Page 74 - 1963-07

fir. 2 osdm socMiismami Nr. 2665

Se înfăptuiesc angajamentele
%
di pe Mtitf
luate în întrecere

\ La începutul acestui an, colectivul le-au fost rebutate vagonete cu mi­
de muncitori, tehnicieni şi Ingineri nereu.
SE D E S C H I D E T I R C U L înainte sus la -păina. Dar alunei nu de la E M. Băita-Crăcluneşti s-a anga­ Măsurile luate tn grupele sindica­
erau alîleu mii de oameni.
jat s3 depăşeaseă planul La extracţia le, îndrumarea competentă a echipe­
Cînd au apărut »« scenă, publicul de minereu, să îmbunătăţească cali­ lor de mineri de către personajul,
Freamătul secilor de rnii de noscute nu numai in regiunile celui de-al VI-lea concurs al i-a intim pin a t cu râjiote dc aplauze
oameni a contenit. Grave, tul­ din care fac part'c ci in în­ formaţiilor artistice de amatori Cu aplauze au fost răsplătiţi fi după tatea cu 0,8 la sută, ta»r prin rrcşie- tehnic pentru îmbunătăţirea caiUtăliţ
burător de Inimoase in melo­ treaga (ară. Vrcind scena in ca­ unde au primit men(iunc spe­ ce nu cintat „hwirlila jlc pe Criş“. rea produotivitătii muncii sî redu­ minereului, si-au dovedit din plin
dioasa lor chemare, sunetele drul unor formalii de tulnice, cială. Repertoriul acestor for­ A cintat apoi „fuluca:* cea de 19 cerea consumurilor specifice de ma­ eficacitatea. In primul semestru al
anului planul la extracţia de mine­
teriale să reducă simţitor preţul de
tulnicelor îmbrăţişează, in e- formalii ce s-au închegat doar malii cuprinde semnate specifi­ ani: „Place-mi mic a lucra', i Cu toii
y
couri repetate pînă departe, cu cîliva ani in urmă. ele şi-an ce tulnicelor cum sini „Chema­ cei de seama mea / Să-nflorjm gos­ cost. reu a fost îndeplinit In proporţie de
muntele. Arc loc momentul cucerit animi un binemeritat rea drăguţului", „pipotele", podăria / Vile asta e Măria*.- Îndeplinirea sl depăşirea angaja­ 101,9 la sulă, calitatea a fost simţitor
îmbunătăţită, reuşind astfel să ne în­
mentelor luate a stat in permanentă
solemn ciad. rcspcctinil tradi­ Ivestigiu, făcind cunoscut fiesle „7 ars-ai cîl(ii 7", „Urcarea vi­ — Ca la noi pe Cri,c ciută fata în atenţia grupelor sindicale, a comi­ deplinim planul la metalul de bază
ţia im fiii min Icnită aici, tulnicele toi un vechi dur mereu frlm de telor la munte* şi altele. asta — a exclamat ca pentru sine tetelor sindicale dc secţie şi a comi­ echi'va.lcnt în proporţie de lifKS.ft la
deschid firgul. De fie scena a- f>rosf>c(ime obicei al Munţilor Un amănunt semnificativ pri­ un spectator af/laudind din lOalil sută, cu 6 procente mai mult decil
menajată la eafiătul uriaşului Apuseni — chemările tulnicu­ vind pasiunea de care vor­ inima. ■* tetului sindicatului pe exploatare. La angajamentul luat la Începutul anu­
tndicalia
de
organizaţiei
biroului
amfiteatru natural oferit de pla- lui. lulia Crislea. A galI ia Cio­ beam mai sus Mcftcrul dogar bază de pariici. Ia începutul fiecărei lui. Prin buna organizare a muncii
„Ardeleana".
