Page 48 - 1963-07
P. 48
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2638
— r :.
Sifuafsa dm Guyana Britanică
ULTIMELE $TIW » ULTIMELE $TlPl * ULTIMELE ŞTIRI & ULTIMELE ŞTIRI & ULTIMELE $TIT>»
GEORGETOWN 13 (Agerpres). — Partidul Popular Progresist de guver-
Ministrul englez pentru relaţiile cu nămln' şi de majoritatea populaţiei
ţările Commonwealihului si pentru aceslei colonii.
problemele coloniilor, Duncan San- Primul ministru adjunct al Guya
dys. cere se află în prezent în capi nei Britanice, Brandley Benn, referin-
tala Guyanei Britanice, Georgetown, da-se la refuzul guvernului englez de
continuă tratativele cu reprezentanţii a permite sosirea in această colonie
x^g diferitelor partide politice. După cum
transmite agenţia France Presse. San- a unei delegaţii a Comitetului spe
cial ONU. pentru studierea aplică
dys încearcă în prezent să obţină
Î!ij*s«euJ Operei ronaine în Italia „Tribune" despre pericolul Şedinţă festivă la Berlin „Încheierea unei alianţe Intre dife rii Declaraţiei cu privire la acordarea
independentei ţărilor st popoarelor
sporirii forjei militare ritele partide pentru soluţionarea cri
VENEŢIA 13 (Agerpres). — tea, Cristian Ha nunei. Ileana Iliescu, BERLIN 13 (Agerpres). — niştri al R.D.G., Consiliul Naţional zei politice sl rasiale din această co coloniale, a subliniat că guveriul
l.a 12 iulie, in sala 'Teatrului ,.La Aleea Marin fi alţii Dirijorul Cor a R. F. Germane La 12 iulie la Berlin a avut loc al Frontului National al Germaniei lonie engleză". Potrivit agenţiei, deşi englez încearcă r.ă izoleze Guyana
Perla", din Veneţia, colectivul de ba nel Tn/ilescu a condus orchestra 'Tea o şedinţă festivă cu prilejul celei primul ministru Jagan a aoceptat să pentru ca cercurile Imperialiste Şt e-
let al Teatrului de Oficru fi Halei nl trului de Operă fi Balet al R P.R., LONDRA 13 (Agerpres). — de-a 20-a aniversări de la înfiinţa Democrate şi Comitetul luptătorilor mărească numărul miniştrilor In gu lementole locale aflate în slujba Iot
R P.R , ane se oftă pentru a dona oa caic însofefte baletul in acest turneu. Săptămînalul laburist de stînga „Trirea Comitetului naţional „Germania antifascişti din rezistentă a luat vern. propunerea lui Sandys riscă să să-şi poată continua activitatea Benn
ră iu Italia, fi-a început lainicul cu Spectacolul a fost primit cu căldură bune" avertizează Împotriva primej liberă". cuvlntul Walter Ulbricht, prim-secre- Intimpine mari greutăţi, întrucît li a arătat că această hotărîre a gu
spectacolul „ Local lebedelor". Artîfiii romini vor mai prezenta la diei desfiinţării restricţiilor pentru La şedinţa organizată de Comitetul tar al C.G al P.S.U.G., preşedintele derul opoziţiei Forbes Burnham, prin vernului englez „dovedeşte că plln-
Din dislribu(ie au (acut parte: 1 ri Vencfia două spectacole, după care îfi forţele maritime militare ale Germa Central al P.S.U.G.. Consiliul de Mi Consiliului de Stat al R.D.G, cipalul instigator al tulburărilor re gerile guvernului Guyanei Britanice
nei (.iciu, Gabriel Popcscu, Petre Cior- vor continua turneul la Pisa. niei occidentale $1 In special Împo cente din Guyana Britanică, pretinde sint întemeiate şl că guvernul bri
triva anulării restricţiilor fn ce pri că-1 fte încredinţat poslul de prlm- tanic încearcă să ascundă de oplnfa
veşte tonajul submarinelor sale. In Procesul împotriva lut mlnîstru aii ţării. publică mondială fedul nesatislăcător
în care a condus treburile acestei
Luînd cuvlntul în cadrul unul mi
Canada va continua comerţul cu Cuba cei nouă ani care au trecut de la BER1IN 13 (Agerpres). — ting. Dunoan Sandys a chemat popu colonii". Potrivit spuselor sale. „An
încheierea tratatului de la Bruxelles, la „naţionalitate şl cetăţenie® care glia şl Statele Unite sînt neliniştite
La Tribunalul Suprem al R.D.G.
