Page 44 - 1963-07
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2457
Lovitură de stat militară
ULTIMELE STIDI * ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
îai Ecuador
OUITO 12 (Agerpres). — sau reuniune în locuri publice şl
Pentru a doua oară în cursul ul precizează că garanţiile constituţio
timelor 17 luni. in Ecuador a avui nale sini suspendate. prevăd
loc o lovitură de slal militară. sancţiuni împotriva proprietarilor
ziarelor care nu se vor supune dis
După cum anunţă agenţiile dc pre
să occidentale, o junlă militară com poziţiilor cu privire la cenzură.
Agenţiile de presă menţionează
pusă din reprezentanţi al celor trei că, potrivii ştirilor parvenite din
Festivalul internaţional Scrisoarea lui J. Bernal adresată Londra; Mari demonstraţii pentru armate şl ministrul adjunct dc răz Ecuador, junta militară a procedat
boi a preluat joi puterea la Ouilo,
al filmului după ce s-a procedat la arestarea la numeroase arestări tn rindurile
participanţilor la apropiatele tratative eliberarea deţinuţilor poiifici greci preşedintelui Arosemena. Potrivii personalităţilor politice a!c vechiului
MOSCOVA 12 — Corespondentul A- unul post de radio din Ouilo, Inter regim. Astfel, fn afară de Aroseme
gerpres transmite: tripartite de la Moscova ceptat la Lima, palatul prezidenţial na, care a fost arestai şi dus la ae
De cinci zile se dcsfăşoaiă la Mos LONDRA 12 (Agerpres). — ridge, şi poli|le au avut loc puternice a iosl încercuit dc vehicule blindate roport pentru a pleca cu un avion
spre Panama, in exil, au fost ares
cova cel dc-al Ill-lea l'estival interna LONDRA 12 (Agerpres). — tre morile puteri nucleare, scrie Ber După cum anunţă agenţia Rcuter, ciocniri. 75 de demonstranţi au fost şl de numeroase trupe, in timp ce taţi Renaldo Maria Donoso, vice
ţional al filmului. Piuă in prezent au John Bernal, preşedintele executiv nal, ar constitui in prezent o măsură In cursul zilei de 11 Iulie, Ia Lon arestaţi. Arosemena a tost arestat in pro preşedinte al republicii şl preşedinte
fost vizionate de jurii fi un numeros al Consiliului Mondial ol Păcii, a a- cil se poate de îmbucurătoare, un dra au continuat demonstraţiile in Pe de altă parle, anunţă agenţia priul său birou. (Preşedintele Arose al Congresului, Gustav Arosemena,
public peste 20 de filme de lung fi dresat participanţilor la trai a ti vele prim pas spre ţelul comun, dezar sprijinul cererii de eliberare a de France Presse, In cursul dimineţii mena se află in fruntea stalului din fratele preşedintelui, A. Guilar Rul-
scurt metraj. Mii de moscovifi umplu dintre cele trei pulearJ. ce se vor marea generală şi totală şt ar genera ţinuţilor pollllcl greci, organizate de de II Iulie primul mlnlslu al Gre anul 196!, iar anul viilor urmau să lova, guvernatorul provinciei Guayas
fi sălile cinematografelor unde rulea deschide la 15 iulie la Moscova, tn noi sentimente de încredere. „Comitetul celor 100" cu prilejul ciei, Plplnelis, care se ailă in vizită aibă loc noi alegeri generale in şl allii.
ză filmele in afară de concurs A fa. problema Încetării experienţelor cu „La tratativele dv, scrie preşedin vizitei In Anglia a regelui şl regi in Marea Britanic, in prezenţa am ţară). Agenţia France Presse relevă că
de pildă, filmul „Codin“ a rulat piuă arma nucleară, o scrisoare In oare. tele executiv al Consiliului Mondial nei Greciei. Potrivii agenţiei, hote basadorului grec la Londra a primit Potrivii agenţiilor de presă, după înlrcaga activitate in ţară esle pa
acum pe cileva ecrane moscovite. bucn- printre altele, spune: „Sperăm că al Păcii, vă veli bucura de un nou lul Clartdge, unde fn seara zilei In audienţă pe Delty Ambaliclos, so lovitura de stal. In Ecuador s-a ralizată.
