Page 47 - 1963-07
P. 47
Nr. 2658
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3
DE PARTID / a'GQ
m rr* (i **
făe°ă de partid — sprijin
aS organizaţiei de bază ?»f Şosele pentru... sldom
fii ttJMgfîa
Organizaţia de bază nr. 3 din ca cute de tov. Grigore Maiou, Traian Mrofl PW.;. UyeH
drul Exploatării miniere Pctrila acordă Filip, llie Dumit.rnşcvi, Marin Tudo- Nu este vorba despre construcţiilo piuă la ieşirea din oraş şoseaua este
o deosebită atenţie îmbunătăţirii ao rache, Nislor Horea, 6-au putut aduce KfeJ necesare activităţii sportive ci des plină de gropi.
ti vitălii aolivului fără do partid, îmbunătăţiri in desfăşurarea şi orga pic unele şosele din Petroşani ! Dc S-au gindit oare tovarăşii de la
antrenării acestuia în rezolvarea unor nizarea activităţii economice. eutn intră cu autobuzul iu Piaţa secţia „Drumuri şi poduri* a Sfa
problen e ce le ridică îndeplinirea Biroul acestei organizaţii de bază —JBHrv Victoriei, călătorul face cunoştinţă tului popular orăşenesc Petroşani
sarcinilor de producţie. Una din me manifestă multă grijă pentru educa (neplăcută/ cu felul cum sini în că dm cauza drumurilor prost în
todele folosite cu eficacitate in acest rea şi creşterea activului fără de RAM, *j&\Vii/' treţinute drumurile din oraş. prin treţinute. maşinile se distrug, că
scop este aceea de a invita tovarăşii partid. In lata tovarăşilor din activul QjP j .. Kb-h Vd ţi-o zdruncinătură puternică. Vrea creşte consumul dc carburanţi ?
din activul fără de partid la adunările fără de partid se lin conferinţe, se nu vrea, şoferul numai prut groa Dinşii circulă ni fiecare zi cu nulo-
generale ale organizaţiei de bază fac expuneri pe teme educative. Ti- pă trebuie să treucă. pentru că prin b-'zclc: de ce iui ian în scamă
vinde se dezbat probleme 1 crin te de nlnd seama de rezultatele obţinute alhi parte n-are loc 7 i sc face nulă ohiccţiuuilc cetăţenilor cure vor xă
realizarea sarcinilor rlc producţii*, în muncă, de calităţile politice şi văzind c.mn autobuzele, mujaiitaicu călătorească iu bune condiţiuni ?
consultarea lor în vederea valorifi profesionale, organizaţia de bază nr. Wm uni-, .se huttni<cază inlr-o parte şi-n Comitetul executiv al slutului popu
cării vinor noi rezerve interne ele. J a primit în mulul candidaţilor de uliu. piriind din toate încheieturile. lar liebuie să *a măsurile necesare
In privinla îmbunătăţirii activităţii partid numeroşi tovarăşi din cadrul , Dar această primă 'încercare abia pentru cu „obstacolele'' de pe unele
economice, biroul organizaţiei de activului fără de partid. m Wk* face ..acomodarea' călătorului Iu şosete din Petroşani să fie inlălti
bază a constituit de asemenea colec condiţiile de ciiculalie, pentru cu mid ! S. PASCU
tive formate din membri $i candidaţi Experienţa a dovedit si dovedeşte
de partid şi tovarăşi din activul fără câ activul fără de partid folosit în
de partid care au studiat unele ocesl Ici, constituie pentru organi Cereri justifica ie
aspecte ale muncii şi ou tăcut propu zaţia de bază un ajutor de nădejde.
neri in vederea înlăturării vinor de D. ÎONAŞCU Punct ui aliment nr din stuf in Dc asemenea, dat fiind specificul
ficiente. Pc baza unor propuneri fă corespondent C.E.R. 'friuş c'-te locul de undc-şi acestei unităţi, ceferiştii au solicitat,
procură, personalul dc (ham alimen- conducerii cooperativei să facă
h;le necesare înainte de plecarea aprovizionarea umlăfii ccf puţin
Să BBSâlSDÎÎ'estfăflM grijă (n In grădina dc legume, colec- [}] iu cursă. Normal ar fi ca aici ui dc două ori pc săp'ămină.
