Page 73 - 1963-07

raOLSTASI MN TOATB tabhb, twn-VA I
Plecarea delegaţiei romlne la Consfătuirea primilor secretari

ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti

şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre aie Consiliului

de Ajutor Economic Reciproc

Duminică seara a părăsit Bucu- Maurer, membru al Biroului Po­ La plecarea din gara Băneasn av
reştlull, pleclnd spre Moscova, dele­ litic al CC. al P.M.R., preşedintele fost de faţă tovarăşii Gheorghe
gaţia romînfl care va paTllcipo la Consiliului de Miniştri al R. P. Apostol, Petre Borllâ, Nicolae
Consfătuirea primidor secretară art Romine, Emil Bodnăraş, membru Ceauşesou, Chîvu Stoica, Alexan­
Comitetelor Centrale ale partidelor al Biroului Politic al C.G al P.M.R., dru Drăghicl, Alexandru Moghioroş,
comuniste şi muneitoreşli şi a şefi­ vicepreşedinte al Consiliului de Mi­ Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan,
lor de guverne ale tarilor membre niştri al R. P. Romîne, Alexandru Ştefan Voilec, Mihai Dalea, Gh.
ale Consiliului de Ajutor Economia Bîrlădeanu. membru supleant al Gaston MariD, membri al GC. al
i mm prlm-secretar al Muncitoresc niştri Politic de R. propagandă P.M.R., cultură Pomtnfl, şi membri al ambasadei. in RP
Anul XV. Nr. 2663 MARŢI 23 IULIE 1963 4 pagini 20 bani Reciproc. Delegaţia este Gheorghlu- Biroului Politic al al Consiliului de Mi­ P.M.R., ai Consiliului de Stat şi al
P.M.R.,
al
condusă
GG
tovarăşul
vicepreşedinte
Gheorghe
de
persoane
alte
precum
şl
guvernului,
P.
Romîne,
Comitetului
al
Dej,
oficiale.
Leonte
Central
al
Partidului
al
Birou­
supleant
Răutu,
membru
Au fost de fată I. K. Jegalin, am­
lui
Sovietice
preşedintele
al
GG
al
basadorul
Romîn,
de
Consiliului
Uniunii
şeful
Stat al R. P. Romine. Din delegaţie
Direcţiei
şl
Ii'OATE FIII fac parte tovarăşii Ion Gheorghe a C.G al P.M.R, (Agerpres)
— Economii la fiecare cupă—
Seceră şi treieră La timp şi fără pierderi Un ritm mal
Colectiviştii din Petresti au fost Era fn scara zilei de 11 Iulie a.c. A doua zl, peste 00 de colectlvlştt susţinut Atunci cind este nevoie de exe­ Rotaru, mecanicul fcf al exploa- (
printre primii din raionul Sebeş care De la sediul gospodăriei agricole co­ au Început siriusul recoltei. Alături cutarea unei lucrări mai grele tării, l-a găsit făcînd măsurători (
eu terminat recoltatul şi treierişul lective din Cut, brigadierii şi şefii de el secerau cele două combine. Timpul prielnic din ultimele zlile a in atelierul mecanic al sectorului la o cupă de excavator de 1.25 m.c. (
orzului cuhivot pe 23 ha. Incepînd de echipă au pornit-o tn grabă pe Conduse cu pricepere de către cel permis colectiviştUor, mecanizatorilor 1 de la E.M. 7eline, de fiecare Măsura ji nota ceva intr-un car- i
din 9 iulie, membrii acestei gospo­ uliţele satului. Se grăbeau să anun­ doi mecanizatori, maşinile recoltau şi lucrătoriilor din G.AS. intensi­ dală este consultat fi mecanicul nefel. Făcuse mai multe schi(c fi ^
dării au trecut la recoltatul griului. ţe oamenii pentru a doua zi. In şe­ cu spor din zori şi pînă-n seară. fice ritmul lucrărilor de recoltare şi loan Badiu. In cei 13 ani de cînd ciuta diferite variante pentru fie- '
Cu ajutorul combinelor si manual, dinţa consiliului de conducere din La fel de rodnică era şl muaca treieris a cerealelor păioase, precum lucrează aici, el a acumulat o bo­ care in parte. ţ