rindu-se de succes. majoritatea omenirii, care şl-a expri avantaj şi anume că datorită succe de joi suveranii greci au oferii o ţia Iul Anton'os Ambatielos, deţinut instaurai un regim militar strict, Iar
mat dorinţa de a pune capăt experien recepţie, a fost înconjura! de puter In ciuda ameninţărilor proferate
La „Casa ziarifliîor“ a avut loc o ţelor nucleare, ceea ce or duce ul selor stiinliflce obţinute In ultimul nice cordoane de poliţie pcdeslră şl politic fn închisorile greceşti din şefii militari care au preluat pute şi a măsurilor luate de noua Junlă
intilnire a delegaţiei de cineafti ro- timp In domeniul delectării experi anul 1048, insoţilă de doi deputaţi aJ rea au proclamat legea marţială. militară, populaţia oraşului Oulto,
terior la adoptarea de măsuri In do enţelor, oamenii de ştiinţă slnt de călare. Circulaţia pe străzile înve parlamentului britanic. Beîty Am-
mini cu xiariflii sovietici: cu acest meniul dezarmării generale şi loiale, părere că nu există dificultăţi teh cinate hotelului a fost blocată de batictos a innrnat Iul Plplnelis o Agenţia France Presse menţionea curlnd după instaurarea noului re
prilej a rulat filmul de desene ani nu va fi, de dala aceasta, dezamăgită". nice de nelrecut pentru obţinerea camioane, maşini si motociclete, aşe scrisoare adresată suveranilor greci ză că un document dat publicităţii gim de teroare, şi-a spus cuvinlul
de călrc Junta militară în seara zi
mate „Alo. ato , noua realizare a lui Consiliul Mondial al Păcii, împreu unui acord cu privire la interzice zate de-a curmezişul străzilor de în care cerc eliberarea soţului el. lei de II Iulie precizează că in vir împotriva militarilor. După cum
n
nă cu numeroase alte organizaţii pen poliţie pentru a împiedica accesul menţionează agenţia France Presse, o
Ion Popescu Cropo, fi filmul „Codin". rea tuturor experienţelor nucleire. In legătură cu lupta pentru elibe tutea legii mar(iale autorităţile ci mulţime de oameni s-au adunat in
Cu un deosebit, interes sini urmă tru apărarea păcii, cere dc mai mulţi Dumneavoastră vă revine o mire demonstranţilor, precum şl desfăşu rarea deţinuţilor politici din închi vile sini puse sub jurisdicţie mili
ani încetarea tuturor experient vor rarea unul marş, organizat de „Co faţa palatului prezidenţial din Oui
rite discuţiile de la ..Casa centrală a răspundere, anume aceea de a ma sorile greceşti, cunoscutul luptător tară ca şl ţoale serviciile publice. lo manlfcslind împotriva loviturii de
nucleare. După cum vă e.sle cunos nifesta dorinţa sinceră ş» holărirca mitelui celor 100" pe străzile Lon
literalilor" pe tema „Cinematograful cut. această cerinţă a fost formulată comună de a ajunge la un acord. drei. pentru pace $1 filozof, lordul Ber- Documentul subliniază, dc asemenea, slat. Mulţimea a refuzai să se îm
trand Russclî, Intr-o declaraţie dată
fi progresul“ Im aceste discuţii iau energic in cursul numeroaselor mar Acest element de importanţă vitală că forţele armate vor răspunde ime prăştie la cererea militarilor care
şuri. Io congrese şi la alte forme de Potrivit relatărilor corespondentu pu bl ici I â |l I ta II Iulie Ia Londra, a diat şl lără avertisment tuturor ata păzeau palatul. Din ordinul juntei
parte cineafti din toate colturile lumii, a lipsii, după cum se vede. de multe curilor împotriva lor şl vor reprima
manifeslări populare în toate părţile lui din Londra al agenţiei France spus că „demonstraţiile pentru eli militare au fost lansate grenade la
reprezentind curente artistice diferite ori pînă acum. orice „atentat* sau „sabotaj" îm
lumii. Presse, Intre un grup de aproximativ berarea deţinuţilor politici greci vor crimogene şi focuri în aer, amenln-
La 12 iulie, la acest forum internaţio Un acord cu privire la interzicere*» Vă transmitem speranţele noastre 500 de demonstranţi, care au încer continua atil fn Anglia, cit şl in potriva serviciilor publice. ţîndu-se cu tir de mitralieră.
