Page 46 - 1963-07

Pag. 2 ORUMUlSOCIALISMULUI Ar. 2G58
s.—--

'j-i, • ••vgxjţ

Descoperirea unei stele Capela Sixtlnă
supernova a preistoriei pn vi

După cum scrie ziarul „IzvestiaV unde s-a produs catastrofa care a nC
astronomii sovietici au descoperit pe dat naştere supernovei. Razele lu­ în primejdie
fotografice cerului Înstelat un obiect minoase receplionale de aparatele
Indonezia : Reeol- nou, care nu fusese observat pînă staţiunii Sud din Crimeea, In zilele Renumita peşteră Lascaux din Dor-
:
laica cauciucului. acum. Ei au ajuns la concluzia că de 14-16 mai a.c., au pornit In că­ dogne — J ran|a — denumită «Ca­ £a§|
este vorba de o stea supernova, ca­ lătoria lor In urmă cu 30 milioane
re străluceşte cit aproximativ 250 de ani. pela Sixtlnă a preistoriei", păstrează, mm
milioane de sori şi iradiază In 24 Se presupune efl această explozie după cile se ştie, un foarte mare
de ore allta căldură şi lumină cit extrem ce violentă se daloreşle de­ număr dc picturi pe pereţi, realizate
soarele nostru intr-un milion de ani. gajării rapide din stea a energ ei de omul preistoric, avlnd o vechime
Mintea omului îşi poate închipui nucleare. Din cauza fluxului său nă­ dc peste 20.000 de ani. In prezent
cu greu distantar care desparte pla- valnic, eneigia nu reuşeşte să se peştera s-a închis accesului public. *Mi£
| neta noastră de locul din Univers degajeze sub formă de radiaţii şi
m ■ 1 VI
mC ţ» atunci presiunea luminii începe să Această măsură se datoreşte fap­ ' i» 'P. L-»» .* ’ j
1 P ' „umfle" steaua pfnă la proporţii uria­ tului că picturile care ornamentează |lli
w \ MOTOCICLETĂ SUBMARINĂ şe. Suprafaţă stelei iradiază canti­ peştera shnt ameninţate de stricăciu­
rut'# v In Canalul Minerii a iost încercată o motocicletă tăţi colosale de lumină. nile Ireparabile datorate gazului car­
bWK Descoperi»ea noii stele supernova
^ Wl submarină' cu 1-3 locuri. In această motocicletă cala­ a fost comunicată Imediat Uniunii bonic provocat de marele număr de
f\ torii respiră cu ajutorul unor dispozitive speciale.
•y J Două mici motoare electrice permit motocicletei sub­ Astronomice Tnlernalionale şi dife­ vizitatori. De asemenea o vegetaţie
1 S* < ritelor observatoare astronomice care
marine să urce şi să coboare. In condiţii normale ea pol eleclua observat»! asupra ei. microbiani a atacat picturile. Insll-
! U dxd' circulă foarte aproape de suprafaţa apel. Pentru ast'onomie asemenea stele lutul Pasleur a fost însărcinat ni
M , ml rămîn deocamdată In multe privin­ găsirea mijloacelor de a salva capo­ ' fr, %
■ - r ‘xfX doperele picturii preistorice.
Moartea guzganibr ţe o enigmă.