ei au reuşit ca pină In prezent să scara aceea, s-a hotărit ca In ziua colectiviştilor. In acest fel, aşa cum şl efectuarea arăturilor de vară şl gată experienţă profesională fi nu — Ăf vrea, i-a explicat inginc- ^
siringă recolta de griu de pe aproa­ următoare să se înceapă recoltatul ne Informează corespondentul nostru Insămlnlarea culturilor în mirişte. există utilaj in sector pe care să rului, să găsesc o soluţie mai avan- ţ
pe 100 ha din cele 150 ha cultivate griului. Au fost stabilite tarlalele un­ tov. Constantin Lalu, s-a reuşit ca MoblJiztnd toate forţele şl mijloacele nu-l cunoască pînă în cele mai tafoasă la cupele astea. 'Ar fi mai f
cu această plantă. de urma ca oimenil să recolteze pfnă In ziua de 21 iulie a.c. să fie pentru stringerea la timp si fără mici detalii. Ayi se explică faptul bine dacă am tăia noi cupa in două P
De pe terenurile unde strinsul manual, deoarece terenul este In pan­ pierderi a recoltei în unităţile agrico­ că a reufit să le aducă fi unele părţi fi să ne dispensăm de cca
griului s-a executat manual, paralel tă, precum şt tarlalele unde recolta­ recoltat griul de pe mal bine de 300 le din oraşul regional Deva şi în îmbunătăţiri, dind astfel posibili­ inferioară, înlocuind-o cu una tur­
cu recoltatul s-a făcut şi transpor­ tul trebuia executat cu cele două ha, din cele 500 ha cultivate cu raioanele IHa, Sebeş şt Orăştie s-au tate minerilor din carieră să le fo­ nată, care să aibă de două-trei ori ^
tul snopilcr la aria nr. 1 şi s-a combine ale S.M.T. Miercurea. această plantă. recoltat păioasele de pe 78—89 lo losească mai bine, să smulgă din grosimea primei. Sau chiar mai ţ
sută din suprafeţele planificate. Prin­
trecut la treieris. roci mai mult minereu. mult. N-ar fi mare lucru dar... Ce *
tre factorii care au contribuit la ob­
Din reccîta ob|inută, colectiviştii Deobicci, partea inferioară a cu­ părere aveţi? Trasînd apoi cu ere- f
din Petreşti ou şl predat la baza de La G.A.C. din Berthelot ţinerea unor asemenea rezultate se pelor excavatoarelor se proteja cu ionul o schitu, a dat explicaţii asn- >
recepţie pină anim peste 7 000 kg. pot aminti buna organizare a muncii tablă. Acest lucru se făcea cu sco­ pra acestei variante. împreună, au
grîu. Corespondentul nostru tov. A. ve din Berthelot, raionul Haţeg, şi folosirea combineJor şl a celorlalte pul de a le prelungi timpul de ex­ făcut fi calculul economic.
maşini Ia întreaga lor capacitate de
ECATERINA BlAGA Adămoni ne informează că mem­ organizaţi în patru brigăzi de ploatare. Prca^mare lucru insă nu — Da, tn acest caz se pot ob(i- }
corespondentă brii gospodăriei agricole colecti- lucru. ne economii de cel puţin 20.000 lei }
cîmp au reuşit ca în scurt timp
Sînt însfl si unităţi agricole, oa de se realiza, deoarece tabla se uza fi
de la începerea recoltatului pă- pildă cele din raioanele Alba, Haţeg, trebuia des înlocuită. Treaba asta seori. mai bine s-ar construiŞi la fiecare cupă. Şi unde mai pui
Cu combina şi manual ioaselor să strîngă cerealele de Grad şl oraşul regional Hunedoara, se făcea de citeva ori pe an. Pe în mintea lui se perindau o mulţi­ că noi avem atîtca excavatoare... 1
conchise inginerul Rotaru.