nal a luat cuvinlul fi fcful delega experienţelor nucleare, încheiat In şl cele mai bune urări". Orice acte fmpolriva noii junte La Guayaguil au avut loc. de a-
cai să ajungă în faţa hotelului Cla- Grecia".
ţiei de cineafti romini. Milmea Gheor- „vor II supuse juslitlei militare şi semenea, mari demonstraţii de ylra
Judecate sumar". „Orice grevă sau dă care, potrivit agenţiei United
ghiti. părăsire a lucrului, se spune in do
Press Internaţional, „cercau să se
In seara zilei de 15 iulie. în sala Puternice incidente rasiale în S.U.A. cument, va li considerată drept act opună rezistenţă noii dictaturi mili
Palatului Congreselor va avea loc vi NEW YORK 12 (Agerpres). — . agenţia UPI, „in pragul războiului Investirea noului guvern italian subversiv şi conducătorii sindicali tare". însuşi primarul oraşului a con
zionarea filmului romi nete „l.upeui- Autorităţile au declarat „legea civil". vor li traşi la răspundere". Docu vocat o nouă demonstraţie în pia|a
M
29 . afteptat cu interes. marţială" in oraşul Cambridge (sta Noi Incidente lasinle au izbucnit ROMA 12 (Agerpres). — ra deputaţilor că guvernul său va con mentul, după cum menţionează a- centrală a oraşului în semn dc pro
tul Marvland) şi au ordonai trimi ia 11 iulie şi In oraşul Savannah După patru zile de dezbateri In tinua să ducă, atit pe plan inlern nit genţia, inlcrzice orice manifestare test împotriva juntei militare.
terea a -10U membri din garda naţio (Georgia), unde aproximativ 2 000 de Camera deputaţilor, joi noaptea gu si pe plan extern, politica din trecut.
nală in acest oraş ca urmare a unor negri au manifestat in faţa primăriei vernul Leone a obţinut votul de în El a respins cererea comuniştilor ca
Noi arestări în Republica noi incidente rasiale petrecute in si a închisorii oraşului împotriva vestitură. Pentru învestitură au votat Italia să se retragă din N ATO. şi a Delegaţii africani la OJJ, U. au cerul convocarea
precizai că In cadrul alianlei atlantice
Sud-A/ricana noaptea de 11 spre 12 iulie. Potrivii ncgrLlor poliţia a aruncat grena 255 de depolaţî. contra 225 şi 119 s-a*,» Consiliului d s Securitate
agenţiei France Presse. aproximativ de ou gaze lacrimogene si a încer abţinui. După cum 6e ştie, Leone a guvernul 6ău este dispus să 6tudieze
1.000 de albi au încercat să atace cat să-i împrăştie folosind furtunuri planul american de creare a aşa-zl-
JOHANNESUURG 12 (Agerpres).— 300 de negri oare demonstrau In lormat cu trei săptămîni în urmă un NEW YORK 12 (Agerpres). - că atit situaţia din R S.A., ctt şi si
Autorităţile din Republica Suil-AIri- de incendiu. guvern minoritar, creştin-democrat. xelor forţe nucleare multilaterale din La II iulie, delegaţii ţărilor africa tuaţia din coloniile portugheze din
cană continuă campania de repre semn de protest împotriva legilor cu Potrivit agenţiilor occidentale de in urma eşuării tratativelor pentru cadnri N A TO Pe plan intern, Leone ne la ONU, au tnmînat preşedintelui Africa se agravează continuu. Acest