Ani de-a nndul, nenumărate hoarde de guzgani de
cîinp jefuiau ogoarele ţăranilor din împrejurimile unui O carte despre explorarea
oraş vesl-german. Nici lin mijloc nu a reuşit să distru­
gă sau să alunge pe aceşll lilhari cu coadă. planetei noastre r v'LX f "A
r
Salvarea a venit pe neaşteptate. Armata guzganilor a
s a rării rapid de îndată ce pe aeroportul local au în­ Generalul german Richard Uonnig, Mn ZHan, in deţertu! Cobi. expedi­ WWi ai
ceput să alcri/,czc...elicoptere. Cercetările au lămurit au/nrul cârtii ..Pâini ni urile neennos- ţia împăratului biblic Solomon in ta­ ,V"/V-i.y • v •*, —. *
.ytwda cauzele acestui dcvnodăniînt ncaşlcptol : frecvenţa foar­ cuJc". prezintă in această lucrare fe­ ra legendară Ophtr, curajoasa călăto­ ^»jl£ f I <> II ^1 - - * LjWm. X,-
te marc a vibraţiilor aerului ptovocală dc motoarele lul in care de citeva milenii, cu c- rie a fenicienilor în jurul Afri­ ,T l N I 12 k | L Linoijiuvufd de i^VUL EUGEN,
elicopterelor s a dovedit mortală pentru rozătoare. forturile moi multor generalii tic ex­ cii pe vremea faraonului JSfe-
ploratori tic diferite na(ionulită(i, a cliao. (exploratorii ajunseseră in
fost descoperitei planeta noastră. emisfera meridională a planetei noas­
Curtea nu este eiluţ'i de paltin un tre. ceea re l-a făcut pe istoricul U M B E L L U L A
vikinanor istorie al descoperirilor geografice, ci Hrrodol să scrie: „Se spune, de ase­ Insula de gheată pe eare se a- seamă In slatie, slrădumdu-se să
menea. lucru pe care nu-l cred... că.
mai degrabă o culegere dc lexic, cu­
prinzi iul ui mei oase date documentare în timpul navigaţiei. fenicienii aveau flă statia „Polul nord-6‘‘ plutea nu-l valăme.
despic tâlăi oriile din antichitate }t soarele în partea dreaptă" — adică fn derivă la nord de insula Vran- Aşezat pe podea, monstrul s-a
in emisfera boreală a cerului — u n.), ghcl. întins pe aproape toată lungimea
La începutul Evului Mediu. S'can- ne-litere. Acesta se trage dinlruin Danemarca. Cea mal mare piatră din Evul Mediu. Autorul a depus o crhrdiliile temerare ale normanzilor, ţrăsulei demontabile a expediţiei.
In acea zi se efectuau, ea de
dinavia a cunoscut perioada civi­ nil alfabet, cieat la începutul erei funerară de pe vremea vikingilor muncă nrrafâ. culegind fi confiunlind călătoria lui A fanaşi bfikitin în India, obicei, observaţii hidrologice. Aoiru semăna cu o plantă cuidată.
lizaţiei vikingilor. noastre la populaţiile de origină a fost descoperită In Danemarca. nenumărate surse. istoricul descoperirii ji dispariţiei mis­ Cum să fie transportat pe con­
Tot ce se ştie despre acest popor germanică sub influenta alfabetelor Ea are o înălţime de 2,/ metri şi Pumni volum începe cu descrierea terioase pentru cîtcva secole a Groen- Deodată, 1 n tabără a intrat emo­ tinent ? Blocul de gheată nu era,
se bazează pe legende şi pe puţi­ la lin şi grcc. datează din anul 985. expediţiei pe mare a împărătesei egip­ landci. legendara călătorie în jurul ţional hidrologul Jcnia G.işccn- desigur, un „ambalaj" potrivit.
kov. Plin de entuziasm, el s po-
nele descoperiri arheologice. Vi­ Cea mai veche inscripţie runică Vikingii n au lăsat o literatură tene Hugshenstu piuă la Pont. in ur­ lumii*. întreprinsă încă înainte dc veslit cum a reuşit să coplurezo Soluţia a fost găsită de un mem­
kingii se trag dinlr-o populaţie ger­ cunoscuta datează din anul 200. scrisă. în schimb ne-a rămas de mă cu trei milenii şi jumătate. Iută descoperirea Amcridi, legende despre un animal rar. bru al expediţiei, eare a propus
manică, care a trăit in nordul Eu­ Treptat, alfabetul s-a redus la 16 la ei o fonrte bogată literatură citii vreme a trecut dc la prima ex­ insula dc magnet fi insula diaman­ t>ă 6C uistaieze animalul iu tubul
ropei. Civilizaţia lor a înflorit in­ litere si asii ol a fost folosit tLnp orală, transmisă din generaţie in pediţie din isluiia Pămîntului in scop telor analiza unor date despre statui­ Dc fapt, animalul sa prins de aluminiu al pilonului fie radio.