a netezit calea spre exterminarea vi
OTTAYVA 13 (Agerpres). rent, exportul Canadei in Guba a fost dnd Germania occidentală a fost ad oontlnufl procesul Iul H. Globke. In nul număr Imens de cetăţeni paş laţia din colonie să pună capăt con
flictelor rasiale. Este semnificativ în de sprijinul larg pe care Guyana
La 12 iulie, ministrul comerţului de 46 milioane dogari. Canada ex misă In N.A.TO., !n mod practic nici din multe ţări europe*®, să că ministrul englez nu a făcut Britanică l-a primit din parter ţări
al Canadei. Sharp a declarat că gu portă In Cuba mai ales grăsimi, pro toate restricţiile privitoare la arma oadrul dezbaterilor a fost dezvăluit Plnă în prezent au fost audiaţi 23 nici o referire Ia Independenta Guya lor Africii, Asie!, Amerlcil Latine şî
vernul canadian nu creează nici un duse alimentare pent-ru copii. Îngră mente pentru Germania occidentală, rolul acestui criminal de război în de martori din R D.G., R. S. Ceho nei Britanice, care este cerută de a statelor socialiste'*.
fel de obstacole în cadea comerţului şăminte minerale pentru agrioullură. stabilite in acest tratat, au fost anu pregătirea legilor rasiste şl In în
cu Cuba pentru mărfurile oare nu fac medicamente din domeniul veterinar, late si In momentul de fată R.F.G. făptuirea politicii de „germanlzare" slovacă. Franţa şl Izrael. El au în
parte din materialele militare sau precum $1 vaci de lapte. Guvernul luptă pentru a obţine anularea inter pe teritoriile vremelnic ocupate de făţişat urmările îngrozitoare ale a- Demonstraţii antiguvernamentale la Saigon
6lrategiee. Comcrlu.l dintre Canada si canadian examinează, de asemenea, dicţiei de a construi submarine cu trupele hltleriste. Dr. G. Rlge, expert plicăril legilor rasiste ale căror coau
Cuba se dezvoltă aproximativ la ace posibilitatea de a reînnoi vlnzarea un tonaj de peste 450 tone Revista dîn Jena. a făcut o analiză amănunţi tor principal şl comentator a fost SAIGON 13 (Agerpres). — La 13 Iulie, potrivit relatărilor co
laşi nivel ea şi in anul precedent peştelui pe piaţa cubană. subliniază că deşi alianţa vest-euro- tă a legislaţiei fasciste cu privLre Globke. Funeraliile Iul Nguyen Tuong Tam, respondentului din Saigon al agen
In 1962, exportul Canadei in Cuba In prezent, a subliniat ministrul peană a refyzat deocamdată să acor unul din membrii de frânte al opo ţiei Associated Press, aproximativ
6-a cifrai la 10.9 milioane dolari, Iar canadian guvernul Canadei nu In de Germaniei occidentale permisiu ziţiei din Vietnamul de sud. s-au 1.200 de persoane au urmat în liniş
Importul -a- la 2,8 milioane dolari. tenţionează să-şi modifice politico nea de a construi submarine cu un încheierea Conferinţei muncitorilor transformat într-o demonstraţie de te timp de două ore carul mortuar
In primele cinci luni ale anului cu In domeniul comerţului ai Cuba. tonaj de 1.000 tone, „nu încape nid protest împotriva represiunilor auto pe care era 6aris: „Opoziţia naţio
o îndoială că germanii vor obţine din ţările regiunii Mării Baltice, rităţilor ngodinhdi emisie. nală este îndoliata deoarece a pierdut
aceasta pină la urmă*. După cum se ştie, Nguyen Tuong toate libertăţile . După cum relatea
0
Atunci cînd marile submarine ger Norvegia şi Islanda Tam, cel mat cunoscut scriitor dlm ză corespondentul, pe străzile fîalgo-