siuni la care este supusă populaţia caracter rasist. Huliganii rasişti s-au presă, ziua de II Iulie poale fi con formarea unui guvern de coaliţie de a anunţai că va adopta o politică Consilhului de Securitate două scri fapt reclamă luarea de măsuri urgen
africană in luptă împotriva politicii Îndreptat apoi spre cartierul negri siderată drept începutul unei noi „cenlru-stinga". liscală prudentă şi a cerut muncito sori însoţite de nole explicative in te pentru a 6e pune capăt politicii
de discriminare rasială promovată de lor din Cambridge, unde au deschis campanii de acţiuni pe scară largă a Agenţia UPI subliniază faplu'l că rilor italieni să nu exercite presiuni care cer convocarea imediată a Con de discriminare rasială în Republica
guvernul Verwocrd. louol împotriva persoanelor întîl- populaţiei de culoare din S.U.A. in pentru guvernul Lcooe au votat doar în vederea majorării salariilor. siliului de Securitate pentru a discu Sud-Afirioană şi pentru acordarea
După cum relatează agenţiile de nilc pe străzi şi au incendiat două favoarea recunoaşterii drepturilor deputaţii creşlin-dcmocraţi. membri In timp ce Leone vorbea, menfio- ta politica dc apartheid din Republi cit mai grabnică a independenţei co
presă, în noaptea de II spre 12 iu locuinlc ?ic negrilor. Politia a lan celălencşti. In afara marilor demon ai partidului de guvâmămînt şi nu nează UPI. în întreaga Italie se aflau ca Sud-Africană, precum şi 6ituaţia loniilor portugheze din Africa.
lie poliţia sud-africană a arestat la sat grenade cu gaze lacrimogene şi straţii din Cambridge şi Savnnnah, mai graţie celor 1 \k abţineri ale Scrisoarea a fost semnată de dele
Johannesburg alte 17 persoane. Prin a dat drumul la clini poliţişti „pen in această zi sule de negri au or deputaţilor socialişti, Şociad-democ încă în grevă trei milioane de mun din coloniile portugheze din Africa. gaţii a 32 ţări africane membre a-!e
tre acestea se allâ şi Watter Slsulu, tru a împrăştia mulţimea negrilor". ganizat manifestaţii de protest la raţi, republicani şi monărhişti el a citori agricoli. In cele două scrisori se subliniază O.N.U.
tost secretar al partidului Congre După cum transmite agenţia UPI, Boston New York. Danvilie, Clarsk- reuşit să oblină voiul de Învestitură.
sul Naţional Atiican, interzis de că in oraşul Cambridge au fost institui viile, Fayetlevi-lle, Americus, Laredo.
tre autorităţile rasiste. te restricţii de circulaţie in timpul Peste tot poliţia a operat arestări In cuvînlarea sa de închidere a
Printre persoanele arestate se ailă. nopţii şi toate magazinele au primii In rtndurile demonstranţilor. dezbaterilor, Leone a asigurat Came
de asemenea, Govan Mboki, lider ordinul să se Închidă la ora 7 seara.
al partidului Congresul Naţional A- Ciocnirile înlre albi şl negri au
}/ican in provincia Cap, precum şi continuat în tot cursul nopţii, acest Acţiuni ala partizanilor sud-vietnamezi
G europeni oraş prezenlindu-se, după cum scrie
SAIGON 12 (Agerpres). — Saîgonulul. Comunicatul semnalează
După cum transmit agenţiile de pierderi in oameni şl armament tn
presă, in ultimele două zile. In Viet rindul trupelor diemiste.