toni de la Găina, 14 tulnicare rna, Olimpia Pogan, Lncrcfia 7onder Cost ea Pirv, din Avram na", „Urzicuţa". „Moţeasca'', Doi­ luni, după defalcarca sarcinilor dc şi folosirea judicioasă a timpului
,fentru
tine,
măi
din comuna Avram lancu, re­ Leahii, din Avi am luncii. Aure­ fanai, a venit şi el la Mun­ Ileana", „fnvirtita de la Vn(a", toa­ plan la fiecare loc dc muncă si în- afectat pentru tuoru, productivitatea
giunea Cluj. îmbrăcate iu cos­ lia A Iha, Aslău Zorită. Aslâu tele Găina „special“ să-şi audă te eintceele executate de soliţlii fi mînarea (oilor de acord echipelor de fi7.îcă a muncii a crescut cu 307 la
tume populare specific moleşii, Aurelia fi fiicele acestora Ilea­ falnicele. Pentru că toate tul­ taraful „Doina Criţuhn“ au s ti mii mineri, organizatorii de grupe sindi­ sută, iar cea valorică a sporit cu 6 61'
fac să răsune muntele de trilu­ na Aslău fi Rodiea Aslău. din nicele formaţia din Avram fan­ vii aplauze in tindnrile miilor dc cale şi maiştrii de revir, împreună cu procente
rile semnalului numit „Chema­ Bulzcfti. ea şi celelalte mem­ ai au fost făcute de mina Ini. spectatori care au apreciat frumuse­ echipele, analizează în scurte consfă­ Rezultatele obţinute în primul se-
rea drăguţ ului". La acestea râs- bre ale formaţiilor de tulnice . Chemarea tulnicelor pe ţea cintcculni popular, execuţia co­ tuiri posibilităţile existente în fie­ mcslru puteau fi si mal frumoase
Jjund in acelaşi fel. de f>e un amintite, au (ms tontă dragos­ Muntele Găina încă n-a con­ rectă a tai af uf ui, sensibilitatea şi in- } care loc dc muncă în vederea înde­ dacă în activitatea organelor
versant al muntelui, un alt tea. toată pasiunea ia transmi­ tenit. U răspunde o adevărată tcrprelarea deosebită a soliştilor. plinirii angajamentelor luate, şi iau sindicale nu s-ar fi manifes­
grafi de tulnic arc. Sint cele 20 terea bogatelor tradiţii de tul­ mare de. oameni care se in- măsuri concrete privind buna aprovi­ tat si unele lipsuri. Nu nc-am
de mcmhtc ale formaţiei de nic*, ale maţilor. Ca urmare a dreuptă spre „amfiteatru“ să-şi Amintire... 1963“ zionare cu materialele necesare, mo­ ocupat în suficientă măsură de
tainice din Buhcfti. raionul acestor strădanii, riuil pe riad. ocupe un ’nc cit mai aproape 99 nografiile dc armare şi schemele de îmbunătăţirea disciplinei în mun­
Brad. tulnicarclc din Avram laneu şi de semn. Peste citcvn clipe, in această zi, muntele Găina a plasare a găurilor în fronturile de că Numărul absentelor nemotivate
u
Se cuvine să arătăm in cîtcva Bulzeţti au obţinui, rezultate de aici. fnmwfii dintre cele mai găzduit, fi a autentică ..expoziţie dc lucru. Aceste scurte consfătuiri, la este încă destul dc mare Avem unii
hune de tnnntori şi profesioniste uită populară din Mantii Apuseni. nivelul grupelor, au dat rezultate deo­ mineri, putini la număr, cum sînt
cuvinte că cele cc an dat sem- prestigiu Astfel. tulnicarclc din
vor prezenta, prin inie, mediul Costumele moţilor, iile imaculate ale sebite. Pe lîngă faptul că fiecărei nîrsao Dumitru si Tindiriş Alexandrii,
