţiei de partid din sectorul lll al muncii, folosirea neraţională a unor lice fi ptifcarea unei noi fifii de căr­
o telegramă Comitetului Cen­ de muncă, ca fi dispariţia absenţelor
A luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe tral al Partidului Muncitoreso Ro- faptul că niciodată n-a rămas sub minei Lupeni. fraţilor Sabin fi Ioan utilaje ji absenţele nemotivate costau bune au fost încredinţate celorlalte nemolivalc, au fost ciţiva factori care
Gaston Marin. vicepreşedinte al raln, personal tovarăşului Gheorghe sarcinile de plan. La începutul lunii Ghioancă. brigadieri din frontale ve­ două schimburi, conduse de mineri au împins brigada mereu înainte
Consiliului de Miniştri, preşedintele Gheorghlu-Dej. (Agerpres) noiembrie, anul trecut, cirul a pre­ cine. pe care-i ftia oameni înţele­ harnici, pricepuţi, care se bucurau dc
luat-o el, graficele consemnau chiar gători, săritori la necazurile ortaci­ multă stimă fi preţuire în ochii mi­ Zilnic no'matorul sectorului înregis­
o depăfirc de cîteva sute de tone. lor lor. Răspunsul a fost simplu, dar Oameni ai productivităţii nerilor din brigadă. tra in scripte realizări tot mai fru­
Solemnitatea inmînârii unor ordine si medalii Era afadar, o brigadă cu oameni pornit din mimă . înalte Sfirfitul anului a găsit brigada moase In aprilie, brigada s-a ridicai
statorniciţi, cu un anumit mod de — 7e-om ajuta, fără îndoială — urnită de pe locul pe care stătea de
La Palatul R.P. Romîne a avut loc După ce a Inmînat distincţiile, to­ a munci in .abatajul frontal, despre la 4,93 tone pe post. iar în luna mai.
6Îmbătă la amiază solemnitatea înmî- varăşul Ştefan Voitec, în numele care nu se vorbea nici de rău, nici i-au spus ei. Dar cel rruii mult tre­ luni fi luni dc 2ile. Randamentul pe Petre Constantin fi ortacii lui ob­
buie să te ajuţi tn însuti, cu orta­
nării unor ordine ale R.P. Romîne CC. al P.M.R, Consiliului de Stat, de bine. Oamenii erau lăsaţi să-fi brigada sule de tone de cărbune lu­ fiecare post crescuse deja la 4,56
unui număr de 38 de persoane, dis­ Consiliului de Miniştri, a tovarăşului vadă de treabă: conducerea secto­ cii tăi nar. tone de cărbune. Saltul făcut de bri­ ţineau zilnic 5.08 tone de cărbune pe
tinse cu prilejul împlinirii a 15 ani Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a rului avea in vedere brigăzile rămase Discuţia asta avea loc în momentul gadă, cu un spor corespunzător dc post Pasul hotărit fi sigur al colec­
de la înfiinţarea Comitetului de Stal fellcdtat călduros pe cei decoraţi sub plan, folosirea mai deplină a cînd vechea brigadă fi noul ei fel Fără să schimbe dintr-odală modul salariu, a pus oamenii pe gînduri. tivului, schimbările in bine surve­
oJ Planificării, pentru merite deose­ urlndu-^e noi succese în muncă şl utilajelor fi alte probleme,. realizau doar 4,40 tone de cărbune de muncă ai brigăzii, Petre Constan­ Printre ei stăruia tot mai mult în­ nite in vechea brigadă, situează acum
bite in rnunoa de planificare. multă sănătate. pe fiecare pust, faţă de peste 5 tone, tin a trecut încet, „din mers*, la o trebarea : „adică, de ce, să nu ne ali­ brigada comunistului Petre Constan­
La festivitate au participat tova­ (îlonf. univ. VasUe Gheleşel, direc­ Tocmai asta îl nemulţumea fi-l ne- cit era productivitatea muncii tn aba­ mai bună organizare a muncii. Aten­ niem fi noi în rindul ccl mai din
răşii Ştefan Voîtec, vicepreşedinte ai tor în C.S.P., a răspuns tn numele liniftea pe Constantin. Va trebui să tajele fraţilor Ghioancă. Unde stă­ ţia fi-a îndreptat-o in primul rînd faţă, alături de brigăzile fraţilor tin alături de cefe ale fraţilor Sabin
m
Consiliului de Stat. Gheorghe Gaston celor decoraţi. se zbată pînă va sparge inerţia tea diferenţa f La această întrebare către schimbul de tăiere. Acesta purta Ghioancă ? fi Ioan Ghioancă cu randamente zil­
Marin, vicepreşedinte al Consiliului ★ brigăzii, pină o va ridica acolo unde Petre Constantin, şefii de schimb toată greutatea muncii, de el depin­ Şi tot atunci, grupa de partid, i-a nice pc fiecare post de peste 5.20
de Miniştri, preşedintele Comitetului Ou ecelaşi prilej a fost conferită ţinteşte el. Petre Constantin, proas­ Grigore Pop, Ion Solomon. ajutaţi dea producţia brigăzii. A concentrat ajutat pe oameni jă-fi sporească rod. tone de cărbune eocsificabil
cJiî Stal al Planificării, Grigore Gea- „Medalia Muncii unul număr de 79 păt fef de brigadă fi membru de de maiftrii Nicolae Răuţ, Petru Slrăuţ la operaţia de tăiere aproape jumă­ nicia pafilor spre locurile de frunte
-
mănu. secretarul Consiliului de SMt, de lucrători din Comitetul de Stat partid, fără stagiu de chndidat. fi Boca Adrian, au ciuta! insistent tate din efectivul brigăzii. Monta­ 'de pe graficul întrecerii. Specializa­ AL. DORIAN
membri al conducerii C.S.P,- al Planificării,- (Agerpres)