Cu tntilc insistentele, aprovizio
peBtla'ia îiBliarsreîi e» i ai «I ai a* i I fl»a* Hunedorenu în timpul fib Uj % tivişhi dm Alba lulia an. Culţi- îf] ,se găsească/ in permanenţă prntlu- narea puni /ului alimentar din sta
imi ardei pc 6 ba. Pentru obţi- fu
selr alimentar,? solicitate de c.i'lr-
1
(X narea unei producţii sporite, ei lişli De cele nun midie ori însă. tui C I’ R Tenis nu s-a îmbunătă
«rganaBZiaţaiUos* e3e partid sc picoeupă eu multă grijă dc
Dapu-amiczclc fierbinţi dc soare La clubul „Siderurgistur, Iu clu 1 executarea Iu timp a lucrărilor & Iu panelul alimentar na. sinf. drcil ţit. Conducerea cooperativei ,.V Mai '
Primirea de noi membri şi cornii* candidaţi de partid. Plenara o scos ale Huncdoaiei .. Mii şi inii dc un- bul I.C S.ll ., la bibliotecile acestora dulciuri, biscuiţi, compoturi fi con ’Jciuş trebuie să ia măsurile nece
daţi de partid constituie pentru multe în evidentă si lapliil că în rîndurile meni ai muncii. fumăniincliind cele ca şl la cca orăsauoască. vin zilnic OJ dc întreţinere. vi serve iu cutii muri Comenzile (ahe- sare pentru ca punctul alimentar să
In fotografic: Un grup de
organizaţii dc bază P M R. din comu partidului sînl primiţi cci mai buni mai diverse profesii. (tu terminal ore numeroşi sidcrurgîşli. constructori, colectiviste din brigada a iV-n. i sate. cooperatix>ei. 0 Mai* din 7 c-
fir in permanentă bine aprovizio
na Mihalţ o preocupare dc seamă. dintre cei mai buni colectivişti le dc producţie. Acum. in ambianta intelect unii., funcţionari. Ei au aici Dj iuţ tle căhc losif Puşca, respon
In acest scop. ele manifestă grijă oameni care au dovedit în Întreaga căminului /din dc confort, im/ircună prilejul să ia parte Iu diferite acţiuni ui condusă dc ‘/orna Manciuleu. [].J sabilul punct aloi alimentar, solniţă, nat cu pi adusele solicitate de con
pentru o cunoaşte zi dc zi oamenii, lor activitate răspundere, colectivişti cu familiile. ei se pregătesc să-fi cuMnrul-cducntwc bogate in conţi i apiiclid tea dr.-a treia praf dă Qj pe buza cererilor ceferiştilor, con sumului i.
rezultatele obţinute in muncă, cali şi colectiviste oaie constituie exemplu petreacă tini Inii liber in mod cit mai nut. atractive, ca programe artistice, ru lu cultura unicilor, ui serve mici, produse Iudaic şi uh- I. HLIP
tăţile si lipsurile lor Cele mai multe în muncă şi societate. Plenara a idăcut. Unii iu consultă garderoba expuneri pc diferite teme. concursuri gj Fulo : V. ONOIU jfl mrnle care na sc alterează uş>ir. corespondent
organizaţii de bază din o ceasta co luat insă atitudine critică lată de ca să-si aieag.ă costumul. ccl mai grn ..Cine ştio. cîştigă*, simpozioane,
mună manifestă multă atentie pentru munca defectuoasă desfăşurată de potrivit fia nlru- spccl ucid ui ce arc seri ide. tihnelor documc.nlare. reci ftiSESH
educarea tovarăşilor care lunncază citire organizaţiile dc bază din brigă loc, seara, la ‘leahul nou; alţii, taluri Ulerare-mnzicalOi recenzii şi1
activul tfiră de partid in vederea pri zile nr. I si 3 care in ultimele luni prieteni de nedespărţit ai cărţilor, prezentări de cărţi. audiţii colective I Concursu i Creşterea productivităţii sraurscii
mirii celor mai buni în rindunlo au primit in rîndurile lor putini intenţionează să .viziteze in această la radio, /oi d« tineret ele. Mulţi (lin- |
partidului. membri si candidaţi de partid, deşi după-amiază sălile de lectură ale trei cei ce. vin In cluburile mumiile H corespondenţilor *
Pentru a se cunoaşte rezultatele, aici există numeroşi tovarăşi şi to se inihcaptă spre sălile unde ifi vo'uniari actor de za srî spori oroductieî
organizaţiile de partid analizează cu varăşe cu înalte catil.iti nvorate si bibliotecilor sau. fiasionafi artişti a- desfăşoară activitatea cercurile ţa Io.