Primul ministru al Franţei va vizita Turcia mane, avertizează „Tribune", vor pa Vietnamul de sud. oare urma 6ă apa nulul ou fost mobilizaţi cu prilejul
trula In Marea Baltică sa poate ima ROSTOK 13 (Agerpres). — marca, Norvegia, Suedia şt Islanda, ră In fata trlhunalulul militar fiind acestei demonstraţii peste 1.000 de
PARIS 13 (Agejpres). P.rogramală la scurt timp după vi gina influenţa pe care o va exercita La 12 Iulie cea de-a 0-a Confe îl cheamă să ceară guvernelor lor acuzat de participare la complotul
La invitaţia guvernului ture, anunţă zita preşedintelui de Gaulle In Gre aceasta asupra tratativelor In curs rinţă a muncitorilor din ţările regiu să recunoască RD.G. şt să stabileas antiguvernamental dtn noiembrie poliţişti. In acelaşi timp, In punctele
agenţia Fra.nce Pxesse, primul minis cia, călătoria primului ministru al sau viitoare.. Orice sporire a for nii Mărit Baltice, Norvegia $1 Islan că relaţii diplomatice cu ea. 1962, s-a sinucis ou otteva zile In principale ale oraşului au fost am
tru al Franţei, Georges Pompidou. Franţei in Turcia se înscrie pe linia ţelor Germaniei (occidentale N. R) da şi-a Încheiat lucrările. Conferin Delegaţii au ales noul comitet per urmă In semn de protest împotriva plasate trupe şt maşini blindate în
însoţit de ministrul Afacerilor Ex- eforturilor în vederea sporirii Influ chiar In domeniul armamentului cla ţa a demonstTat coeziunea şl uni manent regimului dlemist. stare de luptă.
terne, Couve de Murville, şi de alte entei franceze în tarile medileranlene sic va apropie ziua cînd ea va de tatea clasei muncitoare din aceste
oficialităţi franceze va face, Sncepînd membre ale pactului Atlantic. veni o putere nucleară". tărl In lupta pentru pace, coexistenta
de la 14 iulie, o vizită oficială de paşnică şi dezarmare. Vorbitorii oare
opt zile în Turcia. au luat euvîntuî la conferinţă s-au
La Ankara se acordă o deosebită
atenţie acestei vizite deoarece, după Ciocniri militare la graniţa Yemenului pronunţat cu tărie pentru coexisten
cum a declarat Haluk Beyulkem, pur ta paşnică între toate ţările din ba-
tătorul de cuvînl al ministerului afa SANAA 13 (Agerpres). va unul detaşament de mercenari 7/inul Mărit Baltice, şi crearea de
cerilor externe, „guvernul turc aş- Postul de radio Sanaa a transmis care incerca să pătrundă pe terito zone denuclearlzate în Europa de
teaptl ca Franţa să-şi sporească aju un comunicat al armatei Republicii riul Yemenului venind din Arebia nord şl centrală.
torul economic către Turcia'*. Arabe Yemen In care se arată că Saudită. In urma luptelor oare au
la 12 Iulie in regiunea frontierei de avut loc, menţionează comunicatul, Delegaţii au adoptat tn unanimi
nord est a Yemenului au avut Ioc tate un apel către oamenii muncii
noi ciocniri militare. Trupele guver mercenarii au suferit mari pierderi In şt sindicatele din ţările regiunii Mă
namentale au deschis locul împotri oameni şi materiale. rit Baltice, Norvegia si Islanda, tn
care !! cheamă să-si unească sl mai
• GENEVA. — La Geneva şi-a În In S.U.A. continuă strtns eforturile In lupta pentru asi
cheiat lucrările Conferinţa internaţio gurarea păcii In regiunea Mării Bal
nală pentru problemele instrucţiunii tice.