Melodloasă, plin* de frumuseţe.:. " u,clc tlc deschidere a tirgu- Bulzeţti au ajuns in finala ce­ cintcculni ţi jocului, o parte felelor, brodate cu minimale motive echipe 1 6C analizează posibilităţile care au cile 6 nemotivate, Bogdan
Aşa răsună pe munlclc Găina chemare,’, lulnirare- tnlnicnrelc din Avram lan- lui de-al lU-lca concurs. iar din tezaurul folcloric al po­ populai e dc prin părţile locului, au existente în frontul de lucru, acolo Corne! şl Dorea Cornel 4 nemotivate,
i l° r * cu fi din Rulzcşh sini binecu­ cele din Avram laneu in finala porului nostru concurat în frumuşele cu miile de unde s-au manifestat deficiente s-au Malcş Andron şi Adam Ion lut Ion
luat din timp măsurile necesare pen­
tulnice, cu tradiţionala ploscă sculp­ care au lipsit în aoest an de multe
Focuri pe culmi tată in lemn. eu butoiaşe din lemn tru înlăturarea lor. Sînt semnificative ori nemolivat de la lucru. Conduce­
fiert fi pungi de piele, decorate cu în acest sens rezultatele obţinute de rea exploatării a luat măsurile orga­
(Urmare din pag, I-a) velişte dc o rară frumuseţe. întregită desene specifice Apusenilor. Foaie echipe de mineri ca cele conduse dc nizatorice prevăzute în Regulamentul
loan Groz.a. Avram Jula. Viorel Du-
de focurile dc artificii cmc pentru purtau o inscripţie sculptată cu mcf- de ordine interioară pentru sancţio­
înşirat, cale dc kilometri. dc-o parte cîtcva clipe scăldau totul iuti-o lu­ Irfug cusută pe piază, sau incrus­ bar, Avram Tripon $1 altele ,din gru­ narea acestor abateri, dar organele
şi de alta a drumurilor. mină dc basm. tată adine cu fierul ine ins in lem­ pele sindicale nr. 4 (organizator sindicale nu s-au îngrijit în suficien­
S-a lăsat inurarca. Uliţele satului N-a dormit nimeni in această nul tulnicului : „Amintire dc la tă măsură de crearea unei opinti de
au devenii pustii Dar sus, pe pla­ noapte la muntele Găina Cînd din­ muntele Găina — 1963". Bogăţia şi Avram Bogdan), numărul 6 (organi­ masă împotriva chiulului, n-au foct
toul muntelui, mii dc oameni s-un zator Vasile luga) st altele. care folosite toate mijloacele do propagan­
spre răsărit s-an ivit zoiilc, privi- varietatea obiectelor cu care s-au
încins în joc. 7nrafuri populare au ide tuturor ou fost îndreptate spre prezentat cooperativele, au fost în­ şi-au depăşit lună de lună sarcinile dă. gazelele de perete, elatia de ra-
improvizai la lumina focurilor, ade­
muntele dc după cure, dinlr-o clipă tregite dc creaţiile artiştilor popu­ planificate cu rite 5—15 procente, re- dioficare din comună şi altele, în ve­
vărate spectacole. In luminişuri au într-alta, trebuia să răsară soarele lari, meşteri dogari, cojocari şi olari d ti cînd simţitor sterilul vizibil din derea îmbunătăţirii disciplinei. Comi­
apărui mii dc focuri, steluţe clipi- Mii de aparate dc fotografiat aveau care şi-au pus întreaga măiestrie in
toarc, cc punctau munţii cu nuci o singură (iută : răsăritul. Şi, parcă realizarea obiectelor pe cure le-au minereu. tetul sindicatului n-o pus în discuţia
pete lOfieticc. Ciad noaptea s-n lă­ declanşate de un mecanism nevă­ prezentat la tirg Coloritul viu, spe­ Calitatea minereului extras a stat colectivului de muncitori, prin comi­