regularitate stadiul îndeplinirii pre profesionale. S-a cerut ca o aseme malori. să ia (nirlc la repetiţiile for de nidia-tiinulnri şi altele, spre sălile
vederilor hotâririi plenarei CC. nt nea situaţie să fie remediată birou maţiilor dm care fac fiarlc ; cci mai de sab. il'e riihult. spre sălile d'c lec Lxiuulert'x trudeam zării la alte sectoare din cadrul între care este î:i )ur de 4 mc. la do-
PMR. din aprilie 1902, telul în oare rile acestor organizaţii de bază do mulţi insă se preocupă de „aiiicnn- tură ale hibJioiecihnr dornice să- râs- prinderii. De asemene.i, am luat bontul lemnului de Idg şi de 6 m.c.
membrii de partid se achită dc sarci vedind pc viitor mult mai multă aten jareu" rucsacurilor. de „revizia ge Iniaseă cărţile fi revistele cc-i intere in exploatările* forestiere măsuri pontul popularizarea m rîu- 1.1 stiijm- iar la secţionatul lem
nile ce le au in această privinţă. ţie. în această privinţă. Plenara a sează■ Demn de remarcat c !aptul durile nimicitorilor a nv.inla jelor nului iu depozit dc 3 mc Su timp
Inlr-o recentă plenară a comitelui»! cerul dc asemenea, oa concomitent nerală" a bicicletelor si motociclete că in aceste rile. conducerea insti sporeşte simţitor ce le prc/.mlâ fasonatul mecanic, de tl ore. lucrînd cu fierăstraie me
de partid din G.A C. Miha.lt, de cu tnlărirea rînduriîor partidului, or lor in vederea excursiilor de dumi tuţiilor rufturale amintite se preocu randamentul muncii mătîndii-le ca cîşliijm île lor cru^c canice productivitatea creşle de
exemplu, analizîndu-se osemenca proganizaţiile de bază să-si intensifice nică in imprejumnile orufidni. Hu pă C» atentie ca programul' estival al cu 15—29 la sută, că munca Io fi —7 ori la operaţiunile dc dobori!
bleme s-a reliefat faptul că organi activitatea în vederea creşterii şi nedoara, Iuitsul dd olăl al Imtriei. activităţilor des-făsmate săi fie cit mai - Directivele co'.ui de-.il 11 l-led Con-
este in11LI mai uşoară, iar productisi de 7—19 ori la operaţiile tle sec
zaţiile dc bază din brigăzile nr 6, 7 educării candidaţilor de partid pen oferă in aceste zile de vară locuito Viferesnnt. nt. mai. recreai)r*. gros al P M'.U. prevăd ca piua iu vitatea muncii eslc mult mai mare. ţionai in depozite O dată du creş
si 4 s-au ocupat cu răspundere de în tru ca în perioada stagiului ei să se rilor săi posibilităţi Multiple dc rc- Acelaşi freamăt ca ţi sălile du- I ItHiS, la lp"/(*iu fasonat şi scos-aprv)- terea productivităţii muncii preţul
Aşa am ajuns ca, muncitorii caic
tărirea rîncluriîor partidului. Ele au lunilor si bibliotecilor îl cunosc I pial din exploatările loiestierc*. iu- nu priveau cu încredere mecanis de cost scuvlo în mod simţitor. Di
primit în ititinicle luni un număr poată ridica la nivchil cerinţelor ce crccre. dirl>â-amia-a, si cr/(? ale casei dri ilicule de mecanizare a acestor lu mele să Ircacă la folosirea lor. ferenţa dintre preţul de cost reali
destuJ de însemnat de membri şi se impun membrilor de partid. cultură. ale cinematografelor din crări sâ ajungă la 59—55 ta sulă. Brigada de la gura de exploatare zat cu ficrăslraiele şi cel realizat
oms La I f\ Subt^, sectorul dc exploa Gilccag. ccmpusă din 7 muncitori,
In fiecore. duminică, de dimineaţă tare Oaşa, sau obtimit rczutlilc avînd ca şef dc brigada pe Grigore manual merge pinâ Ia 50 la sută
bnnrdnrrnii pleacă in excursie: .spic frumoase în înfăptuirea acestDr sar Danci şi motorist pe Glieorglic La- Exprienlo proprie ne-a demon
pădurea de pe dealul Cliizidutni., pc cini Pînu in 1960 faza de fasonat, zar. a fasonat mecanic, tu timp de strat şi noi sîntein convinşi câ
