Page 10 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 10
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Hr. 4715 MIERCURI 4 MARTIE 1970
Eforturi convergente spre
creşterea continuă a
producţiei agricole
Orientind propogondo. munco lie cu luat unele măsuri pentru
educativă de rnoso spre rezol- 0 mobiliza, prin oigonîzoiîile de O C o le ctivu l I.M .A . Ilia che am ă la în tre ce re to a cut te ren ului şi plan te lor cu l
u voreo principalelor sarcini eco sindicat ţi U.T.C., sute ţi mii de te în tre p rin d e rile de m e ca n iza re din ju d e ţ tíva le în fiecare cooperativă
nomice core ne stau in faţă in oameni oi muncii de a se înscrie agricolă.
acest an, organele şi organiza la cursurile serale ţi fără frec 9 M e c a n iz a to rii d e la I.M .A . O ră ş tie şi H a ţe g Kăspunzînd chem ării Ia în
din producţia :le cărbune o ţârii. ţiile de portid trebuie so aibă venţă in vederea completăm s-au a n g a ja t să folo sea scă cu e fic ie n ţă rid ic a tă trecere, co le ctivu l de m ecani
56 io sută la <ontă. 53 la sulă in permonenţo în vedere atit studiilor de cultură generală. A baza te h n ic o -m a te ria lă a u n ită ţilo r zatori de la I.M .A . O răştie s-a
Io oţel. 50 Io sută lo laminóte cerinţele de moment cit ţî per cum trebuie urmărit foarte stă angajat să realizeze ve n itu ri
$i va avea o pondere însemnată spectiva Aceo.to, întrucit p ro ruitor pentru ca toţi cei care Congresul al X -lca al p a rii- unitate, să dea viaţă sarcinilor suplim entare fn valoare de
in cea de minereuri de fier ţi 50 000 lei, să obţină econom ii
pogondo trebuie so răspundă cu s-au înscris să-ţi susţină exa dului a pus în faţa în tre p rin asumate de organizaţia jude
complexe, energie electrică etc. Aspect din loboratoiul centrol al Uzinei „V ictoria" Colon. de 46 700 lei la ch e ltu ie lile de
promptitudine la problemele co menele. să fie ajutaţi — cu spri d e rilo r penlru mecanizarea a- ţeană dc p a rlid în întrecerea
In anul 1970 vor fi puse in func Laboranta Elisabeto Moldovan execută probe pentru determ ina producţie, să asigure efectua
tidiene de muncă, viaţă, din fa jinul cadrelor didactice, ol altor q ric u ltu rii sarcini dc maximă eu celelalte organizaţii jude
ţiune importante obiective de in milie ţi societote care se rid i intelectuali - pentru o se pre rea procentului de inflom abilitate o uleiurilor. im porlanţă p rivin d crcşlerea a- ţene ale p a rtid u lu i din (ară. rea în co n d iţii optim e a lu cră
vestiţii - o putere totală in că, să-i ojute pe com uniţti în găti cit mai temeinic, iar con Foto : V. ONOIU p o rlu lu i lor la obţinerea de bazaţi pe succesele ob ţinute rilo r agricole fn u n ită ţile co
stalată de 420 MW la C.T. M in activitatea politică cu oomenii ducerile unităţilor să le asigure pro du cţii spo rilc Şi la conso In anul trecui, eind au depăşii operatiste deservite şi scurta
tia. Fobrico de brichete Coroeşti, muncii pentru mobilizarea lor Io condiţii corespunzătoare de lidarea economică a C.A.P. Ja- planul de v e n itu ri si au redus rea cu 40 de zile a term enu
noi copocităţi la C.S.H. ţi altele lu i de executare a In v e s tiţiilo r.
înfăptuirea sorcinilor ţi. in ace- muncă pentru co aceştia să lonînd d ire c ţiile în care tre ch e ltu ie lile prevăzute, precum
- şi se vor construi un număr De asemenea, apreciind în mod
la ţi timp, so aibă mereu in cen poată fi cu regularitate prezenţi buie o rien lale o lo rtu rilo meca şi pe rezervele care nu s-au
de peste 3 500 de oportomente. va lo rifica t la n ive lu l p o sib ili realist p o sib ilită ţile de care
trul atenţiei acţiuni de durată la cursuri. n iza to rilo r în vederea în d e p li dispune, co le ctivu l dc m ecani
Sint. de osemeneo. condiţii privind ridicarea conştiinţei ma In etapo octuolâ trebuie făcut Măsuri concrete, în funcţie n irii n b jo rliv e lo r sta b iljlc, s-a tă ţilo r, m ecanizatorii de la zatori de la I.M .A . Haţeg şi-a
co anul acesto să se facă moi selor, o nivelului lor cultural si un im portont pas colitutiv în sub lin ia t nccesilalea organiză I.M .A . Ilia au chemat la fn- asumai sarcina să depăşească
mult simţită participoreo a g ri tehnico-profesional. In această domeniul propagandei tehnice, rii mai bune a producţiei şi a planul de v e n itu ri cu 40 000 lei
culturii noastre in producţia to privinţa se pun intr-adevăr cîte- 01 m odalităţilor de răspîndire a de cerinţele zăcămîntului m uncii, rid ic ă rii gradului de şl să reducă ch e ltu ie lile pre
tală a judeţului. în aproviziona vo probleme de fond, de esenţă. cunoştinţelor tehnico-ţtim ţifice. folosire a bazei tehnico, u tili văzute cu 3 lei la 1 000 lei
rea numeroaselor salo centre in Una din aceste probleme este Nevoia de a cunoaşte operativ ză rii mar depline a tim pu lu i de întrecerea ve n itu ri.