sat învăluind totul, pe potecile cc zut, an ţăcănii tonte o dată, cînd dc cific regiunii, al obiectelor de lut î\n permanentă în atenţia organelor sia de Judecată tovărăşească, pe
urcă spic Găina au apărut luminile după creasta muntelui, s-a ivit or­ ars, hihelourilor, vaselor şi ulcionre- şbuliaale din exploatare. La Indica­ aceia care au avut abateri repetate
ec şerpuiau pe povîrnişul muntelui bitor şi măre(, solemn şi triumfător, lor. desenele ingenios alcătuite din ţia organizaţiei dc partid maiştrilor de la disciplină. Iar unii organizatori
ca un adevărat torent de foc, piuă soarele Monumental moment care a hucă(i de piele calmată pc albul co­ li s-a cerut să se ocupe în mod deo­
cînd oamenii, purlînd făclii aprinse, îmbrăcat inticgul peisaj intr-o sim­ joacelor, incrustaturile de pe obiec­ de grupe sindicale mim sînt Bocănicl
ajungeau sus pc platou, chemaţi dc fonic dc culori, cum numai dc pe tele din lemn şi tulnice, toate la un sebit de calitatea minereului extras. Aurel, Butact Gheorghe şl alţii nu
fundele prelungi ale tulnicelor ec se muntele Găina poţi vedea Pc cără­ loc. au vorbit despre bogăţia minu­ Strădaniile maiştrilor, dintre care s-au preooupat de problema discipli­
revărsau prin văi. De sus, dc pe rile ce sc pierd în pădure, mii dc natei noastre arte populare amintim pe Eîsler Alfred. Iosif Mun­ nei. Nici activitatea culturală desfă­
platoul muntelui Găina, cit putea oameni continuau să urce spic culme, N-a lipsit de la tirg nici baza- tean. Anghcl Stoia, Marina Gheorghe şurată în sprijinul producţiei n-a fost
cupt iude zarea, se deschidea o pri­ intr-un torent vin, neîntrerupt. rnl cu. . turtă dulce. Ca fi obiectele
si alţii, de a îndruma cu competentă satisfăcătoare. Tovarăşul lng. Damlan
dc artizanat. turla dulce, „puiul tir- echipele în vederea reducerii steri­
Cîntă ciocîilia,cîntă... O amintire plăcută de la tirg : Angela Moldovan alături (te tinerele gului" cum ii rie oamenii, a oferit, lului, controalele efeotuale, au dus Aured, responsabilul comişel cultura­
le, deşi ajutat tn repetate rîndurl, nu
pe lingă gustul plăcut grija deose­
Dc pe scena spaţioasa a prins să poporului nostru, împrospătată con­ artiste amatoare Barbura Gherman, Dorica Pclruccan şi Eleonora Bîrlea. bită pentru autenticitatea motivelor la creşterea conţinutului de metal în se achită de sarcinile pe care le are.
urce spre inălfimi, cu cunosculelc-i tinuu de cînlccctc izvorite din via­ populare Culori vii. modele execu­ minereu. Acest lucru a fost confir­ Minerii noştri rtnt hotărîtl să-şt în­
aripi de frumuseţe mereu pioaspătă ta luminoasă şi belşugul zilelor pe tate din zahăr colorat, au făcut ea mat de brigăzile de control obştesc, deplinească înainte de termen anga­
/
şi strălucitoare, ciocîilia cînlecnlui care le trăim, sint răsplătite dc 3ntîlnir-e ea ainqtl Hof domin „turla cu oglindă'' să fie deosebit «are au făcut dese sondaje pentru a jamentele luate Ln întrecere. Va tre­
fi dansului nostru popular. Formaţii aplauzele călduroase, îndelungate, dc căutată. Fiecare vizitator a dus controla minereul trimis la „ziuă".