Valea Streini ui, la Groa iit-ltăi, In in sectorul nostru, se executa nu un an. 15.099 mc. In condiţiile In- munca mecanizată este mult supe
n
CălrN'.-ffăi, Crăcimirsli. Giira-Zlata mai manual, lasonindu-se In medie s'O/uilu lui manual trebuia să folo rioară celei manuale. De aceea co
100099 mc. anual. Prin introdu lectivul sectorului nostru va depune
Si spre alic localităţi pi/nrrfti din sim permanent pentru această ma toate eforturile să înfăptuiască
ceri oa (ierâslraielor mecanice in anul
regiune. In medie, cit ea 3 ăOf) dc ii- Uliii) s-«i fasonat mecanic 5 la sula să lemnoasă circa 39 de muncitori. ceea ce $i-a propus, să elimine com
Pe toate şantierele de construcţii contribuie La lichidarea râmînerii în 92 familii de mineri dermgişti s> constructori pornesc in dm masa lemnoasă - exploatată, in Ace<t exemplu arată cît de mult plet fasonatul manual, chiar ' la
creste productivitatea mu urii prin
de locuinţe din regi-unoa noastră urmă. Printre a 1 toic, inlrucit aceasta în case noi fiecare duminică pe jos. sau cu bi anul 1901 sa ajuns la 2L la sula, folosire,i mecanismelor tu exploa slir.şitul acestui an. Printr-o nmn-
munceşte intens. Construotoril antre era deficienta principală, s-a prevă cicletele şi motocicletele, eu maşinile iar în 1962 la 41 la sulă. In oc«*t tările forestiere. co susţinută în acest domeniu vom
naţi in inlrocere socialistă şi-au mo zut ca locurile de muncă să fie cit Petroşani.oraşul minerilor, cunoaş cu autobuzele I G O . J.R T A. şi au an planul (le fasonat mecanic a reuşi sa obţinem in viilor rezul
bilizat ţoale eforturile pentru reali mai bine aprovizionate cu materiale. te In anii noştri mari transformări. crescut la 09.000 inc. ceea ce re Extinderea mecanizării in exploa tate şi ni ci i bune pe lima mecani
zarea sarcinilor de plan ce lc^au lost Rezultatele s-au făcut repede sim Pentru oamenii muncii- de aici s-au tocarele O X 7.-ului. să-fi petreacă prezintă 09 la suta din masa lem tările forestiere sporeşte in mod zării şi a creşterii productivităţii
încredinţate în anul acesta, ţite, Blocul A 1 dm Alba lulia a fost construit-an de an numeroase blocuri limpid, liber in mijlocul naturii alil noasă planii iralâ a fi exploatată. simţitor randamentul muncii, con imineii.
ridicai în roşu, iaT în prezent, con de locuinţe, cu apartamente confor dc darnică in frumuşele. Pentru ca Deci sarcina trasată prin Direcţi- duce la o produci) vitale tot mai CLEMENT BODEA
Fîşii prefabricat© form graficului de execulie, se lu tabile. Şi în acest an constructorilor creste ieşiri să fie cit mai rrconfor- vele Congresului al Kt-lea al parti înaltă. IJrig/.du condusă de Nicolae şclul sectorului de exploatare
crează la tenouielilc Interioare care dm Petroşani le-a revenit sarcina ca dului va fi realizată şi depăşită In Trif, care lucrează cu 25 d*: mun Oaşa, I. F. Sebeş
pentru şantiere vor li terminate la jumătatea lunii tan-te. cit mai pline de bucurie si cursul acestui an. citori în parchetul Gropul,i, folo
iuJie, la instalaţiile sanitare şi de in cartierul Livezeni să construias bună dispoziţie. Consiliul local al sind două fierăstraie mecanice, a
Volumul sporit de construcţii st că 449 apartamente. Muncind cu Conducerea fci torului de exploa realizai o productivitate lunara do Mărind indicii do utilizare
montaj ce trebuie efectuat anul aces încălzire, după care se va trece ld entuziasm constructorii an reuşit ca shvdicatdnr, m colaborare cu corni- tare O.iş.i, sub îndrumarea organi I 2119 —I 500 n *. ruşinoase, produse obţinem o producţie
ta pc şantierele T.R.C1I. din regiu sistematizarea pe verticală. Măsuri în primele 6 luni ale anului să pre fetebi sindicalelor din C S II. şi zaţiei dc partid şi-a propus ca prin accidentale, de fiecare fierăstrău
