Page 14 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4716 JOI 5 MARTIE 1970

SPORIREA PRODUCJIEI DE

LEiiUME - SARCINĂ PRINCI­

PALĂ A FERMEI HORTICOLE

M ăsurile in iţia te de condu­ in prim a şi a doua decadă a cu setul de m aşini necesare.
cerea p a rtid u lu i p riv in d dez­ lu n ii a p rilie răsa du rile să fie P rin plan s-a prevăzut con­
voltarea m u ltila te ra lă a a g ri­ plan ta te in solar. stru ire a pe 400 m p a unor
c u ltu rii cooperatiste, con cre­ In ceea ce priveşte stadiul spa tii de sortare şi depozita­
tizate in lio lă rîrile plenarei p re g ă tirilo r la grădină, s-au re a produselor; ceea ce va
C o n s iliu lu i U N C A I3 din de luat ineâ din toam nă m ăsuri asigura v a lo rific a re a lo r in
eem brie 1!>G!>. îşi găsesc un pentru fe rtiliz a re a te re n u lu i c o n d iţii optim e.
teren p rie ln ic de aplicare şi şi executarea ogbarclor De A cum , la început dc drum ,
in cad rul cooperativei a g ri­ asemenea, o parte din supra­ ne preocupă aplicarea n o ilo r
cole din S im cria. In acest faţă a fost nivelată, acţiunea teh nolog ii de lu cru în le g u ­
sens. crearea a două ferm e co n lin u în d u -sc şi acvim. in m icu ltu ra . ceea ce ne va da Grupul şcolar C.S.H. Elevi din anul II - maiştri electricieni, la o orâ de maşini electrice. Foto : V, ONOIU
cu gestiune econom ică in te r­ prim ăvară. C analele pentru i-
garanţia o b ţin e rii un or re z u l­
nă, din care una liorlico* rig a tii, cele două aspersoare
tate c it m oi bune. In tre a lte ­
lă m ixtă, prezintă o deosebi­ şi m otopom pa s in i pre gă tilc, le ne-am propus să e xtin de m
tă însem nătate pentru îm b u ­ ia r cantitatea de săm intâ ne­ gama lu c ră rilo r executate me­
nătăţirea a c tiv ită ţii econom i­ cesară. cu excepţia pâslirm a­ canizat, să ic.'bîcidăin o p a r­
ce a u n ită ţii, pentru ridicarea cu lu i. s-a asigurat în În tre g i­ te d in c u ltu ri, să introducem 0 otmosleră în corc ascuţîţul c ri­ In tere sul s tlrn it de e v o lu • D ar de la aceasta piuă la a
e ficien te i m un cii co o p e ra to ri­ me. P entru producerea unor susţinerea ro ş iilo r pe ş pal ier tic ii ero reorienlat. posot. prim ind f iile a rtiş tilo r a m a to ri din aduce cu vin te suţ)ă rări oare şi
lor. răsaduri viguroase, pină la lă şi «iltcle. Do asemenea, în ve­ ţi un sens g iro lo riu , in core et O răştioara de Sus şi M ărth- ţ/est-un n ccu vcnitc pe : enă
iţi schimbose pe ncobse'vote ipos-
derea re d u ce rii c h e ltu ie lilo r CRITICA ÎN DIVEIISt OPTICI la io de ţintă m obiect ocolit, ic- neşti, a ol ros în sala că m i­ e tiu d ru m lung, dar deose-
de producţie vom în tre p rin d e ţm d, in aporenjo, bine la ,.d e fila ­ n u lu i c u ltu ra l d in Dineu t)it dc rap id făcu t de către
unele m ăsuri pentru produce­ re". Cu oceoslo, s a a ţe io t .Ku- M arc peste 200 de sţiecta- u n ii a rtiş ti a m a to ri din
m inle" in banco lui. Irăgind aoor
rea se m in ţe lo r de legume pc C otocleiul »ocio! o) a c li« ilâ |ii lecţie, putereo de inţelcg e ie , cot Cu ureelieo dacă nu care cumva to ri. d o rn ici să i adă un spec­ O răştioara. In fin a l an ei'o
lu
mul, Io d u l ţi sim ţul m asuiii