publice, )a care au participat aproxi Incidentele rasiale Lichidarea rămăşiţelor celui de-al
mativ 300 de cfelega|i din 97 de ţâri
din întreaga lume. NEW YORK 13 (Agerpres). tul Georgia) situaţia a devenii extrem doilea război mondial pe oalea în
• DELIII. — La 13 iulie Ministerul Agenţia France Presse transmite de încordată. La 12 iulie, la Savan- cheierii tratatului de pace german,
Afacerilor Externe al Indiei a dat Cii la cîlcva ore după ce autorită nah au fost aduse trupe ale gărzii se spune In apel, recunoaşterea ac
publicităţii o declaraţie in care a- ţile din stalul Maryland au decretat naţionale după un val de incidente tualelor frontiere si transformarea
nuntă că in semn de protest împo introducerea „legii marţiale" fn ora provocate de rasiştii albi In urma Berlinului occidental într-un oraş li
triva politicii de apartheid, dusă de şul Gambridge, oare a fost teatru) căruia mai mulţi tineri negri au fost
guvernul lui Verwocrd, guvernul in unor inciilenlo violente intre albi şi Internaţi In spital fiind răniţi cu ar ber şl demilitarizat ar avea o mare JAPONIA: In întreaga ţară
dian interzice sosirea navelor şi a- negri, în aceaslă localitate a sosit me de foc. Un purtător de cuvint importanţa pentru ţările din nordul se desfăşoară în prezent o lar A <& IE N DA----------
vloanelor sud-airlcane in porturile şl un batalion alcătuit din 400 membri ol politiei a declarat că în ultimele Europei. gă mişcare împotriva staţionă
pe aeroporturile din India. ai gărzii najionale „pentru restabi zile la Savannah au fost arestaţi 93 Partieipanţii la conferinţă adresln- rii de submarine atomice ame mincinoasa ** elnemăţograjul „Gră
Declaraţia subliniază că aceasflă lirea ordinei", Trupele au ocupat po de negrt penlru că au participat la du-6e oamenilor muncii din Dane ricane fn porturile japoneze. (TZadifr dina de vara*'/ HUTTEDOÂRA:
măsură a fost luată în conformita ziţii în 1 ohte punctele principale ale demonstraţii antisegregaţlojrlste. Rocco ;i fraţii săi *— aer ia
te cu rezoluţia adoptată la cea de-a oraşului si supraveghează îndeo- Potrivit relatărilor agenţie! Reuter, 15 IULIE 1963 l fi ll — cinematograful „Victoria";
17-a sesiune a Adunării Generalo a proape circulaţia. In ciuda acestei in fala Intensificării lupte! pentru Ţărani brazilieni Programul I: 6,07 Clntece de Rocco ;i frafii săi — seria
O.N.U. desfăşurări de forte, potrivit agenţiei drepturi a negrilor din Statele Unite, mancă; 5,30 Cfintece din fol aloi uil I fi 11 — Grădina 'de vară;
Guvernul Indiei, se spune in decla Associated Press, negrit din Cam- organizaţia ultrareacţlonară Ku-Klux- au ocupat pămînturi moşiereşti nou şl Jocuri populare; 6,07 Me SIMERIÂ Patru inimi — ci
raţie, îşi exprimă Încrederea că toa bridge au sfidat interdicţia de a Klan a făcut cunoscut la 12 iulie că lodii distractive; 6,35 Jocuri Inter nematograful „l. Pintilie" ? PE
te statele membre ale O.N.U. şi sla- demonstra pe străzi si au organizai piănuicsle o serie de acţiuni pe 6oarâ RIO DE JANEIRO 13 (Agerpres). agricole erau lăsate în părăsire de pretate de fanfară; 7,10 Muzică TROŞANI: Riul fi moartea —