nea noastră a determinat conducerea s-au luat şi pentru accelerarea rit l CS H. fi Comitetul orăşenesc măsurile tohniro-orgnnizuţorice Iun mecanic, obtuuiul un rîştig între mat măre de sernicocs
tehnico-administrativă a trustului să mului de muncă la blocul A 3 care dea bencfiGWvn.lor 224 apartamente. U .7 AI., a întrec mit. un plan pentru ie. începîntf cu anul 1901, să eli I fiOO—2.0'id lei lunar, iar moto.is-
Numai la sfîrşitul lunii, iunie au fost
la o scrie de măsuri tehnico-organi- este întirziat fală de grafic cu apro recepţionate blocurile CO, Cl şi B4 ce organizarea, la Cltizid. a unor mani mine complet fasonatul manual iu tul un rîşhg de peste 2.090 ici. La secţia somicocserio a uzinei
zatorice. Printre numeroasele măsuri ximativ trei săplămîm. însumează 92 apartamente. festări callnrnl-artistice bogate. Ast parchetele noastre. Aceasta va Datorită mecanizării muncii in siderurgice ,,Victoria‘‘ din Câlan,
traduse în viaţă în acest an sc nu Ca urmare a unei munol mal bine * dure In creşterea simţitoare a dicele de product)vitale pc cap de întregul colectiv luptă pentru a
mără şi amenajarea poligonu-lui pen organizate, a aprovizionării la timp In aceste zile pe şantierul T R Cil. fel. duminică de duminică aici îşi 1 productivităţii muncii şi la uşura muncilor a npins la doborîrea lem mări indicii dc utilizare o cuptoare
tru confecţionarea fîşiilor prefabri cu materiaJe a punctelor de lucru nr. 9 din Petroşani se fac ultimele dau întUnirc cu oamenii muncii for- rea efortului fizic al muncitorilor nului de fag ta 2A m c., iar l.i scc- lor de cocsificare şi pentru a ob
cate cu goluri, de la Cugiir. Folosind şi a folosirii din plin a timpului de pregătiri pentru recepţionarea blocu mut iile artistice de amatori ale clu forestieri. tion ilul lemnului de fag la 21 nuc. ţine astfel o productivitate mai
resursele locale şl sprijinul construc muncă, constructorii de aici au reu rilor B5 şi C2, cu un totail de 62 burilor ,.Sidrrurgisful" şi I C S I f . fn acest scop s-au organizat în La dobomou lemnului de gorun s-a înaltă a muncii. In această privin
apartamente. ţă s-au adus anumite modificări şi
torilor şantierului din Cugix. «aicri s-au şit oa în luna iunie să-şi îndepli preemn şi ale Casei de cultură. cadrul sc tornIui cursuri de cali realizat un indice dc .19 m c., iar îmbunătăţiri unor cuptoare ceea ce
amenajat ouve pent.ru etuvare, plat nească planul valor-ic in proporţie Obţinerea acestor rezultate a fost Acestc huUuirt in aer liber, ilr.vnn/i ficare in vederea pregătirii de iuo- la secţionai cl.> 13 m o Acelaşi vo permite mărirea debitului de gaz
1
forme pentru depozitarea fîşiilor pre de III la sută şi să depăşească, pro posibilă datorită hărniciei, de care au lorişti pentru fierăstraie mecanice, lum dc inas,i lemnoasă se poale şi ridicarea temperaturii în 2ona
fabricate, mese vibratoare şi s-au ductivitatea muncii ou 13 la sulă. dat dovadă o seiie de echipe' ca cele dc-acnm tradiţionale, scul. c('udate de cu scoaterea din producţie pe o exploata mecanic cu 50 de munci de cocsificare, fapt care grăbeşte
montat două linii de transport a îî- Prin realizările obţinute în luna iu conduse de Dumitru Roşu zidar Dio- bnnrdnrcnii dornici dc frumos, de durată de trei luni. In acesle tori (ratificaţi, în loc de 190 cîl sînt acest proces şi scurtează ciclul dc
şiilor de pe mesele vibratoare In nie şantierul din Alba lulia s-a situat nisie Jenei, zugrav, Ştefan Andraş. deplină recreac. cursuri piegnlim 29 de muncilor! necesari pentru a lucra manual. fabricaţie a semicocsului.