B’rocesul criminalului de război namul dc sud au avut loc noi ciocniri Un alt detaşament de patrioţi sud-
militare Intre forţele patriotice şl
trupele dlemlste. Potrivit unul co vlctnamezi a atacat la II Iulie patru
sale slrateglce şl un lori militar fn
GBăhke municat militar al comandamentului delta fluviului Mekong. Au fost
trupelor americane din Vietnamul de ucîşl şi răniţi nmeroşi soldaţi din
BERLIN 12 (Agerpres!. — lui. Globke ar Ii trebuit să fie jude
In şedinţa de la 11 iulie ă pnpc.csu- cat in RFC, a spus Landau, însă sud, partizanii sud vietnamezi au lan trupele guvernamentale. Comunicatul
lul criminalului de război H. Globke acest lucru esle cu neputinţă deoare sat Ia 10 iulie un atac împotriva po oficial menţionează că o mare canti
ziţiilor trupelor guvernamentale din tate de armament a fost capturată
au continuat dezbaterile asupra rolu ce acolo numeroşi magistraţi au fost
lui acuzatului in crearea legilor ra complici ai lui Globke. provincia Kien Hoa, situată In sudul de patrioţi.
siste ale naziştilor. Au fost audiaţi Presa germană a publicat o ştire
numeroşi martori oare au arătat în arătind că fn serviciul de siguranţă
depoziţiile lor participarea lui Globke vesl-qerman al Iul Ghe.len activează Situaţia din Guyana Britanică
Ia săvîrşirca crimelor odioase din numeroşi foşti SS-işti şi geslapovişli.
timpul naziştilor. recomandaţi de Globke, căruia îi GEORGETOWN 12 (Agerpres), — mul ministru al Guyanei Britanice,
Apoi a luat cuvinlul M Landau, esle subordonat acest serviciu In oa- Agenţia Reuter anunţă oă la II Cheddi Jagan, referindu-se la atitu
«curator public din Izrae). El a decla ţilale de secretar de slat In guver Iulie ministrul englez pentru jetalii- dinea S.U.A. fată de situaţia din
rat că a venit la proces pentru a se nul Adenauer. le ctj ţările Commonweailth-ulul şi Guyana, menţionează : „Una din con
alătura, In numele organizaţiei luptă La hotelul „Johanneshof", din penLru problemele coloniilor, Duncan diţiile prealabile pentru obţinerea
torilor împotriva nazismului, la acu Berlin, a avut loc un colocviu la Sa>ndys, sosit în Guyana Britanică cu ajutorului american este angajamen
zaţia împotriva lui Globke. După cc care au participat jurişti din SlIA., o zt înainte, a continuat să aibă în tul de a urma linia politicii externe
a arătat ororile comise de nazişti. BraziLia, Franţa, Danemarca. Austria. trevederi cu lideri ai unor organizaţii a Statelor Unite şl de a participa la
Landau a spus că cetăţenii din Izrae) Parlioîpantii la colocviu au ajuns la şl partide inclusiv liderii opoziţiei din războiul rece şi la blocada economi
aşteptau de mult oa omul care esle concluzia unanimă că procesul îm Guyana Britanică — Forbes Burnham că". După cum a sublinia! Jagan,
acuzat de lapte atit de grave si al potriva lui Globke are o însemnătate şl Peler Dagukar. S.U.A. a refuzat să acorde ajutor
cărui nume a fost pronunţat de mul deosebită şi corespunde principiiilor Pe de ftltă parte, agenţia France Guyanei Britanice înlruelt guvernul