1
tre am» 8'jO şi 1.000. dc aproape 1.000 de ani. generaţie. Poezia lor, cunoscută dc explorate, cunoscută nouă. le găsite pe unele insule rare ..stăteau singur ce grcutalea alîrnată de Am închis capelele tubului Itjng
Ei au devenit celebri Încă de la Rimele — literele runicc — sînt sub numele de „Sagas" — cVnte- In celelalte trei volume sini des­ de strajă la capătul luniii . Cartea lui sondă şi a stal acolo tot timpul de trei metri cu dopuri de lemn
m
sfîrşilul secolului al IX-lca prin ja­ formate din linii drepte cu un­ ce eroice — redă faptele conducă­ crise alte expediţii importante din Hnnnig cuprinde nenumărate date ca o ventuză, plnâ ce hidrologul cauciucat şi am mai turnat peste j
1
furile lor in no-dul continentului, ghiuri ascuţite, pentru a putea fi torilor lor. Culese şi transcrise in antichitate — descoperirea Tării au­ contradictorii, exagerate fi adeseori le­ a scos din fundul oceanului son­ ele parafină. Cu primul avion am
%
unde atacau oraşe şi castele. Sini sculptate In lemn sau piatră. Ele secolele al X-lea şi XMea, ele au rului de ţăţro Ramscs cel Marc. c.r- gendare din antichitate care sînt su­ da cu care măsura adinciinea. expediat descoperirea noastră la '
cunoscute faimoasele lor expediat se citesc in general de la stînga ajuns la noi. numărlndu-se printre peditia ^^ţHpnutilor. amintiti in> ă de puse unei aprofundate analize ftîin- La prima privite — spune hi­ Leningrad, la Institutul zoologie »
navale, datorită cărora s-an desco­ la dreapta şi rareori invers sau cele mai vechi lucrări ale litera­ Hunter. Wxpedifia împăratului Chinei, (ifice. drologul — mi s-a părut că a- al Academici de Slilule a U.R.S.S. î
perit noi păminlurj. Astfel, ei au de jos In sus. Scrierea runică era turii europene din epoca noastră. ceastă masă dilormă. rece, este o Aşteptam cu nerăbdare răspun- )
/ost primii europeni care au aiuns folosită numai de şefii de trlh şi In domeniul artelor, vikingi» au meduză de mure obişnuită. Dur sul. Cercetătorii ştiinţifici ai In- *
pînă în Islanda. Groenlanda, Pe­ preoţi, care an încercat să-i dea o lăsat mai ales sculpturi în lemn, lată că greutatea s-a ridicat dea­ «tiuitului au stabilit că organis- .