etuve care slnt deservite de electro- pe locul îl pe trust, în ce priveşte instalator de încâilzire, Ion Sachela- C. V. dintre cei m ii bum fasonatori din Pa|ă do productivitatea ce se rea Dalorită acestor măsuri şl între
palane, îndeplinirea sarcinilor dc plan. rie, instalator de apă şi altele. sectorul nostru şi 19 muncitori de lizează folosind munca manuală şi cerii care se desfăşoară cu mult
Poligonul de prefabricarea fîşiilor olan la toate locurile de muncă,
a Intrat în funcţiune Încă de la În colectivul nostru de muncitori, in
ceputul lunii mat. S>a ajuns oa în gineri şi tehnicieni a reuşit să rea
prezent datorită unei mai bune orga vAaaaaaaaaaa^ IN PLIN SEZON />. J I A J/v lizeze indici mai înalţi de utilizare
nizări a muncii în cele două schim jl V LjJ: decit cei planificaţi, să depăşeas
buri să se producă zUnio între 120— ‘Am poposit in „Tara mofilur cri- menilor muncii aflaţi la odihnă. Ale că cinga janientele luate în între
un foc de tabără pe dealul Breaza.
140 fîşii prefabricate In urma pune ferii*, (a l)n(a-Băi. Mica staţiune bal- xandru Snvu, salariat la P f 'l. Băuta, în acfivifafea Elevii Şcolii spiniive dm Deva or- interpreţi merită felicitări penhtt reu cere, i socialistă. La bateria I indi
rii în funcţiune a poligonului s-a neo-chmatei'uu aşezata in pitoreasca Xicolac Popa. mmer pensionar din cuffuraî-educafivâ, guuiznsnă un foc dc tabără, unde an şita .spectacolului prezentul. Vină scu cele dc utilizare a fo“t depăşit cu
ejuns ca o mare parte â şantierelor vale a Crifnlui Alb. este străjuită de llărlăgaui, In.nf Vnciv. colectivist din fost invitaţi nimeri fruntaşi din Va tii târziu, pc dealul Breaza a răsu 1.1 Ut kg pc ora de funcţionare
din regiunea noastră să fie aprovizio manii falnici şi bogaţi. Aci. In 233 Scărişoara. Marin S>zolie, funcţiona mai mult interes lea Jtu-lui. prezenţi în staţiune, pen nat clnlea/l şi jocul. efectivă Ia fiecare cuptor, iar la
nate ou acest produs, care in onuj m altitudine, oamenilor muncii ve ră la lll-.f.C. Arad. Avram 'liniam, In u!tim.ul timp o scrie de forma — A fost. o seară minunată! 0 să bateria a It a ou 1.795 kg sernicocs.
trecut era deficitar. ţii tirlis/ice un prezentat, spectacole tru u- povesti lapte din viaţa şi acti nc amintim cu drag dc aceste clipe. Datorită creşterii indicilor de uti
niţi la odihnă /* se asigură condiţii elev la şcoala de mai şt n din- Urmi, vitate// bir. Amurgul inserării a cu Anal acest// am venit pentru pruna lizare colectivul bateriei I a dat
Pe un drum bun de tratament ca: băi calde (3‘AC). fi ne-au declami că după 12 zile de in fata oamenilor muncii afla(i tu prins întreaga iude tt Ciişulni Alb. oară in staţiunea. Vata-Băi. dar ple peste planul lumi trecute 454 tone
4
zioterapie, tratament medicamentos. tratament iu rtaţianc, se simt bine. odihnă. 7 cal rut de păpuşi, dm Alba Grupuri grupul :, oamenii sc îndrep căm ca. amintiri de neuitat.. Excursii de semimcs. iar colectivul bateriei
In primele luni ale ejiulut condi Pentru bolite renmatologicc. gineco O aprecieze unanimă pentru minca- iul ia. ffo'uiatia aili.Aică ct fitul ii spor- tau spre dealul Breaza. Directorul. le pe cure le-am făcut la lacul Ca a M-u 16*1 de tone