plan local. Totodată, cunos- umone Im eom no, Intie altele, mo­ em ule insa oict nu sini comen- 1 te pun ceva întrebări. tacol bun, de- care s-a cam lu a t m ic ii căluşari, îlxcelent
delate
In m e tjul n o ittu inaînle,
cînd că ra n d a m e n tu l in Icgu- nu to ţi (in coden|a, sou nu lo ţi sm abile ţi nici nu cicd că este O optică cel p uţin slronic om dus lipsă p rin p ă rţile aces­ ţn e g ă tiţi, au fost o cde câru­
m ie u llu râ depinde in mod ho- merg in acela}! pluton. U nii se nevoie de n ja ceva. Dor, o ri­ tn tiln il-o Io directorul unei intre tea. După tra d iţio n a lu l tă revelaţie. Un sincer b ra ­
moi obo l. oti pă}csc >n «>nt>a- cum, (aptul le jil din comun lib a ţ­ prinderi, in o clivita le o căreia no­
tâ rito r (le folosirea intensivă tim p. Oor, îo cielo leo (ine lo indi ie, o lio g e o ie n ţio . ta dom inantă o lorm eată re o tiló - schim b al a lb u m u lu i, frum os vo I
a p â m în liiliii. am s ta b ilit ea vid, la lieeaie membiu a l său. dai rrte Lipsurile sini, lire ţte , ţi ele îm pod ol)it de m iin ilc îndem i- A u rm a i r ro(ţram ul a rtiş ti­
Ferma horticolă consli- feb ru arie a c s-au pre gă tit in toam nă să dublăm sup ra­ tine )i Io in le g iito tc a so m orolo, prerente, dar in p ro p o rţii ,,nor­ italice ale celor d in O răştioa- lo r a m a to ri d in com una .lă u -
m ale" Despre ceeo ce esle bun.
tu ic o form ă nouă. superioa­ 1 800 m p răsadniţe din cei faţa ocupată cu c u ltu ri suc­ civică, etico Penliu aceasta a directorul o b iţn u ie ţte să vorbeas­ ru dc Sus. in faţa spectato­ tîneşti, de lă ţit al celor din
Inttc
vcm codaţi >i legi scrise.
ră. de organizare a procesului 2 000 m p p la n ific a ţi, s-au a­ cesive. m em bui societăţii n o a ilie este Io- însemnări * Io că la singular, sou cel m ull e ilin» rilo r a început să se deruleze satul D ineu Mare. P rogra­
de pro du cţie in ca d ru l coope­ m enajat p a tu rile calde pe A vînd bine co n turate sarci lo iiîă , ca m odalitate de ca la u ttie . ia un număr e itrem dc mic de film u l spectacolului a rtiş ti­ m ul e deschis dc către taraf,
persoane
Cind insă este vorba
ra tiv e i noastre. Acesteia ii 000 m p in care s-au insâm în- n ile de pro du cţie şi m ăsurile dc ind te p to ic }i Ciilico Cine nu de lipsuri, directorul p lu ra ln o o - lo r a m a to ri d in această lo ­ rare s a rem arcat a tit in c-
i o sim ţit ascuţitu l, a cid ilo le a }i
revin sarcini de m axim ă în ­ ţa t gu lio nrcle. varza şi ro şi­ cc le vom aplica in scopul cleciu l f Totul e ile Cum p ilv e ţli lă răspunderea, o d ilu ie o ro pe a ca lita te Un film cum inte, cu v o lu ţiile singulare cit si m i
sem nătate pe lin ia cre şte rii ile tim p u rii, a c ţiu n ile respec­ m a te ria liz ă rii acestora. ne critica. Ei bine, p o fiţio , o lilu d i- L om o u iil po un inginer minei ¿coró largă ce include iot per c ile ta m om ente realizate. >0 cele de acom paniam ent, cu
tonalul cuprins pe filie ra portar
pro du cţiei, fo lo s irii cu c h ib ­ tiv e fiin d în curs de te rm i­ vom strădui ca încă din p ri­ neo se d iv e iiifie ă , p n m cjle op­ c-lolindu-ti loro sa vrea, b ineînţe­ — pine undeva in vecinălotcu
tici }l nuonţo le lu iite .