fruntaşe de artişti amatori din re­ ale asistentei. Un eveniment artistic Angvln Moldovan, cmc a (lat glas vin la Găina, să cunosc la fufa lo­ cu el dc la tirgul dc la Găina, pe bui ca, sub îndrumarea organizaţiei
giunile Cluj. Criţnna fi Hunedoara, remarcabil al tîrguhii din acest an melodiilor noastre populare in 17 cului obiceiurile de aici, desfac care lingă impresia deosebită produsă de Pe Ungă verificarea prin 6ondaje a de partid, 6ă organizăm mal bine în­
ca şi formaţii profesioniste dc pres­ de In Muntele Guma l-a constituit (ă ri ale lumii, nu este numai — am auzit alita vorbindu-sc, şi oa­ imensul număr de oameni ai mun­ minereului aflat deja In vagonete, trecerea socialistă, aă ducem o mun­
tigiu. prezintă nuni public imens prezenta Ansamblului dc chitccc ţi asa cum o cunoaştem — o remarca­ menii r.arc le-au dat naştere şi Ic cii iubitori ai tradiţiilor noastre controlorii obşteşti de callitate au ve­ că politică scsţlnută pentru întărirea
spectacole dc o înaltă (imită artis­ dansuri „Ciocîilia", decorat cu Or­ bilă iniei prefă, ci şi a căutătoare perpetuează 'Trebuie să vă spun că folclorice, fi o părticică din creaţiile rificat în fiecare loc de muncă cum dlselpllnel In muncă, aă valorificăm
tică. Suitele dc jocuri populare ru- dinul Muncii clasa l-a, care a fă­ neobosită a einlecelor cc n-an cunos­ tot ceea re văd acum e nou pe,Cm artiştilor populari. Un tulnic, o plos­ ce aplică metoda puşcării selective
mîncftu interpretate de fanfara mi­ cut cunoscute în lumea întreagă cin- cut încă scena. A venit in acest an mine. mă impresionează mult fi îmi că. o turtă dulce pentru cei mici, din plin rezervele Interne de «are
nerilor din Gurahurza fi taraful dc tccul şi dansul nostru popular Bo­ pentru prima dată la Muntele Găina, va lăsa amintiri de neuitat. Mă bu­ un ulcior sau un baston incrustat şl modul Ln care se face trierea ste­ dispunem, astfel ca In efîrşitul anului
muzică populară din Va(u dc Jos, gatul repertoriu prezentat, alcătuit la „sursă" — cum sc exprima ca — cură fi faptul că am avut prilejul pin tind inscripţia „Amintire de la rilului vizibil din minereu tn abataje. să putem raporta îndeplinirea co
minumrtrlo dansuri populate ale for- din cintcce patriotice, jocuri şi dan­ dornicăi să cunoască cîntceclc mo­ să ciut in fn(a unui public atîl de muntele Găina — 199S", le vor S-a constatat ou acest prilej că unii cu «cea a sa rănilor ce ne-au stat In
nviţici dc la Industria Sinniidin suri populaic. a slîrnit in rhulul ce­ ţilor aţa cum Ic cîntă aceştia po numeros, atit dc sens ibil şi genei os aminti de această mare. sărbătoare maiştri, cum sînt Dan Roman şl Dan fată. Avem toate posibilităţile create
Cimpiu 7urzii, specifice părţilor clu­ lor circa 70000 dc spectatori un viu plaiurile natale Am intilnU-n stînd in aplauze Imensul amfiteatru na­ populară, de cintecul ji jocul care î^2âr, nu 6e preocupă în suficientă
jene. jacurile iutei prelate cu măics- entuziasm. Prezenta mior valoroşi dc vorbă cu o solistă vocală ama­ tural dc la Găina, mulţimea aceasta s-an auzit piuă departe peste cres­ pentru aceasta.