ţiile atmosferice grele, 6laba organi logice. nevroze, staţiunea dispune dc rca gustoasă p>cgălUă de bucătă live dm Deva au oferit spectato Şcolii sportiv/' de elevi din oraşul mei. în împrejurimile staţiunii, /irit- In sporirea productivităţii muncii
zare a muncii au condus la ncreali- bogate ape minerale sulfuroase, care rilor reuşite programe. Ar fi bine Deva, profesorul Valentin Carasiniu, vilul eu ce .\c desfăşoară aci, /i avat la bateriile de sernicocs şi-au ddus
zarea sarcinilor de p!an a şantierului dau hune rezulta te terapeutice, fiind reasa şefă Barbara Kcndy. ca si in hmpul săptuininii să se pre descbizin/l fo/uj de tabără u ni ăl ut pentru noi o mare inriurire. împreu o contribuţie însemnată tov. Ro-
I
nr. 5 al T.R Cil. din Alba lulia. similare cu cefe din staţiunea balneo zinte spectacole în ucc.istă staţiune, că această nu/mfest/nc culhtr/d-C/ltt- nă ca cv'egrle nude. ue.-am bot/irit mulus Mordescu, Nicolae Filip, Teo
Acest lucru a dat de gindit condu climaterică „Victoria“ Oradea. Sugestii binevenite entivă este dedicată harnicilor mineri ca şi anul viitor săi xu’oim în aceas dor Lungeam, muncilor!, Icmii
cerii şantiorulni şi ca urmare a lost Doriţi o bere rccc sau un g/ăt.ar ? însemnări din din Vutca fiului aflaţi In odihnă în tă staţiune — ttn-a declarat Mngdtt Munleami, maistru, Adani Troşan,
adoptat un plan de măsuri menit să Linişte, confort, aer curai staţiunea Vaţa-Băi hi cuvinte sim Surugiu, elevă in clasa X-a a Şcolii tehnician, şef de baterie, de la ba
Poftiţi ta bufetul slaţ.iiuni Bine upro- ple. dur pline de tnsuli'el'irc, minerii
Dncă-i cauţi pe minerii larvei viziuuală, unitatea (gestionara l'lua- staţiunea Vaţa-Băi fruntaşi- T .*z~an Nan şi Puzud Drîm- medii ..Decebal“ din oraşul Doua. teria a (l-a, Dumitru Marin. Peter
Drimbăieuit fi 7rmnn Xan de la <?.v- reu L/tincu), oferă consumatorilor bărcun an vorbit elevilor şi celor ..Cabotini de pe culmea dealului losif, Dumitru Mihoc, Innn Candroi,
9nlibrării plnalarca minimă din Lupeni. in luna miucăriiri calde şi reci, divane bău prezenţi despre viuţ.u şi ari ixntalea iu. şir indian. încă)esc in noapte cci lonn Prieon. muncitori. N.icolae Cru-
cmc phui (reuni este xnzilutu doar
Ini cuptor, îi vei găsi la Vata-Păi. turi, paste tot domnind curăţenia dc- sunbăta sau dionucica. de diverse for lor in subteran. l‘c piepturile lor thu- nişte licurici doar luni mile lanterne coann şi Dunulru Solduhan, maiş
C. IONESCU BUJOR, D. HU- Este al treilea an dc ebrd Puvcl săxnrşrtă. La una din mese i-uni in- malii artistice. La btbhnleeTt te fttnc- ln.eenu ordine şi m/ululu, simbol ol lor. Xc hidre filăm spre xule, la odih tri de la bateria I, zidarii şamo-
torE Roman Murg şi losif Socaci,
PESCU, S. HORTQPAN — Ma D'rinibărenn îşi petrece împreună cu tifr.it pc luncii Meltis. minei la E M. (inneucă la Vaţa-Băi (resp jusabiiu rezultatelor obţinute în prorl urile. nă Vc drum am surprins o dis
tematica, voi III (pentru şco familia concediul în această staţiu Tcbea, Roman Coza, colectivist din Elena lancn). este grea să pâzruar.t. Harnicii mineri- au adus salului lor cuţie : de ta întreţinere şi nuilli alţii.