tele din Întreaga lume vor îace tot o nouă manifeslaţie de prolesl Îm largă împotriva populaţiei de culoare. Agenţia Prensa Latina transmite că mai mulţi ani. iostrumenloJă; 8,06 Muzică popu cinematograful „ Al. SahiaVa
r
ce le stă în putinţă pentru a pune potriva segregaţiei rasiale. Stanley „Marele dragon" al Ku-Klux-Klanu* la 11 Iulie 600 de familii de ţărani In legătură cu aceasta acţiune, gu lară; 9,00 Tinereţea ne e dragă; porul lui Emil — cinematograful „7,
capăt politicii de discriminare rasială Branche. director regional al Asocia Iul, Robert Shelton, arată agenţia, săraci, conduşi de Joao Alfredo, memvernatorul statului Pernambuco, Ml- 9,20 Prelucrări corale; 10,00 Me Noiembrie" . 'ALBA IULIA Moa
a guvernului sud-afrlcan. ţiei pentru propăşirea popularei de a declarat că peste citeva zile în bru al Ltglt ţăranilor din Brazilia, guel Arraeş, pe teritoriul c&rula se lodii de estradă; 11,30 Muzică ra diavolului — cinematograful
• NEW YORK. — In legătură cu ouloare din SU.A., a declarai, In ca şase state din 6udnl S U.A. vor În au ocupat pămlnlurî pe moşia ma află moşiile lut Maranha* o adresat uşoară; 12,00 Melodii populare „Victoria"; Drum de încercare —
cererea delegaţilor ţărilor alricane la drul unui miling, că „negrii vor con cepe manifestaţii de masă ale ra relui latifundiar Conslanclo Maian- o telegramă preşedintelui Braziliei 14,00 Concert de prlnz; 15,00 So cinematograful „23 August" ; M-am
O.N.U, de a se convoca imediat Con tinua demonstraţiile lor plnă <*e vor siştilor. Prima acţiune de acest fel hoo, cunoscut in Brazilia sub nume Joao Go.ulart Ln care îl cere 6ă ex* lişti de muzică uşoară; 15,30 Mu săturat de căsnicie — Grădina de
siliul de Securitate în vederea discu obline liberlalea la Cambridge". se va desfăşura la 27 iulie In oraşul proprleze terenurile necultivate ocu zică populară; 10,15 Vorbeşte Mosvară’; SEBEŞ; Dosarul furai —
tării politicii de apartheid din Re După cum subliniază agenţia Asso- Jacksonviille (Garolina de nord). le de „regele cărnii". Aceste terenuri pate de ţărfenll săraci, cova I 16,45 Muztcfl uşoară; 17,60 cinematograful „Progresul*Cursa
publica Sud-Afrlcană şl a situaţiei cialed Press, „în prezent oraşul Cam Dtn folclorul popoarelor; 19,20 de 100 km — einematograftd „M
din coloniile portugheze din Africa, bridge este condus de armată". Agen Cfntă Ion Cristoreanu; 19,45 Mu Sadoveanu"; Oameni pe gheaţă —
un purtător de cuvlnt al delegaţiei ţia France Presse relevă, pe de nllă Economia S.U.A. bate pasul pe Ioc zică de H, Măllneanu; 20,15 Mu Grădina 'de vară; ORÂŞTlE: Că
Statelor Unite Ia O.N.U. a declarat. parte, că „incidentele, oare se des zică inslrumentailS; 20,40 Melodii zută din lună — cinematograful
In cursul unei conferinţe de presă, făşoară tn prezent la Cambridge, au llrrlce; 23,00 Muzică de dans. ,,V. Boaită ; Vikingii — cinemato
a
că „Statele Unite se vor opune apli sUrml, din cauza violentei lor, neli In ultima vreme liderii politici ame voltare economică a tării să şchio rilor care beneficiază de „ajutor ame Programul II: 10,10 Gintă orches graful „Flacăra“ ; Imperiul soare
ricani au făcut mulle previziuni şl au păteze".