pe 106 ha. unde recolta de cereale s-a strîns de mecanicul Badiu U frăminla faptul me de apartamente, lucrări de în­ Despre cele discutate cu ingine- j
Pe lingă grija ce an avut-o faţă de combine, ei au reufit să siringă întrea­ Fruntaşe la recoltat sînt bri­ pe mai puţin de 55 la sută din supra­ treţinere a străzilor fi multe al­ rut Rotaru, mecanicul sectorului P
executarea in bune condici a lucră­ ga recoltă in numai trei zile. După feţele cultivate cu păioase. Aoeasta . că trebuiau să fie reduse chel tu- tele... l-a informat fi pe secretarul orga­
rilor de întreţinere a culturilor, in recoltare, colcctiviftii din Boz fi-au găzile de cîmp din Fărcădin şi dovedeşte că posibilităţile existente * iclile de producţie Cu cit cheltuim Inlr-una din zile, inginerul Aurel nizaţiei de bază, care l-a indem- '
scopul obţinerii unor producţii boga­ achitat fi obligaţiile pe care le aveau Găuricea, conduse de Vaier Pur- în fiecare G.A.C nu slnt folosite din 4 noi pe tabla asta, ifi spunea el de­ nat să dea curs problemei la care
te de cereale, colcctiviftii din Boz ra­ jafă de stat. celoni şi Opriţa Moisă. plin. se gîndise In scurt timp. comu­
ionul llia acordă in prezent o deo­ Printre cei care s-an evidenţiat la Paralel cu recoltatul, colecti­ <De asemenea, efeotuarea arăturilor nistul Alexandru Pelrie, modelor
sebită atenfie fi recoltării. Astfel, ime­ seccrif se numără colcctiviftii l.auren(iu viştii acordă o atenţie sporită de vară se desfăşoară nesalLsfâcător. Condiţii bune de cazare la mină, a executat modelul după J
diat ce griul de pe cele 21 5 hectare Belea, Victor Cismaf, Aurel Crifan fi Pe întreaga regiune au fost axate care urma să se toarne partea in­
a dat in pîrgă, avind totul pregătit al (ii. eliberării terenului în vederea doar 4.936 ha din cele peste 40.000 In cadrul Complexului C.F.R. răţenia care domneşte în aceste ferioară a cupei. In luna februarie a
din timp, au pornit cu toate forţele MIRON TIC efectuării Ia timp a arăturilor ha planificate. Se impune ca o aten­ Simeria există un dormitor pen- camere dovedeşte că personalul if au fost deja turnate citeva bucăţi, p
la recoltat Manual fi cu ajutorul unei corespondent de vară. ţie mal mare să se acorde şi însă- tru personalul de locomotivă din de serviciu îşi face pe deplin da-" Imediat ele au fi fost sudate elee- r
mtnlârll culturilor în mirişte. Din depourile Arad, Caransebeş şi toria. Pentru acest lucru tov.
datede aflate la consiHiul agricol re­ Sibiu care se găsesc în deplasare, Ana Pîrvan, Ana Hogman, Maria trie de partea superioară fi pentru /
vr gional reiese că pînă la 21 Iulie a.c. în interes de serviciu. Cele 15 Cîndea şi Valentina Toma me-, mai multă siguranţă, li s-au aplicat
s-a însămintat doar 36,4 la 6Ută din fi ei te trei nituri
camere existente aici sînt în- *, | mulţumiri,
t
r
suprafaţa planificată. Această lucrare zestrate cu tot ceea ce este nece- Rezultatele sînt cele ajtcptate. ,
este rZmasâ In urmă în raioanele p. 10RDACHE Excavatoarele lucrează din plin cu *
Haţeg, Alba, oraşul regional Hune­ sar pentru o odihnă plăcută. Cu- corespondent aceste cupe modificate fi nu a fost
doara şi tn gospodăriile agricole de
încă schimbată nici una. De curind
stat.