ta ori la procesul lui Elchmann, să dreptului internaţional şl legulor Presse relatează că, inlr-un comuni- eî promovează politica de neangaja- Zilele acesfea la Roma a avut
oompairă, in sflrşlt, in faţa tribunalu Republicii Democrate Germane. oat dat publicităţii la 11 Iulie, prl- re. Cheddi Jagan a relevat că în loc o demonstraţie dc masă a par
schimb, în timpul recentei greve, tizanilor păcii din Italia. Demon
declanşată de sindicatele reacţionare O nouă acţiune duşmănoasă a S.U.A. stranţii au trecut pc străzile prin
din Guyana Britanică, Statele Unite cipale ale oraşului cu pancarte
întâlnirea miniştrilor Pieţei comune au pu6 la dispoziţia acestor sindicate împotriva Cubei care chemau la luptă pentru pace
mari sume de bani pentru a sprijini
greva antiguvernamentală. Opoziţia, a Demonstraţia s-a încheiat cu un
Elementul nou apărut la sesiunea pune înscrierea, in afara problemelor Evident, nu se poate tăgădui inge NEW YORK 12 (Agerpres). — huga, reprezentantul Cubei la O.N.U., miting ta care a fost adoptată o
din 10 fi 11 iulie a Consiliului mi politice, pe ordinea de zi a intilni- niozitatea formulei adoptate de Con subliniat Jagan, a primit din partea Inlr-o nouă acţiune îndreptată informează pe secretarul general că. rezoluţie în care se cerea ca
Statelor Unite aproximativ 1.250.000
nisterial al Pieţei comune este, după rilor ministeriale un punct care să siliul ministerial al Pieţei comune. Cu de dolari. Primul ministru al Guya- împotriva poporului cuban, Departa zona Mării Meditcrane să fie
expresia agenţiei l’rance Presse, arun pi evada un schimb de păreri asupra prilejul recentei vizite a prefedintcluî nei Britanice a arăt&t. de asemenea, mentul de Stat al S.U.A. a anunţat in urma recentelor măsuri luate de transformată intr-o zonă denuclea-
carea „unei păsărele peste Canalul situaţiei economice în Europa . de Gaulle la Bonn. ca o primă intil că guvernul său va primi ajutor din S.U.A., fondurile misiunii cubane la rlzatâ. Tolodatâ s-a cerut şi În
m
Minecii“. Hotărirea ca o dată la Alegerea U.E.O. ca teren de con nire prevăzută în tratatul mililaro-po- că Ministerul Finanţelor al S.U.A. a O.N.U., precum şl conturile perso făptuirea dezarmării generale şi
trei luni să aibă loc o intilnire tn ca tacte între cei fase fi Anglia are un litic franco-vest-german, presiunile partea oricărei ţări, cu eondiVia ca hotârît sâ interzică tranzacţiile fi nale ale membrilor misiunii au fost totale.
drul Uniunii Europei occidentale este substrat bine conturat. Această uniune, pentru reluarea dialogului între Pia suveranitatea ţării să nu fie afectată nanciare cu Cuba şl să blocheze bu IN FOTO: Demonstranţii tre-
prezentată oficial ca o „relansa- auînd un caracter închis, înlătură ţa comună ;i Anglia au fost atit de ★ nurile cubanc aflate în băncile Sta blocate, Lechuga precizează că aces
re“ a Pielei comune, după eţe- posibilitatea ca alte ţări membre ale puternice, incit Partea franceză s-a LONDRA 12 (Agerpres). — te fonduri blocate includ contribuţia cînd pe străzile Romei.