dustriale. Iotă de ce avem d a concentroreo activităţii noastre tot ce este nou, de o oveo ln subteran, m in e rii au dc rilo r de lucru, de corelare a lucru pe înlre q parcursul anu
toria de a privi realist, în spi pentru o foce ca peste tot oo pe acest fervent lărîm confrun făcui faţă unor situ a ţii d in m uncii in subteran cu a cti lui. îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii lu M ăsu rile adoptate în vedo-
ritul documenteior plenorei C.C. menii muncii so gîndeosco şi să tări de opinii, păreri, conmoverse tre cele mal variate, in ca v ită ţile de transport; oame c ră rilo r şi scu rtă rii perioadei mecanizatorilor re*a re a liză rii ob ie ctivelo r pro
al P C.R. din decembrie 1969, re pregătirea profesională, n ilo r li s-a explicai detaliat de cxocuiarc a acestora puse vizează orqanizarea ju
acţioneze in spiritul documente foce ca formele de propagondă dicioasă a m uncii în cadrul
sarcinile noastre, ongojomentele lor Congresului al X-lea şi ale tehnică de pe acum „d o s ire " - indem lnarea si tenacitatea cc au de lăcut. Pentru asigurarea m a te ria li s e d iilo r, m enţinerea u tila je lo r
asumate, de o avea mereu trea plenorei C.C. al P.C.R. din de lectoratele tehnice, conferinţele, au un c iiv în l greu de spus. In perioada de după 20 ză rii sa rcin ilo r stabilite, plena in perm anenţă stare de func
ză răspundereo că 1970 este cembrie onul trecut. Este nece simpla difuzare o publicaţiilor De dala aceasta — ne scrie februarie s-a reuşit să se ra C o n siliu lu i U.N.C.A.P. din trecere colectivele celorlalte ţionare, creşterea tim pu lu i c-
anul in care trebuie (acute e- sar acest lucru întrucit, pe lingă de specialitate - să nu răspun m aistrul A d o ll P allevic — obţină fn fiecare brigadă decem brie 1960 a adoptat o în tre p rin d e ri de mecanizare fce.liv de lucru prin folosirea
(orturi generale pentru ridicarea imenso m ojoritote o celor core dă decrt porţiol. Unele organi priceperea, tale ntul şl spi randamente sporite, sectorul solie de măsuri p rivin d per din judeţ, anqajindu-se să în cu randament sporii a Ira rio a -
colrtotivă a întregii activităţi, (o- ritu l de organizare al m ine in ansamblu să înregistreze fecţionarea re la ţiilo r de c o la făptuiască urm ătoarele obiec
îşi foc pe deplin datoria, mai zaţii de portid de la C S. Hu- relor. extinderea gradului de
losireo deplină a capacităţilor rilo r dc la sectorul II Mu- in acest an producţii dc borare în lre I.M .A. şi C.A.P. tive :
sint încă oomeni — atît in in nedooro, I.C.S.H., de la cxploo-« sarlu — I.M Barza, trebuiau — planul de v e n itu ri sc va mecanizare a lu c ră rilo r a g iico -
de producţie ţi a utilajului, creş dustrie cit şi »n agricultură - ţările miniere din Valea Jiului. v lrl. -C ontribuţia echipelor ra re in esenţă, pe baza noului le şi alíele.
terea eiicienţei economice, pen core nu se încadrează în disci I M. Borzo, C.T, M intió si oiţele canalizate în direcţia spori conduse de Gheorghe Flo- c o n tra ri de lucrări. creca/ă depăşi n i 30 000 le i;
rii randam entelor, derocării
tru gospodărirea cit moi raţio plina muncii, dovedesc o a titu ou trecut lo organizaren unor linei cantităţi cit mal mari rca, Pelru Bozisz, A ron Fe* posibilitatea ca secţia dc me — ch e ltu ie lile prevăzute vor H o lărîrca m ecanizatorilor de
nală o m ateriilor prime, mate- dine condam nabilă fa|â de avu forme moi interesante, cu un Ier, Gheorghe Toroa a iosl canizare să funcţioneze ca sec ii reduse cu 5 lei la I 000 lei a co n trib u i cu toate* resuiscle
liotelor, com bustibilului ţi ener de m inereu. In activitatea hotăritoare. C om itetul de tor mecanic în cadrul coope v e n itu ri ; la sporirea producţiei agrico
tul obştesc, sint certaţi cu e ti conţinut moi bogat, cum sînt de extracţie am dai peste o ra tiv e lo r agricole deservile. — se va îm bunătăţi calitatea le are un tem einic suport In
giei, o forţei de muncă ţi tim p a rlid a hotărî! ca această
ca socialistă. De aici, pogube dezbaterile cu şefii de echipe io n i mai bogat m ineralizată Tnlodală, lărgirea a trib u ţiilo r lu c ră rilo r agricole cxeentato modul cum s-au pre*gălit u tila
pului de lucru. insemnote oduse economiei, g e sou maiştri, simpozioanele ţi me ce Irebula dcrocală repede, experienţă să fie studiată c o n s iliilo r de ronducerc în fn C.A.P. penlru a asigura rea je le pentru campania agricolă
Organele ţi organizaţiile de nerate de nefolosirea completă sele rotunde despre noile tehno cu m ultă atenţie şl genera