li s-au mai adus unele îmbunătă­
Ţinînd seama de faptul oă orice în-
ttrziere a lucrărilor de recoltat atra­ m ţiri, care permit folosirea unui sin­
ge după sine pierderi însemnate de gur fel de dinii. Aceasta înseam­
■& h recolta, este neoesar oa în flecare nă că trăinicia cupelor este fi mai
raion să se urmărească îndeaproape
mult prelungită.
folosirea din plin a tuturor forţelor
CIOBANU
şt mijloacelor de care dispun unită­ \ I. CI OI
ţile agricole. Această problemă tre­
buie să stea permanent în atenţia
organizaţiilor de partid şl a consilii­
lor de conducere ale G A.C
Situaţia recoltării cerealelor Fruntaşi în acţiunea
la 21 iulie a.c.
de economisire
Deva 89.4 •/.
La Şcoala elementară din co­
‘ -O'V .■ >• * muna Orăştioara de Jos, raionul
lila 89,3 •/,
7*
. •• -/V Orăştie, unde este învăţătoare
Sebeş 87.nl Victoria Feneşan, s-a reuşit da­
torită unei munci susţinute, să
se obţină frumoase rezultate pe
Orăştie 78.2®/, tt
linia acţiunii de economisire.
Şcoala a obţinut locul II pe re­
fU • V*} Brad 52 •/,
giune, pentru rezultate bune în
dezvoltarea spiritului de econo­
Hunedoara 51.6 °/ 0
La recoltatul fasolei din grădina gospodăriei agricole colective din llia. mie. Elevii Elena Paşolea, Mircea
£
Alba 50.7% Cîndea, prin economiile făcute,
au reuşit să obţină depuneri în va­
Sărbătoare pe muntele Găina Ha(eg 43.6’/, VEDERE DI1M DEFILEUL JIULUI. (Foto: A ger preş) loare de 1.300—1.400 lei pe car­
4
netele lor.
In fiecaro an, la mijlocul verii, molii de prin locurile Bradului. martorul unor mari serbări popu­
platoul de pe culmea muntelui Găi­ Abrudului fi din Crifana. Cale de lare. unde se intilnesc zeci de mii
na (levint locul de întilnire a mii zeci de kilometri băleau tinerii pe de oameni ai muncii din toate col­ inimi mm; mm utilii ii uimii
fi mii de oameni ai muncii, tocul jos pină la Găina pentru a se cu- turile fării.
unde încă înainte de revărsatul zo­ noafte. Cile întrebări n-au fost re­
rilor, chemarea tulnicului răsună zolvate aici, cile destine nu s-au în­ Focuri pe culmi zultatul eforturilor depuse de cele mai frumoase rezultate din acest
pină departe peste munţii din „Tara ceput aici.... Dar sus la Găina nu In trimestrul fi, munca la fiecare muncitor în parte în ve­ an: 030 tone laminate peste plan şi
Q
de pialră , s-au vindut fi nici nu s-au cumpărat Şi în acest an drumurile care duc t secţiile OS.AL nr. 1 fi lamino- iI derea reducerii duratei de elabo­ rebutul redus cu mult sub cifra
Legenda fi tradiţia acestei zile niciodată fete cum au răspindit ves­ spre muntele Găina an cunoscut o f rul de 800 mm de la Combina- i rare a şarjelor, fără a micşora admisă, fapt ce a determinat economi­
tea cei avuţi. Cu soarta copiilor lor animaţie deosebită. Sule de autobuze greutatea medie a acestora. Acor- sirea a 13,3 tone dc oţel şi obţinerea
se. pierd tn negura timpului. In acei J tul siderurgic Hunedoara a fost J dînd o mai mare atenţie condu­
ani de cruntă exploatare, muntele oamenii săraci n-au făcut tirg nici­ fi mafini din regiunea Cluj, Hune­ J mai rodnică Tinind cont de ce- * unor economii la preţul dc cost de
odată. doara, Crifana fi din alte regiuni, cerii regimului termic al cuptoa­ circa 70.000 lei. Acest lucru a fost
Găina era locul unde iobagii, legaţi f rinţele laminatorilor, otelarii a relor, în special în perioada de
de pămint, înrobiţi de munca grea, Şi azi pe culmea muntelui Găina mii de motociclete din întreaga ţ s-au străduit s& le asigure un ţ încărcare, dozării corespunzătoa­ posibil datorită faptului că s-a orga­