ninsula Labrador şi Noua Scoţie semnificalie mtslTă. înfălişlnd oameni şi animale, u- „€EAS(DR^IOJL“ VIUB1E1 supra apei a» jumătate de metru, mul găsit de noi face parte din î
din America de Nord, cu se'olc Manuscrisele vikingilor constitu­ neorl stilizate. Dar din cauza ca­ apoi cu un metru, şi capătul ciu­ cclenle alele apartinind polipilor »
Înaintea lui Crislofor Coluinb. ie o mare raritate. Mal frecvent se racterului perisabil al materialului Numeroasele cercetări făcute de rienţa făcută de un speolog. care a datei fiinţe marine nu se vede. de corali, Se numeşte umbcllula ,
Inceptnd din secolul al Xl-loa, Intllnesc monumente funerare — o lemnos, puţine din sculpturile vi­ ornitologi au dovedit că păsările a»i stat citeva zile sl nopţi tn Întuneric Animalul avea 2.60 metri I Ară­ sau pană da mare. Există vreo |
expediţiile vikingilor s-au transfor­ piatră verticală plină cu Inscripţii kingilor s-au conservat pînă în zi­ noţiunea timpului, dar mecanismul deotin, a dovedit oă omul. spre deo­ ta ca un mat flexibil terminat cu 200 de 6pecil de asemenea or- \
mat tn încercări de colonizare» — in Scandinavia şi mai ales In lele noastre. acestui „ceas Intern" rămtne inexpli­ sebire de vrabie, greşeşte foarte un mănunchi de polipi. Jenia l-a ganisme şt ele trăiesc mal ales In >
astfel, el au ajuns In Germania de cabil. In ultimul timp s-au făcut mult in calcularea timpului, atunci transportat cu multă băgare de apele din regiunile subtropicale. J
nord. 1n Belgia, In Galia, In ln<u- f experienţe cu vrăbii şl s-a constalat cînd nu se bazează pe ciclul solar. . Se înltlnesc fn mările Barent, J
lele britanice si chiar pînă la ho- $ că şl acestea posedă un asemenea Karsk Okotsk şl Marea Japoniei, s
ji
tarele Imperiului bizantin. CunJS- ^ Delfinilor le place valsu», „ceas , Varietatea din regiunea arctică ^
r
cutl sub numele de „Norlhmen" dar nu şi muzica de Jazz Vrăbiile supuse experienţei au Cîmpul magnetic al nervului atinge proporţiile cele mal mari. |
(„Oameni ai nordului"), ei au d^t L fost impărlite fn două gmpe. Pri­ Pînă in prezent era recunoscută *
numele lor t-elei mal puternice . Iii timp co cargobotul sovietic nat şl după vals a urmat muzică de mul grup a Iost pus tnlr-o colivie Un grup dc psihiatri de la Uni­ Este evident că transmiterea Impui- drept cea mai mare o umbellulă ^
colonii. Normandia. ( Kovel naviga pe Marca Roşie, jazz. Se pare că aceasta nu a (ost pe deschisă, Iar al doilea tn celule versitatea din California au stabi- sului în nervul excitat este legată dej lungă de 2,3 metri. înseamnă că *
Vikingii vorbeaţi o limbă foar- t " ' placul delfinilor, care s-au îndepărtat complet i/olale de lumină şi orice lrt cîmpul magnetic al nervului, ca­ modificarea poziliel moleculelor, ca-' exemplarul nostru este cel mai ţ
'
te apropiată de suedeză, daneză, » unnl din oii CTi a dat drumul la In marc grabă şl nu s au mal apro­ sunet. Un dispozitiv electronic mon­ re apaie la aproximativ 0,005 secun­ mare din lume I Pînă acum se J
norveqianâ şl Islandeză. Numeroase «d'O. Prin diluzoarclc de pe bord se piat de vas... tat In ladilele — celule, pline de de după excitarea nervului. Piuă re ar putea fi şi cauza apariţiei cim- credea că umbellulă nu trece la >
denumiri geografice din Normandia * auzea un vals. grăunte a înregistrat cu precizie acum acest lenomen nu era cunoscut. pului magnetic. est de Marea Karsk, dar noi am j
f Mnt de origină vlkingă, de pildă, ţ imediat In jurul vasului s-au slrlns orele si minutele la care niîncau ce­ găsit exemplarul nostru cu mult
le doua grupe de vrăbii. mai la est de aceasta.
! \"r*, ' . ' ' „ , . '«*'»«'. «rc au Început să dansez. Păianjenul —
L
D ePPe e C
r Vikingii au avut un alfabet pro- Vrăbiile din «olivia deschisă se Rămăşiţele unei nave antice descoperite P. ŞIPILOV
\ prtu. denumi: „runic”, cu 24 sen- J"" idevJr *' ulral '« *<*'• membru activ al SodctAtll
^ pajului, ^ar iată că discul s-a termi­ in ajutorul pescarului supuneau cu precizie alternantei zl- in Italia Geografice a U.R.S.S.