partid ţi de mosâ. comitetele de a fondului de timp ţi o progra logii, comunicările ştiinţifice etc., la îndem nul com ite tu lu i dc lizată pe întreaga în tre p rin ceea ce priveşte coordonarea lizarea p ro d u cţiilo r stab ilite ; de prim ăvară, în acţiu nile o r-
partid s-au luai măsuri spe
— planul anual de in v e s tiţii
ganizale în fiecare u n ila lr în
a c lîv ilă tîi secţiei de t.ractoar«
direcţie ţi consiliile de adm i
mului de lucru, risipă de mate care vor trebui pe viitor să fie dere. va delerm ina rreşlorea răspun sc va înd eplini cu o lună mal scopul rid ic ă rii n iv e lu lu i rin
nistraţie, adunările generale ale ciale de pregătire a fro n tu
riale ţi energie, produse de ca mult extinse. d e rilo r reciproce faţă dc înde devreme. cunoştinţe profesionale ale me
salarîoţilor, odunórile generóle
litate necorespunzotoore etc Ni Formarea unui nou mod de o p lin ire a planului dc producţio can iza to rilo r, cunoaşterii do
ole C.A.P. ou stabilit planuri de se pore că este locul so sub gîndi, ridicarea grodului de cul şi financiar a lîI .a l în tre p rin Jn scopul ercării co n d iţiilo r
măsuri politice ţi tehnico-orga- liniem că trebuie fuptot pentru a tură generală ?.? tehnico-ştiinţî- Intilniri cu scriitori d e rilo r de mecanizare cît şi al necesare concret ¡zării o b ie cti eălre lo ţi lu cră to rii a sar« in i
niiotorice menite să osigure în velor respective, organizaţia lo r ce le revin re fe rilo r la fo
schimba modul de o gindi nu fică sînt. desigur, probleme a cooperativelor agricole. de p a rlid şi com itetul de direc losirea cu eficienţă cît mai
deplinirea cantitativă ţi colitoti-
numai la unii muncitori sau ţă căror rezolvare cere timp. Sar In cadrul m anifestărilor s c riito rii G heorghe Păun. A na lizlnd . în cadrul adună ţie îşi vor concentra e fo rtu ri înaltă a bazei lehnico-m ate-
vă o planului ţi angajam entelor
rani cooperatori, ci ţi la unele cinile de plan ţi ongoiam entele culturale p rile ju ite de ampla C onstantin Nisipeanu, loan rilo r generale ale salaria ţilo r, le spre creşterea volum u lui lu riale. A stfe l aportul mecaniza
de întrecere, sporirea contribu
cadre tehnico economice, Io unii trebuie insă îndeplinite zilnic, în acţiune „l una că rţii (a sale", Malea şi M ihal Tunam , pre rea liză rile înregistrate în anul c ră rilo r şi a gradului de meca to rilo r la îndeplinirea angaja
ţiei judeţului la avuţia naţio intelectuali. Atitudinea de es- mod ritmic ; produsele să fie la Brad a fost organizată, cum şi poetul hunedoroan trecut, con tribu ţia m ecanizato nizare. reducerea consum ului m entului organizaţiei judeţene
nală. Aceste planuri, deşi rod pectotivă faţă de ceea ce este reolizote ocum fa un cît moi rilo r la creşterea producţiei a di* carburanţi lu b riiia n ţi şi pie
ol unei laborîoose activităţi co nou, lipsa de iniţiativă, de răs înalt nivel calitativ, cu consu I sub egida C o nsiliu lui jude* Traían Filim on. gricole. la sporirea v e n itu rilo r se de schimb, folosirea o lic l- dc p a rlid va fi lo t mai sub
stanţial. pe măsura rerinţ«»lor
ţean al F rontu lui U n ită ţii So
lective. reprezintă insă numoi pundere. pasivitoteo ţi „rezerva" muri cit moi reduse ţi o e fi şi reducerea ch e ltu ie lilo r, lu «•nfă a forţei de muncă, respec şi p o s ib ilită ţilo r de care d is
jaloone-intenţii, am putea spune. cu care este privită în unele cienţă economică sporită. De cialiste şi C o m itetului Jude Săptămina poeziei _Sar- cră to rii celor tre i în tre p rin tarea cu stricteţe a re g u lilo r pun întreprinderile* penlru me
ţean pentru cultu ră şt artă,
Pentru a li voloriiicate, rolul ho- locuri acţiuneo de orgonizore aceea, organele şi organizaţiile o în liln ire a c itito ri for cu deri de mecanizare* a aq ricu l- agrotehnice cerule de specifi- canizarea a g ric u ltu rii.
tărîtor îl ou oamenii muncii, mo- ştiinţifică a producţiei ţi o mun de partid au datoria de a ac : lin grup de scriito ri, mis4* s-a închei al prin consu lu rii din ju d e lu i nostru s-an
marea u ltim e lo r sale etape
biiizoreo lor conţtientâ Io o octi- cii sînt faţete ale modului vechi ţiona intens cu toote m ijloacele i Ia în tîln lie au participat de v in e ri Şl simhătă. angajai sS fru ctifice mai larg
vitóte laborioasă, ridicarea la resursele cxislcn le în fiecare
de gindire. ale inerţiei ţi rutinei. şi pîrghiile propogondei şi mun
noi cote a emulaţiei politice ţi cii politice de masă, de o le
de muncă, instaurarea unui c li Desigur, procesul de transfor Motocositori pentru C.A.P.
mare înnoitoare o gîndirii oame integro organic în eforturile ge
mat de responsabilitate, disci
nilor este deosebit de complex neróle pentru îndeplinirea sar
plină ţi ordine la toate nivelurile cinilor economice.