li ir dc orchestra de instrumente interpreţi ca Marin Bulaeiu, Aurelia toare, Doiica Pclruccan. membră a <le oameni, ini-nu adus aminte dc tele munţilor in această zi a tradi­ măsură de îmbunătăţirea oalitâţii mi­ COSncA HOCMAN
populare a Filarmonicii dc Stat din Făta Rmlnta, Angola Moldovan, Ma­ tarafului de muzică populară din spectacolele pc cmc le-a prezentat ţionalului „Tirg de fete". nereului, fapt pentru oare unor echi­ preşedintele Comitetului sindicatului
Orudcu, obiceiurile dc nuntă pre­ na Ciobanii, Marin Păunesca. loan Ua(a de Jos Sc interesa dc o me­ Ansamblul ,.Ciocîilia“ in )9o‘i la pe din revirele pe «are le conduc de Ia E. M. Băita-CrâciuneşU
zentate dc formaţia de dansuri o Cnstnrrann, Rcuotic Sinulescn, ilic lodie pc care o cîntase cu cîtcva cli­ Panmnnjon, in Republica Populară
sindicatului C F R — Cluj. cintezele Udilă, loan Oprea fi alţii. au făcut pe mai înainte tinăra înoată, o me­ Democrată Coreeană. Numai atunci
salifKilnr vocali şi instrumentişti, ca sărbătoarea dc la Găina să con­ lodie din folclorul nou intitulată „Eu am mai cintat, la fel- ca acum, în
toate formaţiile cc au adus tind pc stituie un vcritnbil festival al cin- is Măria dc la Ua(a". Am profitat fata ntitor spectatori, in fafa unui A O E N D 4
rintl in scenă bogăţia folclorică a tecului fi dansului popular. întreg munte dc oameni hni doresc
de această înlîlnire pentru a-i afla
din suflet o cit mai grabnică reve­ ( şi fraţii săi seria 1 şi II — cine­ „23 August: UULCAN: Ultima
S-au cunoscut aici impresiile despre tradiţionalul tirg. dere eu cei cc m-an ascultat astăzi Tladi& matograful „7 Noiembrie": ALBA bătălie — cinematograful Grădina
Şi tot aici. pe Muntele Găina.
— îmi doream de mult timp să
24 IULIE 1963 1ULIA: Raşmirul — cinematograful de vară; CÂLAN: Păminlul în­
Fraian Muf. un tinăr dc \nco celor doi tineri s-nu adunat oa­ „Victoria"; Culisele varieteului — gerilor ; STREISINGEORG/U:
2j-26 de am u plecat din Apuseni meni care le priveau cu admiraţia PROGRAMUL 1 : 5,07 Mici pie­ cinematograful „23 'August* Aforj- Chiriaşul.
cu eitiva ani in urmă. S-u dus la paşii plini dc grafic. După ce jocul DOINA CRISULUI“ se de estradă» 5,30 Cintece din golii — Grădina de vară; SEBE$ ;
folclorul nou şi jocuri populare /
Oradea la o f coală profesională. s-a terminal au aplaudat ca In spec­ » 7 urneul veseliei — cinematogra­ (B tffc fin
După ce a terminal şcoala a fost re­ tacol. Mo( a înalt umil fetei, s-a dus Printre formaţiile artistico care au — S-au montat difuzoare, măi 6.07 Muzică uşoară interpretată la ful „Progresul'*; Fii fericită Anii\
partizat In o întreprindere din oraş. la omul caic le-n cintat şi i-a-nlins dus la sărbătoarea de la muntele fată, şi în scenă sint microfoane diferite instrumente; 6,35 Cintece; — cinematograful „M. Sadovcnnu";