cunle succesive înregistrate in diferite Asociaţiei europene a liberului schimb lăsat înduplecată. Dar ea a păstrat, da S.U.A. exercită presiuni asupra gu telor Unite, precum şi în filialele benevolă a Cubei la programul de
domenii dc politica de „integrare“ sau chiar S.U.A. să pretindă in vreun torită stabilirii consultărilor in cadrul vernului englez pentru a-l determina din străinătate ale băncilor ameri extindere a ajutorului felinic, acor
vest-europeană. Dar această prezentare fel extinderea consultărilor prin in U.EO., posibilitatea de a torpila orice să anuleze constituţia din Guyana cane. Comunicatul remis presei men dat de către O.N.U. In scrisoare, Sentinţa în procesul
trandafirie nu f>oate ascunde diver cluderea lor pe lista participanlilor negociere care nu i-ar fi pe plac. Britanică şi să pună ţara sub contro ţiona totodată că administraţia Ken- complotiştilor
gentele de fond care separă membrii Păstrarea deci a Pie(ei comune ca Să ne amintim că în luna ianuarie re lul militar al Angliei, scrie In ulti acţiunea guvernului S.U.A. esle ca din Yemen
Piefei comune mat ales în ce privefte bloc economic ‘.nchis in cadrul eco fuzul francez de a se acorda condiţii mul său număr săplămfnalul laburist nedy „speră că şl alte ţâri din Ame lificată drept violare flagrantă a
rclatiilo cu Anglia nomiei capitaliste nu a fost părăsita speciale Angliei in cadrul Pieţei co „New Slalesman". Statele Unite au rica La-tină vor urma exemplul Was Cartel Naţiunilor Unite. „Această SANAA 12 (Agerpres). —
Trebuie amintit că dc la crearea nici o clipă La aceasta se adaugă mune. deci practic respingerea cererii concentrai focul diplomaţiei lor hingtonului". măsură absurdă, se spune în scri
sa in 1954. potrivit acordurilor privi faptul că reprezentanţii Comisiei Co engleze de aderare la acest bloc eco asupra ministrului coloniilor în legă La II Iulie, relatează agenţia Fran soare. pune în primejdie prestigiul, După oum relatează postul de radio
toare la înarmarea Get mamei occi munilăţii Economice Europene (orga nomic. a explodat dintr-odata, pu- tură cu vizita sa în Guyana Britani ce Presse, delegaţia cubană la Sanaa, Ia 11 iulie tribunalul special
dentale. Uniunea Europei occidentale nul de conducere al Pieţei comune) nînd capăt tratativelor fi pertractări autoritatea şl eficienţa O.N.U., deoa din Sanaa a pronunţat sentinţa in
(alcătuită din Anglia, franţa. Italia, nu vor fi invitaţi la întilnirile U.E.O. lor de multă vreme. că. Dezvăluind substratul acestei po O.N.U. a remis Secretariatului O.N.U. rece Naţiunile Unite pot deveni un procesul participanţilor la complotul
Belgia, Olanda. Luxemburg fi Germa decit ocazional, fi nu automat de fie Refuzului persistent vest-german de a litici. revista subliniază că americanii o scrisoare rfe protest împotriva blo instrument supus fanteziei nord-ame- descoperit in cursul lunii iunie îm
nia occidentală) care are sediul la care dată. consimţi la progresul tratativelor pri se tem de apariţia fn Marea Caraibi cării depozitelor bancare cubane dc rlcane". Menţionînd că delegaţia potriva regimului republican din
Yemen. După cum s-a mai anuntat,
Londra, a desfăfiirat o activitate in Acum, urmează ca propunerea or vitoare la problemele agricole ale lor a unei a doua Cube*. către guvernul american. Carlos Lee-
fimă: SC ftie doar că înarmării vest- ganizării inlilnir.ilor in cadrul U.EO. Piefei comune, afa cum insistă partea N cubană esle împiedicată să funcţio ace6l complot a fost organizat de
germane nu i s-a opus nici o oprclif- să fie supusă Angliei, iar observatorii franceză i se poate deci replica la neze normal, reprezentantul Cubei cerourile reacţionare din Anglia si
te. Acum U.E.O. urmează să treacă se abţin de la vreun pronostic asu fel ca fi pînă acum De altfel, pro cere secretarului general să facă uz Arabia Saudilă în timpul vizitei pre
de la o aclivilate-fanlomă in dome pra reacţiei britanice. Nu este vorba blemele agricole ale Pieţei comune Poliţia din Venezuela a încălcat imunitatea de bunele oliclt pentru a asigura şedintelui Sallal în Republica Arabă
Unită.