Organele ţi organizaţiile de ţi de lungo durata. Organele şi BILANŢ INDUSTRIAL In vederea asigurării strîn- tocositoarc se pol cosi nu
partid sînt chemate să desiăţoa- organizaţiile de partid trebuie să Stadiul în core se găseşte în- g c rli Intr-o perioadă cit mal tre ţu rile de pe 4 hectare în
re în acest sens o vastă ţi com acţioneze deosebit de perseve văţămintul de partid la oraşe şi scurtă şl fără pierderi a fu 8 ore — va perm ite Inlălu*
plexa octivitate de propagondă rent, fără pauze, in această d i sote, cu teme core pot fi foarte rajelor, prin Interm ediul în rarea în mare măsură a
recţie. folosind m ultitudinea de strîns legate de sarcinile econo
ţi politică de masă pentru rid i tre p rin d e rii Judeţene de a- p ie rd e rilo r dc furaje cc sc
mijlooce core şi-ou dovedit e fi mice locale, oferă toote posibi < esc în dome*niu) exportului. să deţină prinderea în ansam
ca roo nivelului de conţtiinţâ. de provlzionare a C.A P., la înregistrează din cauza în-
cultuiă ţi instrucţiune tehnico- cienţa şi investigînd, totodată, lităţile de a derbete m odalităţi In <e*le* două luni. liv ră rile r- blul ie a li/ă rilo r. iar co lcclive lc dispoziţia u n ită ţilo r agricole tîrz te ril re co lla iu lu l. Prin
profesională al oamenilor mun noi forme şi mijlooce. diferen le practice de înfăptuire o sor ie elive de produse penlru pia d«* forestie ri au sporit cu a- din ju d e ţu l nostru au fosl mecanizarea re co ltatului, cu
cii Un accent deosebit trebuie ţiate la specificul unităţilor şi cinilor reieşite din documentele ţa externă sînt superioare sar proapc 30 la sulă n iv e lu l pro puse un număr de 40 mo- o m olocositoarc se înlocu
categoriilor de oameni oi muncii Congresului al X-lea al portidu « in ilo r contrac tuale aferente» ducţiei faţă d<* prim a lună a locosllorl. Randamentul spo
pus pe cunoaşterea ţi insuţirea D a torii;; a» csloi depuşii ). im - ieşte munca a circa 10 oa
temeinică o hotărîrilor partidu cororo li se adresează lui, ale plenorei Comitetului Cen perioadei m i peste 16 m ilioane anului. rit al acestora — cil n mo- meni pe zi.
O recentă aroliză făcută in tral din decembrie, din legile o- liUM ălăţirii c a lită ţii produselor lei. Itila n ţu l p o /iliv în toate ca
lui ţi statului, o înţelegerii sen şi preocupării penlru onorarea
surilor majore ale politicii porţi- secretariatul Comitetului jude doptote de Marr>0 Adunare N a la tim p a con lra clelor e< «mo Progrese s-au înregistrat şi pito le le sale, a lît pe ansamblul
dului. pe participarea activă la ţean de partid o evidenţiot preo ţională ţi din holărirea plenarei mi« e. planul producţiei marfă în dom eniul in v e s tiţiilo r, unde ju d e ţu lu i c il şi pe fiecare cen
oplicoreo ei în viaţă. cuparea susţinută o organelor şi Uniunii Noţionoie o C A P. Moi v ird u iă şi îniasală s-a re a li rc a li/ă B c r<*pr«*/.inlă 12,8 la trală sau întreprindere eviden Sistematizarea canalizării Văii Jiului
organizaţiilor de partid de la mult co oricind, se cere in pre sulă din planul anual, iar la ţiază — mai mu li ca oricînd
Dind o orientare Ştiinţifică d i zat in luna februarie* în pro
C.S.H. ţi I.C.S.H . E M. Lupeni zent desfăşurată o luptă int.on- (o n s lm c ţîi-m o n ta j 13,4 la sută în u ltim ii ani — posihi)ilale*a
recţiilor principale în care tre porţie* de 101,7 la sulă, (apl re
buie axată ţi intensificata a cti ţi Poroţeni, „V isco ia" Lupeni, sigentâ - pe «oi frontul învă- din planul anual. reală a fin a liz ă rii cu rc /u lta ie M ari lu crări penlru siste rare modernă. Se apropie de
vitatea educotivă, rooortu! pre U.V. Călan. Orăştie. Geoogiu. ţămîntului politic ţi ideologic - a permis amplific arca va lo rii U rm ărind evo lu ţia producţiei deosebite a p rim u lu i trim estru. matizarea generală a cana term inare lu cră rile la «ana
Dobro ţi altele pentru folosirea, pentru combaterea „pseudo-pro- vo lu m u lu i depăşirii la a«csl o- Osie d<* daloria co n siliilo r dc liz ă rii din Valea J iu lu i se
zentai de tovorăţul Nicoloe *«- re*mai( fi lendinţa continuă lul colector din incintă, pe
Ceouşescu la Congresul ol X-leo în codrul muncii politico-educo- pogondei", formolismului, a re ş«*iiiial indii alor la 24,47 m ili d<* majorare* a re a liză rilo r mai adm inistraţie, a com itetelor de execută aproape de vărsa porţiunea D enuţoiti — văr
tive, a expunerilor, simpozioane petării stereotipe o unor teze ţi
al P C.R subliniază : „In con oane lei, c iliă repieztM ilind a iu se*amă in «exploatările* m i- direcţie şi o rg a n iza ţiilo r de rea J iu lu i de Vest în Jiu l sare In Jiu.