nonple. Ele începeau să mânînce eu
împletirea şl repararea plaselor opt minute înainte de răsăritul Soa­ In cursul lucrărilor efectuate la din lemn, lunga de vreo zece metri
pescăreşti este o muncă migăloasă, relui şl lermînsu ai jumătate de oră
Din istoricul gripei cu care se pierde mult Ump. Totuşi, înainte de apusul lut. Vrăbiile din Viaregglo (Italia) au fost găsite ră­ şl destinată transportului de ulei Un pescăruş din Londra
sau vin. Descoperirea a fost făcută
Denumirea de „gripă" (la grlppe) fronturile (n timpul primului răz­ pentru locuitorii unor regiuni de pe grupa a doua. închise în întuneric măşiţele unei nave, datintf, după la vreo trei kilometri de ţărm, in­ capturat in Maroc
toate probabilităţile, din epoca ro­
a fost pentru prima dată folosită fn boi mondial. litoralul Irlanului de vest nu este o deplin nu întîrziau sau nu antici­ mană. Este vorba de o ambarcaţiune tr-o zonă cîndva acoperită de apa La SatI, pe coasta marocană a A-
Franţa la mijlocul secolului al XVIII- ★ treabă chiar atlt de grea. Pescarii pau cu mîncarea riedl cu citeva mi­ mării. tlanticulul, a fost prtns un pescăruş,
lea. In ultimii ani, cea mal violentă purtfnd la un picior un Incluş cu
de aici confecţionează un cadru mare nute faţă de cele din prima grupă.
★ epidemic de gripă a izbucnit în anii Inscripţia „Britlsh Museum".
Istoria gripei fneepe desigur cu 1957-1959 fn sud-cstnl Asiei, de un­ de bambus legat cu liane şl 11 Dar ele mlncau tn decurs de 13 ore Popîndăul şi bombele Pasărea, toarte obosită, a fost
mit de an» Iii urmă, dar prima epi­ de denumirea de gripă asiatică. Ea transportă fn Junglă, unde fl atfrnă şi 30 de minute, exact dt durează capturată vie.
demie de mari proporţii poate 11 s-a răspîndit apoi pretutindeni, con- de un copac tn locurile unde trăiesc o zi de vară. Un popîndău a con­ malul a reuşit să sca­ locului, au dezgropat
considerată cea din anul 1510. Ea a taminind aproximativ un miliard de păienjenl vlnălorl dc păsări. Dimi­ Nu există dect nici o deosebire tribuit U descoperirea pe de urmăritorii săi, şl neutralizat cu suc­
început »n Malta, apoi s-a răspîndit persoane. Cu excepţia Insulelor Fi- neaţa, pescarii Îşi Iau din copac unui depozit subteran ascunzîndu-se în vizui­ ces, în curs de citeva Aflro-îabatc—o ţigară
In Italia şl Spania, euprinzînd în­ lipinc şl a cllorva localităţi din In­ între ritmul de vială al vrăbiilor din de bombe din timpul nă. Copiii n-au renun­ zile, 2000 de bombe medicinală
treaga Furcpă. dia. unde gripa a făcut mari ra­ plasa ţesută tn timpul nopţii de ambele grupe. Amîndouă au un celui de-al doilea răz­ ţat Insă la prada lor şl îngropate de hilleriştl
lAr vagii. mortalitatea fn majoritatea aceşti păienjenl. O asemenea mreajă „ceas Intern", Omul nu are o noţiu­ boi mondiaL au început să scormo­ în timpul retragerii lor Institutele de cercetări ştiinţifico
Cea mal îngrozitoare epidemie de (ărilor a fost mai scăzută. tine cu uşurinţă 2—3 kg de pcşle. ne atlt de precisă a timpului. Expe­ Doi şcolari, ©are se nească In Jurul vizui­ In primăvara anului din R. P. Bulgaria au elaborat o ţi­
gripă a fost In anii 1918-1920, cu­ Jucau într-o livadă de na». In loa de popîn- 1044. gară absolut Inofensivă şi care ac­
noscută sub numele de gripă „spa­ la marginea oraşului dău. el au dat peste un Gcniştll n-au reuşit celerează chiar vindecarea unor boli
niolă". Nu se ştie precis unde a Iz­ Tiraspol (R.S.S. Moldo­ stabilizator de bomba (astm bronhie şt hipertensiune etc.).