niul militar la abordarea unor pro numai de gustul amar resimţit încă care formează, după cum se ftie. un respectarea drepturilor delegaţiei cu
Potrivit postului de radio, nouă
bleme politice fi economice privitoare la Londra după respingerea brutală puternic ghem de contradicţii, nu parlamentară a unui deputat comunist bane Ia O.N.U. persoane eu lost condamnate la
la relaţiile ‘dintre Anglia fi ţările in luna ianuarie a cererii engleze de fi-au găsit vreo soluţionare la sesiu
vest-europene. aderare la Piaţa comună, ci în spe nea Consiliului ministerial. CARACAS 12 (Agerpres). — cel arestaţi se afla fiul senatorului Presa cubană reîerindu-se la mă moarte şi confiscarea averii, acuzate
de a fi avut „principalul rol" în
Caracterul limitat al acestor contacte cial de faptul că Anglia a căutat de Cit de fubred sau de real este pa Agenţi al politiei politice au făcut şi un deputat al Adunării legislative sura luată dc guvernul S.U.A. o ca
a lost evocat în felul următor de re atunci soluţii menite să ducă ta adip- sul făcut prin stabilirea contactelor o desoindere la locuinţa senatorului a statului. lifică drept un aci agresiv împotriva complot.
Alte 12 persoane, acuzate de a (1
prezentantul olandez, Luns, care a larea politicii sate economice (n alte dintre cei fose fi Anglia va putea fi Pompeio Marques, membru al C.G Marques a adresat preşedintelui poporului cuban. „Departamentul de pus la dispoziţia complotiştilor scri
prezidai sesiunea Consiliului ministe direcţii Totodată, indiferent de răs al Partidului Comunist din Venezue senatului o scrisoare în oare cere să
rial al Pieţei comune: ,.Consiliul pro punsul care va fi dai, la Londra ms apreciat după răspunsul Angliei fi la. tmc&lclnd aetfel Imunitatea Iul par (le pedepsiţi cei ce s-au făcut vino Stat urmăreşte să creeze Cubei sori, secrete militaTe, fonduri şi ali
mente au fost condamnate 1a pedepse
pune guvernului britanic să organizeze se poate omite nici o clipă că me după evoluţia de la viitoarea sesiune lamentara. Folitişttd, înarmaţi ou vaţi de Încălcarea Inviolabilităţii greutăţi în comerţul exterior cu
variind între un an închisoare şi în
întilniri trimestriale în cadrul U.E.O canismul Uniunii Europei occidentale a Consiliului ministerial al Piefei co puşti automate, ou năvălit în casa parlamentare. In 6arisoare 6e subli unele state capitaliste şl să îngreu chisoare pe viaţă.
destinate fă îngăduie celor fapte (ari mune care se întruneşte la 29 iulie senatorului, au reţinut documentele niază că nu este pentru prima oară neze activitatea diplomaţilor cubanl
membre sa-fi expună in cursul dis prevede ca masurile să fie adoptate cînd politia atacă locuinţele deputaţi In ţările din zona dolarului", subli La 13 iulie, trib»inalul urmează să
înceapă judecarea unui alt grup de
cuţiilor părerea asupra situaţiei poli in unanimitate, ceea ce cuprinde im* 2. FLOREA sale personale şi au arestat oîteva lor din opoziţie şi îi arestează pe complotişti.
tice fi economice in Europa Se pro plicit riscul altor vetouri franceze. Comentator Agerpres | persoane care se aflau acolo. Printre membru familiilor lor. niază ziarul „Notlcias do Hoy“.
Redacţia şl administraţia ziarului atr, I Marţii nr. Telefon 180, 189, 75, #74, Taia plătltl la numerar «onfonn aprobBrU Dlree (fel Generale P.T.TJl or. 263.328dlo 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 Mal‘ Deva,