cepţia noastră, educaţia socialis lor, serilor de întrebări şi răs formulări din documentele de m eic din Valea Jiu lu i, la I.M . p a rlid să m obilizeze (oale re de Esl, pe stingă şoselei In ctirin d vor îl atacate
ta, conţtiinţâ socialistă implică punsuri, meselor rotunde, Con partid, fără o căuta ţi reolizo p oapi* 35 la sulă din angaja spre Lupeni. lu cră rile fa canalul colector
atît cunooţtereo temeinică a vorbirilor pe teme cu n sînt : aderenţa cu problemele strin m entul anual. Ilarza. 1. M. Hunedoara, F. «M. sursele «o le clive lor in vederea C o n sln icto rll dc Ia I.I..H.S. pentru Jiu l de Esf, pe p o rţi
ceea ce este valoros in dome Făurirea societăţii socialiste gente ole fiecărei organizaţii ţi In lrc p rin d e rile ju d e ţu lu i nos Deva şi C crlej-S ăcurim b. Sîdc- în fă p tu irii acestui im porlanl execttlă aici o staţie de epu unea Denuţoni-Pelroşanl.
niul culturii, ţtiin ţe i ţi tehnicii m ultilateral dezvoltate, obiectiv unităţi economice in porte şi tru la p o rle o /u şi primele* m ic- ru rq iş lii hunedoreni continua obiectiv.
contemporane, stăpinirea depli fundamental stabilit de Congre prin aceasta, a osiguro clim atul
nă a profesiunii, cit ţi însuşi sul ol X-leo al P.C.R ", „Perfec propice gîndirii ţi judecăţii vii
rea concepţiei filozofice despre ţionarea orînduirii socialiste, a oomenilor.
lume ţi societate a po 'tid ului condiţie o progresului pe coleo Sint, de osemeneo, necesare
nostru - materialismul dialectic socialismului", „Rolul conducă măsuri operotive pentru a reve
dea ţi împrospăta agitaţio vi
ţi istoric formarea unei a ti tor ol clasei muncitoare in socie nile cele moi actuale ce stou in Contribuţia minerilor din Valea Jiului la marile bătălii
tudini cetăţeneşti înaintate. A tate", „Realizări şi perspective zuală, pentru a o axa pe sarci
cestor cerinţe fundamentale, ca hunedorene" si altele.
re se condiţionează şi influen in unităţile din municipiile H u faţa colectivelor de muncă si a-i
ţează reciproc, trebuie să le răs nedoara ţi Devo o influenţă imprima un caracter m ilitont. A-
pundă astăzi, în condiţiile socie pozitivă in întărirea disciplinei in gilaţia vizuală trebuie să fie
tăţii moderne, întreaga muncă muncă ou avut acţiunile „M in u mult mai incisivă ţi operativă,
de educaţie desfăşurată de tul ocuzâ". „Cu microfonul prin să indice direcţii, căi, măsuri
partidul şi stolul nostru". tre iiîtirzioţi". Sînt insă organe concrete prin core să sc. a tin pentru instaurarea primului guvern democrat
Măsurile luate de Comitelui ţi organizaţii dc partid care nu gă obiectivele stabilite în co
judeţean de portid, preocuparea pun m centrul preocupărilor lor dru! întrecerii, şă îndrepte cu
sa constantă pentru conducerea orientarea ţi conducerea muncii prom ptitudine otenţ'a osupro
muncii de propogandă, partici de educaţie a comuniştilor, o oricăror rămîneri in urmă. Moi
parea directă o membrilor b i tuturor catego'hlor de oomeni ai multă preocupare să fie acor- Keonomi.i României anului a sporit cu 30 la sută faţă de tăţire a co n d iţiilo r de viaţă ii Jncă elin octombrie 1944 au a rcacţiunji era Consiliul de ad
dotă generalizării formeloi evo lunile precedente. („S cîn ie ia 4, le acestora Numai datorită ac vut loc în Valea J iu lu i m ari m inistraţie al societăţii .,1‘e iio -
roului Comitetului judeţean, a muncii ; oceostâ deficienţă fiind l.l lf> resimţea puternic u rm ă ri
opoiotului de partid la ridica moi caracteristică pe unele şon- luate de agitaţie vizuolă. pen le ja fu lu i im p eria liştilor « c i- 16 ianuarie 1LM5). ţiu n ilo r hotărlte întreprinse ele m itin g u ri organizate dc organe şnni“ . Prim a acţiune oiganîzntâ
rea conţinutului învălâm intului ticre de construcţii, in soctoiu! tru ca acestea să ţină oaşul cu mani şl ale pagubelor provóca La 10 decembrie 1944. m ii de pa rtidu l comunist au putut fi le locale ale pa rtidu lui comu a societăţii a fost inm lnarca
trim ise in Valea Jiu lu i, in de
ideologic ţi a muncii politice de forestier, Io I M A., I.A.S, Io co estetica industrială Aceste m ă le ele războiul h ilîe risl. Aceste m ineri s-au în tru n it la Lupeni cembrie 1944. 5 vagoane de za nist. prin care se cerea instau scrisorilor confidenţiale tu tu ro r
masă. la informoreo politică, mune. suri se impun cu otît moi mult pagube tou tli/uu, la începutul a şi Petroşani penlru a eliscuta hăr. 3 000 perechi ele bocanci, rarea unui guvern al K. N. D. tehnicienilor şi in gin erilor, prin
dialogul viu cu oamenii, elaoo- Este necesar co. în ansamblul cu cit se cunooţle că sint uni nului l'J4.), bugetul ele alunei căile şl m ijloacele dezvoltării 5 000 m etri ele Stofă, 5 375 tone Astfel de m itin g u ri au Joc în care li se spunea pe faţă că nu