echipelor,
ifi aduceau băieţii fi fetele, pentru se înlîlnesc o dală pe an mo(ii. tară. s-an scurs sîmbătă pe toate dru­ ţ mare număr dc forje calde. Dis- ţ re a încărcăturii, urmăririi acti­ nizat mai bine munca permanentă
fn
ajutat
le-au
maiştrii
a se cnnoaftc. Flăcăii iobagilor nu Dar întilnirea lor poartă semnifi­ murile intr-un ficvoi neîntrerupt spre t plinind de aceste condiţii, lami- t vităţii de producţie a secţiei după să rezolve toate neajunsurile interne,
puteau trece dintr-un sat intr-altul. caţiile adinei ale zilelor noastre. Pe satul Avram lancu situat la poalele notorii au sporit indicele de uti- f grafic şi analizînd zilnic felul în
această culme din inima Apusenilor, muntelui Găina. Cind în sat n-a mai Uzare a laminorului, ou redus f s-a Întărit simţitor disciplina tn mun­
De aceea, o dată pe an, toate dru­ care a fost respectat acest grafic
murile Apusenilor duceau sus, spre ci aduc bogăţia artei noastre popu­ rămas loc de parcare, mafinile s-au 0 mult rebutul fi au asigurat in- J de către toate compartimentele că. Faţă dc luna precedentă, fn luna
absenţelor
numărul
Iunie
nemotivate
muntele Găina, la „Tirgul de fete”. lare, frumuseţea cînlecnlui, a jocu­ S. POP 1 făptuirea planului pe sortimente. ^ de muncă, durata medie de elabo­ a fost de 3 ort mai mic, iar faţă de
Pină 'departe s-a 'dus vestea despre lui fi a costumului din Crifana, de V. CH1Ş Ambele secţii au muncit bine, j rare a şarjelor a fost redusă cu luna aprilie, dc aproape 5 ort.
frumuseţea fi hărnicia fetelor de pe plaiurile regiunilor Cluj fi Hu­ Foto: V. ONOIU f au colaborat intre ele fi acest j aproape 15 minute faţă de lunile
pe aceste meleaguri. Aici veneau nedoara. Este azi muntele Găina (Continuare in pag. 2-a) f lucru este bun lată părerea $ trecute. Dar nu înseamnă că în O atenţie deosebită am acordat tot sprijinul. Desigur că atunci cînd
f conducerilor secţiilor respective / această privinţă, rezervele au fost respectării graficului de revizii şi producţh de oţel creşte, şl noi obţi­
# în această privinţă: reparaţii planificate şi efectuării nem un Indice sporit de utilizare a
epuizate. acestor lucrări numai de bună cali­
In activitatea noastră din luna tate. In această privinţă am stabilit laminorului. Exemplul cel mai con­
iunie şi-au făcut loc şi unele de­ din timp grafice de lucru pe schim­ vingător nî-1 oferă luna iunie cind
Dispunem încă de rezerve ficienţe interne. Una dintre aces­ buri şi subansamble, asigurfnd astfel oţelarii ne-au trimis zilnic minim 7
şarje calde, Ia o temperatură dc ccl
tea a fost întreţinerea necores­ urmărirea operativă a lucrărilor şi
importante punzătoare la cald a cuptoarelor, realizarea lor la timp, s-au înlăturat puţin 750°C. Ca urmare, capacitatea
în special întreţinerea şi repara­ de încălzire a Hngourilor a crescut
In lunile aprilie şi mai am ră­ rea vetrelor, la care timpul sta­ la timp unele greutăţi ivite pe par­ simţitor şl ne-a dat posibilitatea să
mas sub plan cu o însemnată ţionărilor planificate de 3 la sută curs. Buna întreţinere a Instalaţiilor realizăm un Indice dc utilizare inten­
cantitate de oţel. La aceasta a din timpul calendaristic a fost a avut desigur ca urmare o funcţio­ siv mai mare fată dc cel planificat
contribuit atît productivitatea depăşit cu 2,62 procente. O aten­ nare ireproşabilă şi de mat lungă du­ cu 1.33 tone laminate pe oră efectivă
scăzută a cuptoarelor, cît şi pro­ ţie deosebită va trebui să acor­ rată a acestora. Numai aşa a fost de lucru.