Ca două zile înainte a plecat din mina : Găina frumuseţea cintcculni nostru Da CC Ic frăminfi atita ? 7.30 Sfatul medicului ; îngrijirea Turneul veseliei — Grădina de meteOi'oLoqie
8,30 Muzică
protezelor dentare;
Oradea ca să ajungă Iu tirg. la popular a fost fi taraful „Doina — Mi-i fricii. Nu ştiu de ce. da vară: ORAŞ71E: Magistratul —
— Mă chinină Mol. Troian Mnf. populară; 10,00 Teatru la micro­
Găina. Aici, printre iniile tic oameni N-am jucat de vi co şase am jocul Cri ful ui" din Ua(a de Jos. Cei două­ mi-i frică. Ilai să repetăm un fnc.. fon „Patriotica romină ; 11,24 Mu­ cinematograful „V. Roaită“ ; So- PENTRU 24 ORE
a hilMnit pc unul cu părul cărunt zeci dc instrumentişti ai tarafului, S-au retras dc-oparte şi-au înce­ ieşte circul — cinematograful „Fla­
ăsta. zică simfonică; 12,00 Cintece si Vreme călduroasă uşor insta­
caro admira de definite costumul soliştii vocali şi instrumentişti, co­ put să repete cintecul „Eu is Măria căra" : La ordinele dv — cine­ bilă. Cerul mni noros ziua si cu
— Pc mine mă cheamă Rnhora. jocuri populare olteneşti; 13.10 matograful Grădina de vară; HA­
unei tinere fele. lectivişti din sat, aşteptau cu ne­ dc la Vata". In jurul lor s-au adu­ înseninări noaptea. Izolat in re­
Uiorcl Bobora Nici cu nu l-am vă­ Solişti de muzică uşoară ; 15,00 ŢEG: Perle negre — cinemato­
— Dc unde eşti, că tarc-li place răbdare intrai ca in scenă. Cu greu nat oameni. A venit acordeonlstul giunea de munte se vor semnala
costumul nostru ? — » s-n adresat zut demult jucat aşa eu foc. De cînd işi mai putea stăpîni emoţiile Aurel şi al(i instrumentişti. Cr ochii afin- Din folclorul popoarelor; 16,15 graful „Popular" ; BRAD: Labi­
crom ca tine, măi Mol ! Vorbeşte Moscova I 17.10 Solişti rintul inimii — cinematograful averse de ploaie însoţite de des­
Mo(. Lazăr, care trebuia să cinic In sa­ li(i la marca de culori a publicului, cărcări electrice. Vînltil va sufla
Aşa sc cunosc oamenii fa Găina şi formaţii artistice de amatori do „Steaua roşie" ; LONEA : Laşul
— Nn-s departe dc aici, dn’s ple­ xofon ..Doina de pc malul Crişului" fata nu i-a observat pc cei adunaţi slab de la est la sud est. Tempe­
Cunoştinţe noi un legat şi Zeno Dră- la oraşe si sate; 18 00 „Melodii...
cat demult. Acum lucrez la Gheţar. ca fi Uiorcl Lupei ce se pregătea să in jurul ei. Iar cînd aceştia nu — cinematograful „Minerul“ ; 7E- ratura va fi cuprinsă ziua în­
gan, frezor la Atelierele centrale Gu- melodii" — emisiune de muzică IUŞ: Cînd vine dragostea — ci­
Am venit fi cu la tirg ţi mi-am adus execute la clarinet „7 ari na dc la aplaudat-o părea surprinsă fi nu uşoară romînească; 19 00 Clubul tre 30 si 35 grade, iar noaptea
fi clnncla, să ciut cum cintam cînd rabarza, ca şi lăcătuşul Radu Radu Găina" şi Doinea Pclruccan, cea dc ştia de cc nematograful „V. Roaită" ; ZLA7- între 15 şl 20 grade.