rareo unor orticole in presa lo formelor ţi m ijloacelor de propa taţi unde ogitoţia vizuolă ore a) ţă iii pe mai bine ele 12 ani continue a producţiei. Cu acest de grîu şi porumb, precum şi 22 octombrie la Lupeni şi Pe e necesar să sc intereseze «I»
cală ţi centrală, activitatea des gandă ţi o muncii Do'itice de un corocter general, fără voloa- Capacitatea dc transport pe p rile j, scoţînd la iveală inac aHe produse. Deşi aceste can troşani, la care au participat producţie. Neîngrijîndu-se «le
tivitatea societăţii
„Petroşani**,
peste 25 000 şl, respectiv, 20 000
făşurată dc organele ţi organi maso. pe lingă ţinereo unor ex re mobilizatoare sau generali căile ferate reprezenta, Imediat au cerut insistent naţionaliza dp oameni („S cintela". 24 oc procurarea m aterialului lemnos,
zaţiile de partid, sindicat ţi puneri caro se cer să fie cil zatoare, lipsită, pur ţi simplu, de elupă 23 August 1U44, numai 30 rea m inelor elin Valea Jiu lui. tită ţi nu puteau satisface pe tom brie 1944) „V iito ru l ţâ rii a explozibilului, prim ejduind
U.T.C au asigurat ca politica moi adecvate specificului unită orice mesoj Ih sută faţă «le cea a anului deplin nevoile acestui centru depinde de realizarea Imediată viaţa m inerilor, societatea cău
partidului, sarcinile economice ţii sou ol preocupării oamenilor, Plenara C.C. ol P.C.R. din de 1943, iar producţia ele cărbune („Z ori noi", 13 decembrie 1944). ta să stăvilească lupla pentru
La 18 decembrie 1944 au loc noi
ţi socioJ-culturale pe core eo le so se pună moi more accent pe cembrie anul trecut a adoptat n scăzut la ju m a la tţ faţă ele adunări. în care m in erii, In S> integral,'« a platform ei F.N.D continua creştere a producţiei
de cărbune
Ne angajăm să luptăm si sâ
media producţiei lunare a anu
transmite să fie popularizóte in organizarea de convorbiri, con o importantă hotărîre privind im- fru n te cu com uniştii, hotărăsc susţinem cu toată energia noas Sabotajul crim inal al rcacţiu-
mod corespunzător şi să fie, in sultaţii, întrebări ţi răspunsuri ţi bunătăţirea consultării şi infor lu i 1943 dublarea producţiei ele cărbune. File din tră democratizarea ţâ rii şl te r nii a fost Insă zădărnicit prin
In această situaţie, elal fiin d
genero!, cunoscute. Esenţiolul moi oles, pe munco de la om io mării activului de portid, o co sarcinile re decurgeau elin par Tot alunei m in erii din Lupeni minarea rapidă a războiului lupta si vigilenţa m uncitorilor
este în prezent co organele si muniştilor şi celorlalţi oameni ai
om, pe ridicoreo conţinutului muncii. Biroul Comitetului jude ticiparea ţă rii noastre la coa vin cu propunerea ca fiecare e a n tih itle ris t" — se sublinia !n m ineri conduşi «Ic partidul
orgonizoţiile dc portid să acţio
educativ ol adunărilor de portid, ţean de partid a luat măsuri liţia a n lih ille ristă , se punea chipă să se schimbe la locul moţiunea Adoptată de marea n- comunist. La acţiunea de înfo
neze convergent, prin fofosireo istoria anilor
ale organizaţiilor U T C. ş gru problema refacerii cu orice ele muncă, transportlnel şi ma dunore populară elin Petroşani. metare prin care reacţiunca do
corespunzătoare, in mod diver pentru intensificarea porticipării preţ a potenţialului economici teria lu l lemnos necesar lucră M in erii Văii Jiu lu i au înlîm - rea să-l împingă la greve, ei au
sificat, a m ultitudinii de form-i pelor sindicole. In munca noos- membrilor Comitetului judeţean, naţionale. în tru c it rezervele dc rilo r pe întregul schimb. Aceas plnat cu entuziasm Instaurarea răspuns prin posturi suplim en
ţi mijloace specifice ale propa trâ politică se simte necesitatea o activiştilor Io informarea co cărbune din Valea J iu lu i repre tă in iţia tiv ă s-a extins apoi ln la 6 M artie 1945 a prim ulu i gu tare prestate nu numai dc m i
unui ajutor mai susţinut ţi con
gandei ţi activităţii educative muniştilor, a oomenilor muncii a toate exploatările m iniere din 1944-1945 vern democratic elin Istoria ţâ
cret din podea orgonelor ţi or supra preocupărilor sale actuale zentau peste 83 la sută elin re neri. ci de lo ţi oamenii m un
pentru co membrii de partid, zervele totale ale ţă rii, m ine Valea Jiu lu i, reuşinriu-se astfel rii. La toate exploatările m i cii. meseriaşi, intelectuali, ti
masele lorgi de oomeni ai mun ganizaţiilor de portid. moi m ul şi o modului cum se reolizeoză rilo r elin acest bazin le reve să se obţină Indici de produc niere acest eveniment a fost neri si femei. La u n e ltirile şo-