cării de sancţiuni pe scară largă nişte Ja Washington*’. In capitala ame rican" să cheltuiască numai 80 1a tra de mandoline a ceferiştilor din lui — Gradina de vară; HAJEG;
Republicii Sud-Africane şl Portuga ricană, adaugă agenţia, s-a aflat că exprimai de nenumărate ori speranţe „Aceste simptome, continuă Cook, sută din acest „ajutor", şi să cumpere Roman: 10,30 Muzică populară din Hamlet — cinematograful „Popu
liei, precum şl oricărei încercări de „dacă gărzile naţionale, trimise pen- in sensul că economia Stalelor Unite indică tn mod dar că nu toate lu din S U.A. echiipament militar în can diferite regiuni ale ţării; 12,30 lar" BRAD : Cerul n-are gratii —
a exclude aceste ţări din O.N.U. tru a doua oară în acest oraş sl va intra lnlr-o perioadă de avînt. crurile merg bine şi dne oautâ să tităţi sporite, ln acest sens S.U.A. au Cintece si jocuri populare din ţări cinematograful „Steaua ro}ie ; LO-
a
Agenţia Reuter arată că $1 alţi doi avlnd efective mările, nu vor reuşi Toate acestea însă s-au dovedit a afle ce 6e ascunde tn spatele lor. elaborat un sistem complicat de socialiste; 13,00 Muzică uşoară; NEA : Cinci oameni la drum —
membri permanenţi al Consiliului de să menţină ordinea, atunci preşedin fi iluzorii Potrivit indicilor oficiali, deosebeşte imediat două fapte: chel schimb de devize ou ţările 6trâinc 13,37 Clntăm viata nouă a saltu cinetrutlograful „Minerul" ; TEIUŞ:
Securitate — Anglia şi Franţa — se tele Kennedy va ordona intervenim I ii primul semestru al anului 1963 eco- tuielile militare trag la fund econo străduindu-se să pună dolarul la lui. Progiam de cîntece si jocuri; Sonate — cinematograful „V. Roai-
pregătesc să blocheze orice rezolu trupelor federale”. nomia Statelor Unite nu a cunoscut mia naţională americană privită ca adăpostul unei crize. Cu toate aceste 14,35 Gintă Alia Baianova si Nicu tă ; ZLATNA : Marile speranţe
n
ţii îndreptate împotriva Portugaliei Concomitent eu evenimentele din acea extindere proclamată drept un întreg şl reprezintă o oale de eforturi, „scurgerea de aur din tre Sloenescu; 16,10 Muzică populară — cinematograful „Muncitorul";
Şl Africii de Sud. Cambridge şl în oraşul Savannah (sta- obiectiv principal al politicii admi scurgere a resurselor financiare ale zoreria federală după cum scrie în Interpretată de Llli Creangă şi ILIA : Moartea arc o faţă — ci
nistraţiei Kennedy. In primul semes ţării". tr-un articol apărut în ziarul „New Niţă Vădeanu; 17,00 Orchestre do nematograful ,,Gh. Doja*; APOL-
tru ad anului 1963 producţia indus Una din consecinţele cele mai gra York Heraild Tribune". Seymour Mei- muzică uşoară,- 18,30 Concert de DUL DE SUS: Laşul — cinemato
trială a S.U.A a crescut cu apro ve ale stagnării economiei S.U A. o man, profesor Ia Universitatea din
Val de teroare în Ecuador ximativ 3,5 la sută ln comparaţie cu constituie şomajul. Potrivit ultimului Columbia, a ajuns la un punct în care muzică populară; 19,30 Din activi graful „23 August
tatea sfaturilor populare; 21,15
perioada corespunzătoare a anului comunicat al Departamentului muncii poate da peste cap valoarea inter
OUITO 13 (Agerpres). — fiind ucise şi aproximativ 30 rănite. trecut, ceea ce Înseamnă, potrivit co din SU.A., numărul şomerilor ame naţională a dolarului. Inlr-adevăr tn Cîntâ Dan Moisescu. In program (Buletin
La 24 de ore după lovitura dc stat Postul de radio Atalaya din Guaya- mentatorilor, că ritmul de creştere ricani a atins, în cursul lunii iunie timp ce anul trecut deficitul balanţei muzică populară: 22.23 Concert
de muzică uşoară romînească;