sau loan Irimie, lucrător la Bar­ nostru ; 20,00 Muzică uşoară cerută NA : Duelul n-a avut loc — ci­
eram ca tine..-. 16 ani, care apărea pentru prima — Ai adus cintecul de pc la noi, de ascultători; 21,15 Jurnalul sa­ PENTRU URMĂTOARELE
Şi-a curmat vorba fi a început să za şi mulţi alţii. dată in faţa unui public atit dc dc pe Criş. fătuco. Aşa-i cum l-ai telor» 21.40 Cîntă Maria Petor sl nematograful „Muncitorul"; ILIA :
cin te o „Moţeasca veche, dc prin tir numeros. cintat tn. Nu-ti fie teamă. S-a zvo­ fon Oprea ; 23.00 Cîntă Margareta Haini et — cinematograful „Gh. 3 ZILE
4
părfile Găinii. Fala a recunoscut Cintecul şi voia bună ii leagă pc — Simt că mi se moaie picioarele, nit prinhc oameni că voi. ăştia din Nicolova ; 23.15 Muzică dc dan«. Doja" ; ’APOLDUL DE SUS: îm­ Vreme favorabilă şt cu cerul
cintecul şi şi-a întors privirea Mo( oameni, îi apropie. Şi, in această zi. cînd văd alifia oameni — ii zise Vata. cintat i Inimos Oamenii vă potriva zeilor — cinematograful variabil la începutul intervalului
n-a stat pe gînduri: pe muntele Gr.ina au fost mai multe ca dirijatului plivind mulţimea adu­ aşteaptă — i a spus unul din grup. PROGRAMUL II; 10.10 Cintece
— Hai tu fată, hai să 'jucăm „Mo­ cintcce ca oricînd, veselie cum n-a nată in marele ,.amfiteatru din fo(a Au trecut in revistă colectiviştii şi jocuri populare? 11,30 Din albu­ ■OOO /UOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOUCKK»
a
ţeasca" că şi eu-s tnof!. fost niciodată, şi s-au făcut cunoş­ scenei. Oare o să mă audă ? Că pino din Ua(a fiecare bucală Făcuseră mul melodiilor He estradă ? 13,40
Jocul s-a încins repe’de. In jurul tinţe, s-an legat prietenii. sus, la cota. ii tare departe... repetiţii la cămin, iar cu o sevă Muzică uşoară de Alexandra Pah- P R O D U C Ă T O R I ! \
mutova şl Iuril SautskA» 14,35 Din
clntecele consiructorilor comunis­
mului ? 15 30 Muzică populară; • Contractind laptele de vacă şi de oaie cu l-C.I.L. Slmerîa,'
16,10 Mari Interpreţi ai liedului; |benefidaţi de următoarele avantaje: î
6
16.30 „Vacantă, linerete. melodii"
• primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor,<
— program de muzică uşoară; I
21.15 Cînlece populare de dragos­ • avansuri de bani în contul contractului,
!
te; 21.40 Interpreţi de muzică • preţuri convenabile pentru produsele predate,
i
uşoară; 22,20 Opereta „Val­ i • repartizări de păşuni. \
surile Vienei" — de Johann I
Pentru ir.cheierea de contracte vă veţi prezenta la punctele:
Strauss -- p r elucrare de Eugen %
>şi centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sau
Cools ; 24.00 Concert de noapte.
) direct oficiilor raionale. <
'
> 00C<X>0CHX><X>O000<><>0<><XX^0o0<XX><y><><VD0<MX>0CC^X><V>Op
Cinema
24 IULIE 1963
Secţia I.C.M. Hu nec'oara
DEVA : Pe urmele bandei — ci­
nematograful „Patria" ; Povestiri
despre revoluţie — cinematograful Str. Piaţa Libertăţii nr. 29
„F. Sirbu“ ; Cerneala roşie — Gjy7-
dina de vară ; HUNEDOARA : Angajează î
Lumină de iulie — cinematogra-
fttL „Victoria" ; Primăvara fetelor — Mecanici auto;
— Grădina do vară; SIMERIA :
Camelia — cinematograful „/. P«n- — Electricieni auto
tilie"; PETROŞANI: Mamelucul —
m
cinfjşyjtagraful Al. Saliia J TJoccct,
tOMMW ftlN COMUN# IAN OU, RHGSUNSA CLUJ.