cii să se identifice cu oceste sar ta iniţiativă, oorticipore efectivă sarcinile de pion in industrie, o- ţie ileosebit ele rid icaţi şi net p rim it cu o creştere însemna
la moi multe o-ţiuni, preocupare gricultură. construcţii, să focă nea înalta sarcina patriotică de viniste, la încercările de dezbi
cini ţi să lupte cu pasiune, com faţă de fino liiore o acţiunilor a contribui cu o pondere rid i superiori celor cunoscuţi ptnă m inier, ele au av ut o mare în tă a producţiei. Astfel, pe în nare a m un citorilor, ci au răs
petenţă ţi tenacitate pentru în Expuneri privind politico in te r cată la refacerea economică a atunci în ţara noastră. semnătate In îm bunătăţirea si treaga Vale a -Jiului, In luna puns prin întărirea şi mai s trln -
iniţiate sau a masurilor între nă şi externă o partidului şi sta
făptuirea lor neabătută Se cere României şi im p licit la s p riji Un rol deosebit în m obiliza tuaţiei m uncitorilor. m artie 1943 a fost realizată oca sâ a u n ită ţii clasei muncitoare.
ca intreago activitate de propa prinse, integrarea ei in preocu tului nostru. Birourile com itete nirea fro n tu lu i antihitlerist. rea m un citorilor m ineri la r i In acelaşi tim p, datorită lup mai ¡naltă producţie din |>erioa- La încercările de sabotai au
gandă, co munca politică ţi cuf- pările cotidiene si de perspecti lor municipale, orăşeneşti şi co- I'c acest fundal s-a desfăşu dicarea producţiei şi lupta pen- . tei dîrze iluse ele comunişti, so da războiului a n tihitlerist, tu răspuns cu întărirea disciplinei
turol-educotivă de mosă să se va privind rezol/areo sarcinilor munole de partid, orgoniiind a- rat întreaga bătălie a m in e ri tru satisfacerea revendicărilor cietatea „Petroşani“ a fost o b li 78 la sută mal mare ile rîţ ţn in muncă, prin înfiinţarea de
subordoneze si să contribuie e economice ţi sociale. plicoreo acestei hotărih, vor tre lor «lin Valea Jiu lu i penlru mal lor economice l-a av'ut reorga gată să restituie m in erilor su septembrie 1944. gărzi de control la locurile «le
fectiv Io reolizaieo sarcinilor de Un olt deziderat major, legat bui să aibă în vedere atrage m ult cărbune, pentru reforme nizarea m işcării sindicale si fn ma ele 477 m ilioane lei, re ţin u Toi In această perioadă, răs- producţie La prăpastia |>c ca
pion, o angajam entelor luate de conştiinţa soclnlistă. este or rea în munco de informore po «lemoci altee, pentru un guvern special constituirea, ln urina tă în moel samavolnic elin sa punzîntl chem ării pa rtidu lui co re reacţiunea căuta sâ o sape
in întrecerco socialistă. ganizare o unor acţiuni de largă litică, în activitatea educotivă în al poporului, |>entru În fă p tu i conferinţei sindicale elin 1 sep la riile m in e rilo r in perioada munist penlru înfăptuirea re Intre m uncitori şl intelectuali,
Din documentele Congresului amploare pentru ridicarea nive general, o intelectualilor de la rea neabătută a p o liticii IVC.R. tembrie* 1944, a U niun ii mun 1943-1 IM 4. form ei agrare, echipe de m i el au răspuns prin înfiinţarea
al X-leo al portidului. o!e ple lului cultural, profesionol ţi teh- oroşe şi sote - domeniu în care Este m eritu l incontestabil ol cito rilo r din Industria m inieră, Ca urm are a emor eforturi neri pleacă la sate pentru a-J de comitete form ale din cei mai
narei din decembrie a Comite nico-ţtiinţific ol comuniştilor, ol s-o acţionat cu mult sub posi pa rtidu lui comunist ele a fi petrolieră Ş) gaz metan, apoi, depuse ele m un citorii m ineri, ajuta pe ţăranii săraci la exp ro buni m uncitori, ingineri, maiş
tului Centiol se desprind citeva tuturor oomenilor muncii. Aceas bilităţi şi necesităţi. reuşit sâ mobilizeze întreaga la 20 septembrie, n U niunii sin producţia ele cărbune a crescut prierea m oşiilor şl îm proprie tri şl tehnicieni, care a u solu
direcţii piincipule în core pro tă cerinţă, de o imbino octivi- Sarcinile economice m obiliza masă dc m ineri, indiferent ele dicalelor din Industria m in ie ri continuu S-au form al brigăzi tărirea lor „Echipa «le m in e ii ţionat favorabil problemele r i
papando. munco poüiicá de m a tateo de educoic politică cu toare care ne stou în foţă in naţionalitate, la m arile bătălii din Valea Jiului. Ca o aprecie de şoc comuniste, echipe volun comunişti «lin Aninoasa a fost dicate de cerinţele acute ale
só trebuie să acţioneze in d o lărgirea orizontului Culturol-ţtiin- acest an impun, oşador. integra ale an ilo r 1944-194."> Prin mine re a luptei m un citorilor m ineri. tare, s-au organizat întreceri prim ită cu lncrim î «le bucuri» producţiei si muncii.