efectuată in Ecuador de o junta mi quil a anunţat intr-o emisiune că a economiei americane a fost infe ciifra de 4 800 000 Comunicatul pre de plăţi în S U.A, totaliza 2 200 000 000 23.50 Muzică de dans. me.fe0ffrt6Q.ie
litară condusă de căpitanul de ma garnizoane staţionate ln diferite re rior sporului de 5 la sută pe care cizează că această creştere se dalo- dolari, în prezent totalizează 3 miliarde Radiojurnale şi buletine de ştiri:
rină Ramon Castro JIjon, în întrea giuni ale Ecuadorului sl*au exprimat ofici**itâtile guvernamentale, sl o reşte in special tinerilor absolvenţi si 300000000 dolari pe întregul an PENTRU 24 ORE
ga ţară a îost Instaurat un regim opoziţia faţă de acţiunea juntei mi serie de organizaţii economice ii con al şcolilor care nu au reuşit să-si Ca rezultai, Statele Unite continuă 5.00; 6.00; 7,00; 11.00; 13,00; 17.00;
20.00: 22.00; 23 50-23.55 (progra-
reacţionar, antidemocratic. Corespon litare. siderau absolut necesar penlru „men găsească de lucru. In legătură cu să piardă o mare cantitate de aur. Vreme schimbătoare cu cerul no-
denţii agenţiilor occidentale de presă ţinerea unei economii sănătoase”. aceasta, agenţia United Press Inter Rezerva de aur a S.U.A, oare în muil r); 10,00; 12.00; 14 00; 16.00; ros. Local, in regiunea de munte,
După cum transmite agenţia Asso 18.00: 21,00; 23,00; 0,50-0,55 (pro-
relatează că una din primele măsuri ciated Press- junta militară a sus Factorii oare au făcut oa econo national relatează că ministrul mun suma 22 900.000 dolari în 1957, s-a gramul II). vor cădea ploi sub formă de aver
sie juntei militare a îost interzicerea pendat garanţiile constituţionale, a mia americană să înregistreze în cii din SU.A., Willard Wirtz a de redus în prezent la mai puţin de se. Vînt potrivit din sectorul vest
Partidului Comunist din Ecuador şl anulai alegerile prezidenţiale care primul semestru al acestui an o creş clarat că în prezent numărul şome 16.000 000 dolari. şl sud-vest. Temperatura in uşoară
declanşarea unui va) de arestări In urmau să albă loc în 1964 $1 a In tere alît de neînsemnată slnt nume rilor este maî mare cu 1.500.000 decît Una din problemele serioase oare Qi.ne.tna creştere: ziua între 27 şl 30 grade.
rlndurlle elementelor progresiste, ca staurat o cenzură severă a presei $1 roşi. Unul din aceştia ÎI constituie In iunie 1958 frămînlă economia SU.A o consti 15 IULIE 1963 Iar noaptea intre 15 şi 20 grade.
şi a politicienilor cu vederi liberale. radioului. De asemenea, Congresul creşlerea vertiginoasă a cheltuielilor Şomajul — definit tn luna mai do tuie si volumul relativ mic al noilor PENTRU URMĂTOARELE
La 12 iulie, in oraşul Guayaqul) au (parlamentul) a fost dizolvat. Un pur militare cerute de intensificarea cursei preşedintele Kennedy drept proble investiţii de capital. Administraţia a DEVA : Adorabile fi mincinoa 3 ZILE
k>st arestaţi sase conducători al tător de cuvtnl al juntei a declarat Înarmărilor, cheltuieli oare, potrivit ma economică nr. 1 a S.U.A., iar încercat să îmbunătăţească prin acor se — cincmttlogralul „Patria“ ; Vreme nestabllă, favorabilă ploi
Uniunii tineretului revoluţionar din că „militarii vor rămtne la putere ultimelor cifre oficiale date publi de George Meany, drept un flagel darea unor înlesniri fiscaJe generoase Un erou in papuci — cinemato lor locale şi temperatura în creş
Ecuador, primarul acestui oraş, Assad cel puţin doi ani". cităţii au atins în primul semestru naţional — este deci In creştere in industriaşilor oare vor investi capi graful „F. SirbiC ; Adorabile fi tere.