lile tehnice de maiştri). ne dc odihnă. Vu(a dc Jos. Josif Cristeii, mecanic Lipsa unui program adecuat staţiu elevilor /le l/i .Şcoala sportivă, urin- — Vă mulţumim, baci Drhnbncenn Dalorită succeselor obţinute co
205 pag., 6,60 Iei. ~ Şh(i — ne spune Pavel Drhn- la E.M. ‘febea, care an nuni numai nii, lipsa unui club amic oamenii du-le succese lu învăţă/mă Ve dea şi baci Nan. Cuvintele pe care fii lectivele celor două baterii şi-au
M. ATANASIU — Mecanica teh bărean, ta Vata am găsit tocmai ce-i cuvinte dc mulţumire pentru modul muncii să poată juca şah, renii, sc lul Breaza an început să răsune acor le-aţi spus astă seară ne-au mers la mărit angajamentele lunare de la
nlcâ (pentru şcolile tehnice de ti rbnie minerul ui cînd este la odih cum sini deserviţi consumatorii aces face mult simţită iu staţiune. Deşi durile armonioase ale unei melodii inimă. Vă asigurăm că nu vom pre 61 de tone la 126 tone sernicocs
maiştri). nă : linifte fi aer curat. tei uvită(i. Aici, lipseşte însă an bu există o po/dcăric, dur neaxnnd un începuse programul artistic susţinut cupeţi nici un efort, pentru a deveni peste plan. In toată secţia se mun
fruntaşi la învăţătura ..
322 pag., 9,30 Ici. Printre cei 6bl oameni ai muncii fet frigorific. Pe timpul verii, nu program stabilit, nici această activi de. elevii şcolii sportive. Melodiile ceşte cu clan pentru ca pc seama
GRÎGORAŞ N., CIOFLICA G. — afla(i in staţiune la tratament, sini există posibilitatea păstrării alimen tate nu se poate desfăşura m bane dotate dc elevele Re glii na 7 ăuşan. l-am recunoscut. Lra un grup de creşterii productivităţii oi ip ţoape
telor, ajun gin du.-se la situa/ia alte
Prospecţiunea şi explorarea mineri, colectivişti. funcţionari ji rării unor produse ca briază, salam condiţii. Conducerea staţiunii şi res Maria Mei guta. Doina Pi/rcan, Ana elevi de la Şcoala pedagogică din lor să se realizeze o producţie spo
geologică (pentru şcolile teh elevi. Au venit aici din Brad, Cim- ele. Cooperativa „Brădeana*-Brad va ponsabilul cultural, vor trebui să sa Radu, Cornelia Luchini. au fost răs Dna. Mulţumeau harnicilor mineri
plătite cn aplauze de spectatori Sînt
nice de geologie). pent. Arad, Birlad, Valea J'udui, trebui să ia măsurile ce se impun preocupe pentru ca oamenilor muncii invitaţi să-şi dea concursul la Pro cu care se inlîlriiseră in acea scară rită de sernicocs. Rezultatele de
267 pag., 9,63 Iei. lneu ele. Curăţenia care domneşte pentru rezolvarea acestei probleme. aflaţi la odihnă, să li sc ofere nn gramul artistic $: .spectatorii veniţi la pc dealul Breaza. pînă acum nc îndreptăţesc să fini
GURCA M. — Chimie pentru si- în vilele proaspăt văruite, parcul fru Numeroşi cetă(en-i aflaţi la odihnă bogat şi atractiv program cullurul- acest foc de. tabără. De mult succes Slls pe cuhnea dealului Bieaza in optimişti. Angajamentele luate vor
educativ.
derurgişti (pentru şcolile pro mos inlrefinut, meniurile consistente şi-au manifestat dorinţa ea in sta s-nu bucurai mclo/liîle interpretata jiisnl focului de tabără s-a ciutul şi ti nu numai îndeplinite ci şi de
fesionale). şi gustoase, dovedesc preocuparea ţiune să sc amenajeze un chioje pen Flăcări pe Breaza . • • s-a dansat, s-au legat noi prietenii, păşite şi îu cursul acestei luni.
159 pag., 6 lei. tru ziare, ilustrate şi rexnste şi umil dc Elena Cismaş, elevă din comuna
conducerii staţiunii (responsabilul su- Moroda, raionul lucit. Ion Cocinba, s-a petrecut intr-adevăr o seară da PAVEL COZMESCU
STOICA M. — Tehnologia beto pentru răcoritoare Cindva aceste 'Afişele impinzite prin staţiune ves maistru principal secţia
nului şi betonului armat (pen bunrilăţii Aron Balot), pentru asigu chioşcuri au existat, dar pe par-, teau că in acea scară ou menii mun funcţionar din comuna Vincola. ra fie uitai, şcmicocs, Uzina „Victoria"
tru şcolile tehnice de maiştri). rarea unor cil mai bune condiţii ou- curs s-a renunţat la ele (!), cii aflaţi la odihnă, sînt invitaţi la ionul ‘Arad, care alături de ceilalţi l GE0RGE CI OR A NU. Călan
255 pag., 8,30 lei. /WVW^X