meniul cunoaşterii sorcinilor, ţific ţi creşterea gradului de in rea organică o muncii de pro rii comunişti, prin eleselc vizite In prim ul Congres general al patriotico penlru cea mai rieli- de ţăranii din comuna Densiiş Toate acestea, in condiţiile
m obilizării la înfăptuirea lor si strucţiune ţi specializare este pogondo, de educoţie, in preo ale m em brilor C om itetului Cen sindicalelor unite elin ianuarie calâ proelucţie ele cărbune pe - scria ziarul „Z o ri noi" «lin eind minele se mai găseau încă
generalizării experienţei dobin- determinată de faptul că socia cupările majore oie organizaţiei tral, prin organul de presă 1915. in Com itetul Central al echipe şi pe schim buri In lu 27 m artie 1945 A ici au fosl îm In m iin ile capitaliştilor, dove
dite. fn industno extractivă, de lismul. ca o n irl .lirea ceo mai judeţene de partid pentru înde „'/o ri no i-\ precum şi prip zia Confederaţiei Generale a M un nile ianuarie şi februarie 1*945, pro prietărite, cu ajutoru l m ine desc înalta conştiinţă p a trio ti
exemplu, se ridică cu acuitate avansată, trebuie să integreze plinirea pionului şî angajam en rul „S cînleia", P artidul Comu cii au fost aleşi doi m ineri elin m in erii din Lupeni, in frunte rilo r. 62 fa m ilii ale ostaşilor, 6 că a m in erilor din Valea J iu
problema creşterii productivită orgonic tot ce este moi înaintat telor luate în întrecere, recon nist Român s-a nelre<at cu În Valea Jiu lu i, dintre care Aron cu echipa condusă ele comunis fa m ilii ale văduvelor şi 112 al» lu i. înaltul lo r sp irit dc sacri
ţii muncii ţi a v it^’clor de avan in creoţio umană ţi că. în in siderarea unor metode folosite credere m in erilor, chcm lm lu-i Cristea a fo**t apoi ales pre- tul Pelru Letean, au realiza» ţăran ilor săraci". ficiu . care priveau bătălia pen
sare, reduceiii consumului de dustrie. construcţii, precum ţi în şi eforturi deosebite de gîndire sâ-şl aducă Întreaga lor con seillnlele U niun ii m uncitorilor randamente înalte de 14-22.5 C ercurile reacţionare din Va lru mai m ult cărbune, de pe
lemn în siderurgie - sporirea agricultură ore loc un proces şi investigóle, de iniţiativă pen trib u ţie la sporirea producţiei elin industria m inieră, petrolie tone/|>ost medic lunară lea Jiu lu i nu vedeau Insă cu poziţia înaintată a clasei m un
indicilor de utilizare o agregate tot mai occelerol de introducere tru o ridica conţinutul si sfera ele cărbune iMinerli Văii Jiu lu i ră si gaz metan. Lupla pentru mal m ult căr ochi buni această luptă pentru citoare. care, în frunte cu Par
lor. îmbunătăţirea calităţii m eta a tehnicii şl tehnologiei moder de cuprindere a, acestei activi au răspuns p lin i de însufleţire Paralel cu mobilizarea m ine bune a fosl tot tim pul îngemă democratizare, eăiiiînd pe toa tidu l Comunist Român, condu
lului. economisirea cocsului, in ne. se generalizează metode noi tăţi - care se adresează con chem ării patriotice a p a rtidu rilo r al creşterea producţiei de nată eu lupta pentru democra te căile sâ stăvilească a vlnlu l cea poporul nostru spre depli
constructii-montoje - devansareo de muncă Pornind de la oceste ştiinţei oomenilor - Io nivelul lui, mălinei eontinuu producţia c-ărbune, la democratizarea vie tizarea ţă rii, pentru înlăturarea revoluţionar al m in e iilo r, ia* na sa eliberare naţională şi
teimcne'or de punere in func considerente, organizaţiile de cerinţelor puse de Congresul ol «le cărbune. In lunile noiembrie ţii sociale, la lupta Îm potriva guvernelor u t m ajoritate reac «lupă 6 M artie lfM5 să subm i socială.
ţiune. economisirea metolului partid de la Hunedoara. din X-lea ol Portidului Comunist Ro şi decembrie 1944 aproviziona reacţiunii, P.C.R a m ilita t ncn- ţionară şi instaurarea unui gu neze înseşi m âlurile guvernu
vern cu adevărat democratic
Exponentul principal al
bâlul pentru continua îmbună
rea cu cărbuni a căilor ferate
lui.
ş.o.m.d. Valea Jiului. Brad, Călan, Orâş mân. Prol. GH. DUMITRASCU