bucnit această epidemic, dar tn ori­ venească), au zărit un ruginit însă să descopere pe Atro-tobak nu conţine nicotină, in
ce caz nu fn Spania. Ea a Iost de­ popîndău şi au încer­ O formaţie de ge- locatarul acestei ascun­ schimb tutunul are în compozipo
numită gripa „spaniolă" pentru că cat să-l prindă. Ani­ nişti, chemată la faţa zători. atropină In proporţie de 2 la nuc,
primele informaţii cu privire la Iz­
bucnirea ei au apărut fn presa spa­ ^4 ffŞ
niolă. f WW^J6M<£*
Gripa spaniolă a cuprins întregul CURSE DE ŞERPI
glob păminlesc, cu excepţia insu­
lelor d*n Oceanul Parliic, Insula Preferinţele oamenilor sînt diferite — unora le plac
Slinla Elena şi alte citeva insule
mici. Peste 500 de milioane dc oa­ clinii, altora — pisicile, altora — canarii. Locuitorii
meni au fost contaminaţi (după al11 indieni din Sirala (stalul Bombay) preferă cobrele. O I:
autori un miliard şi jumătate) şt dată pe an Iubitorii de şerpi participă la o serbare tra­
peste 20 de milioane au murit. Vic­ diţională. fn cadrul căreia au loc printre alte manifes­ yF. • -19
timele gripei spaniole s-au adăugat tări şi curse de şerpi.
la numărul celor căzuţi pc toate
Ulcelele cu şerpi se aşează pe linia de pornire. La
un semnal al arbitrului, concurenţii veninoşi se tî- i 'i I
MIRAJ ALPiN răsc din ulcele şl îndrumaţi de bagheta stăplnulul
„parcurg" distanţa prevăzută, cotcsc şi se fntoic îna­
Schiorii şi turiştii care au fost t 1
iarna asta fn Alpi au fost martorii poi la ulcelele lor. ■RPgRI
unui fenomen extrem dc rar pentru Cobrele nu-şl muşcă niciodată ităpînll. Totuşi pen­
Europa Centrală şf anume mirajul tru un străin este riscant să te apropie de concurenţi. ’xmui
fn munţi- Celor care au avut prile­
jul să admire această minune a na­
turii II se părea că munţii. Îndepăr­ 'm&ţi
tat! la sute dc kilometri în Jur. a- Wâ [)■■'* bţJAijtlf<1
tîrnau do pe cer cu virlurllc fn jos, Albrecht Diirer — poet ? ■M4
asemenea unor stalactite gigantice. ţ, Jmv
(
Acest miraj a putut fi observat timp La o anchetă In rindurile elevilor şcolilor proiesio- ' - .
de citeva ore. nale din Kassel, Uniunea sindicatelor din Germania â -
Jtff'+ADr ___ «.*.
Expoziţie la Orâftie: Creatorii occidentală a stabilit printre altele, că 8 la sută din
frumoaselor exponate sînt micii cel 1.238 dc elevi care au răspuns la întrebări nu cu­ Pangolinl — mum'fere rispîuditc în Alrlca şl Asia
„arliftC ai şcolilor elementare din nosc nid un poet sau scriitor german. Iii schimb, i-au dc sud-vest. Ating o lungime de jumăţalc de melriz,
Pe corp, pc picioare şi pe coadă au solzi puternici;
raion fi ai fcolii medii din Orăftic, citat pe Albrecht Diirer, Wâllenstcin şi Gutcnberg ca Se hrănesc cu furnici şl termite. Le vîncază cu llmbOg
Foto: V. ONOtU
tiJftjU (oelL,* lungă cit corpul Inşujl,