Bucarajn, Feliz Lopez, deputat In Potrivit agenţiei France Presse, la ai acestui an fantastica cifră de Statele Unite. Ţelul pe oare şi l-a taluri in noi întreprinderi şi utilaje.
Congresul naţional, şi alte persoane. 12 lutle a fost expulza! din ţară vi 56 600.000.000 dolari (recalculate la fixat actuala administraţie, de a re Totuşi cheltuielile de investiţii rămln
nivelul anual) ln timp ce tn 1962 duce plnă la sfîrsitul anului trecut la un nivel oare întrece cu puţin
Alte 12 persoane au îost arestate cepreşedintele Ecuadorului. Varea
sub acuzaţia de violare a restricţii Donoso, care a sosii în Panama. aceste cheltuieli se oifrau la procentul şomajului la 4 la sută din pe cel de tacum cinci ani. Şcoala profesională comercială Petroşani
lor de circulaţie în cursul nopţii, ur- Preşedintele ţării, Carlos Arosem?na. 53.400000000 dogari, iar în 1901 la totalul forţelor de muncă a S.U.A., Comentatorii de specialitate îşi ex
mind să fie deferite unui tribunal expulzai de asemenea în Panama, a 49.000.000 000 dolari. Comentînd uria este tot mai departe de realizare, căci primă temerea că în condiţiile ac
militar. Juula a ordonat urmărirea declarat la sosire că „nu a demi şele cheltuieli pentru înarmare efec în primul semestru al anului în curs tuale chiar si creşterea neînsemnată ANUNŢA: Pentru anul şcolar 1963/1964, se vor
Si arestarea lui Pedro Saad, secre sionat". tuate de S.U A„ care în procente re şomerii au, reprezentat, potrivit de a producţiei înregistrate în primul --------- = primi la Şcoala profesională comercială
tar general al Partidului Comunist Relerindu-se la măsurile reacţio prezintă peste 60 la sută din buget, claraţiilor lui Wirtz, un procent de din Petroşani, absolvenţi a 7 clase,
din Ecuador, şi a Iul Enrique Gll nare adoptate de junta militară ecua- ziaristul american Fred Cook sorta 5,7 la sută din totalul forţei de mun semestru al anului curent, nu va pu
Gllbcrt, secretar al partidului pentru dorlană, agenţia Prensa Latina rele nu de mult intr-un articol publicat că faţă de 5.5 la sută in iunie 1962. tea fl menţinută în cursul celui de-al din o r a ş e l e regiunii Hunedoara.
provincia Guayas. vă că după cum se consideră In ca tn revista „Natlon“ că actuala cmsă Pe alt plan, deficitul batantei de doilea semestru. Astfel, „Journal of
Agenţiile de presă relatează că In pitala Ecuadorului, „Interzicerea prelungită a Înarmărilor „a început plăţi continuă să submineze ln mod Commerce” prezice că probabil „ni Candidaţii vor face înscrieri la O. C. L.-urile din
capitala ţări), Quito, şl in marele Partidului Comunist şl celelalte mă să se transforme în S U,A. într-un fel pronunţat situaţia dolarului, Alît tn velul general al producţiei va des oraşele Deva, Hunedoara, Alba Iulia şi Petroşani.
oraş Guavaquil armata a deschis fo suri antipopulare au drept scop să de harakiri economic, oare face să timpul administraţiei Eisenhower, cit
nii împotriva demonstranţilor care obţină recunoaşterea grabnică a jun si în prezent, Statele Unite au în creşte simţitor". Informaţii suplimentare la direcţiunea şcolii.
protestau împotriva răsturnării gu tei militare de călre guvernul Sta se repete stările de criză, să crească cercat, Insă fără succes, să rezolve C. BENGA
vernului Arosemena, trei persoane telor Unite". numărul şomerilor, tar ritmul de dez această problemă. Ele au cerut ta Comentator Agerpres
Redacţia şl administraţia ilarului atr. 9 Martie nt. 9» Teleloo 188, 1B9, 75, 674. Taxa plătit! tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.7.R. nr. 263.328 din 6 oolembrle 1949. — Tiparul i Intre^Muaa Poligrafică „I Mal" Deva.