centul mare de rebut înregistrat. dăm îngrijirii şi protejării bolţi­ posibilă reducerea timpilor de repa­ Maiştrii noştri dc la cuptoare Ni|ă
Dar, printr-o mobilizare mai ac­ lor camerelor de zgură. Procedînd raţii cu 12 ore, iar la opririle acci­ Dobre şl Nicolae Iorga, precum şi
tivă a întregului colectiv, sub în­ astfel, vom evita avariile în dentale cu 5 ore faţă de numărul de şeful de schimb losif Trifu, au linul
drumarea permanentă a comite­ această parte a cuptorului, avarii orc admis. 6 legătură permanentă cu maiştrii
tului de partid, am reuşit ca în care scot cuptorul din producţie Trebuie să mai arăt că la scurtarea oţelari de la turnare şi cu personalul
luna iunie să producem peste pe un timp mai îndelungat. Mă­ timpului de opriri a contribuit fn controlului tehnic calitativ. Ei au
sarcinile de plan 3.100 tone oţel suri imediate luăm şi în direcţia mare măsură, mal mult ca oricind. fost ta timp informaţi asupra calităţii
şi să îmbunătăţim mult calitatea reducerii pierderilor de oţel. şi secţia reparaţii siderurgice a com­ şarjelor şi a posibilităţilor de tran­
iui. Pierderile din primele două înlăturarea deficienţelor sem­ binatului care a răspuns prompt la sport a Hngourilor din oţclăric spro
luni ale trimestrului II au fost nalate, va avea ca urmare dez­ chemările noastre. Echipele de repa­
în întregime recuperate. voltarea succeselor obţinute în cuptoarele noastre. Dacă şl fn viitor
In mod deosebit s-a evidenţiat luna iunie şi pe această bază, în­ raţii trimise la noi au dovedit o ca­ se procedează la fel, rezultatele vor
echipa de oţelari de la cuptorul făptuirea integrală a sarcinilor lificare corespunzătoare şi un interes II şi mai bune. Cerem totuşi oţelari-
5, schimbul A, condusă de prim- ce ne revin. deosebit fn efectuarea lucrărilor în­ lor să ia măsuri corespunzătoare
topitorul Loghin Topor, care a Ing. MIHA! GRIGORE credinţate fnr-un termen cit mai pentru îmbunătăţirea fn continuare
produs în luna iunie 340 tone de şeful secţiei O.S.M. nr. 1 scurt şi de bună calitate. Un aseme­ a calităţii lingourllor. După laminare,
oţel peste plan şi a înregistrat nea ajutor fl aşteptăm şi fn viitor de
un rebut de numai 0,78 la sută Şarje calde apar încă defecte ca retuşuri, sufluri,
faţă de 2,5 la sută, cît este şi cîf mai pufine opriri la secţia reparaţii siderurgice. crăpături, Incluziuni nemctalicc ele.
admis. Succesele noastre stnt fn mare mă­ IOAN ZID AR U
Aspect de la manifestările cui tural-artislic© do pe muntele Găina. In medalioane: Maria Halduc-Puş- Realizările obţinute de oţelarii Luna iunie este luna în care colec­ sură o urmare a faptului că din par­ adjunctul şefului laminorului
caş, solistă a ansamblului Crişana Oradea şl corul Ansamblului „Cic rirlia". secţiei I-a în luna iunie sînt re­ tivul nostru de lamlnatorl a obţinut tea oţelăriei Martin nr. 1 am primit de 800 mm