zuinţă a resurselor m a te ria ­ nare m ul an de a c tiv ita te ferm a N-a d e lin il nimeni p o liţia Opti­ les, optica despre critico. In to ­ dom niei sale Pentru el critico tUSJi
leratul cu care începute o n o liio I
le, um ane şi fin a n cia re , re d u ­ O atenţie sporită s-a acor­ — ca form ă superioară de ma" ce trebuie adoptată la ţă de se aduceau im p u ta ţii pentru ca este o certă armă de ind rcp lo -
ce rii c h e ltu ie lilo r pe unitatea d a i şi c u ltu rii c a rto filo r. Ho organizare a m u n cii şi a p ro ­ etilică Adică nu recomandă nici sectorul pe care-l conduce nu ţi-o re, dar să se oprească in încă­
de produs şi s p o ririi g ra d u lu i lingă ogorirea şi fe rtiliz a re a d u cţiei in C.A.P — să-şi do­ ia iei de bun tot ce (i se spu­ re a liio t planul lim p ds un trimes- perea secrelorei lelrnice. Aici, c ri­
Iru
Foptul, evident, nu puteo li
tica trebuie să facă anticam eră,
ne do căite cineva, chiar docă o
ei de re n ta b ilita te . Ca u n ita ­ te re n u lu i, pentru obţinerea u ­ cesto este onim ot total de d orin ­ trecut cu vederea, iot inginerul. •ă intre numai cu b ile t de voie Ştafeta foSclorlca
te (Ic producţie, ferm ei i s-a nci p ro d u cţii tim p u rii c il m ai vedească din p lin eficienţa. ţa sinceră de o te oju lo , deci Io rindul său, nu puteo tralo c ri­ in sonc|uorul dire cto ria l.
în cre d in ţa t răspunderea să m a ri, o ca n tita te însemnată Ing. DUMITRU CHIRIŢESCU nici s o p rim c ţli „g lo b o l". dat tico Cu in d ile re n ţă . Pină aici to iul O p lic ile nu sini c p u iro le ; ne
este in ordine. In pledoorio sa, în
nici (}• oceoslo in otice co i) s-o
gospodărească o suprafaţă de de săm înţâ s-n pus la p re în - şelul fermei horticole respingi ,,g lo b a l", lo ia l. Undeva lin ii generole a na litica, t a oprit vom moi întâlni ţi cu olle le .
ăO hectare cu legume. 1!> hec­ co lţire . Dc asemenea, avem in intie aceste cooidonote se a lia asupra multora din subollerni, o- C. ARMEANU
tare cu c a rto fi şi f>3 hectare vedere necesitatea red resă rii de la C-AP. Simeria p e u o n o lila tc o , copacilolea de se- supia b iig ă iilo r de m ineri, creind la Dineu Mare
cu pom i fru c tife ri De pc te­ p o te n ţia lu lu i p ro d u ctiv al l i ­
re n u rile respective avem sa i- ve zilo r: aplicarea tra ta m e n ­
ciña să ob ţine m o producţie te lo r fito sa n ita re şi fe rtiliz a ­
globală in valoare dc peste rea se înscriu ca principale ac­
GflO 000 Ici Şi să v a lo rifică m ţiu n i in acest sens la şezătoare cu e le vi de şcoală, citeva melodii bine inierţtre-
la fon dul c e n tra liza t ăGG to ­ A p o rtu l V o ii Jiului ţie te x tu l p ro fe so ru lu i Vio- late. Pe scenă au evoluat şi
P entru buna desfăşurare n
ne legume, 7Ü tone de c a rto fi a c tiv ită ţii fe rm e i s-nu s ta b ilit Brigadă re.l M anolescu Plăcută, in ­ citiră solişti ialcnlaţi ca Teo-r
şi 30 tone dc fru cte fa n til ţirczenlată, şi poate, tlora Urau, Laurian Dumhu-
coo pe ratorii care s in i înca­
fn vederea în d e p lin irii o- d ra ţi perm anent in ca d ru l fo r­ tic aici, un oarecare farm ec h’U. l-'Jcna l’ăştini, l'.lcna Oco­
b ie c liv c lo r s ta b ilite au fost m a ţie i dc lu cru , precum şi m b u n â tâ ţire a c a lită ţii şfiinŞcfocă A m a vu t in schim b, revelaţia li şan, Mariana Şnulmi. Nitto-
in fre p rin se o scrie do a cţiu n i, m odul de re trib u ire a m u n ­ in tiln in i eu o veche in te r­ lue Ciuda (locţiitorul se­
ia r altele vor fi în d e p lin ite in cii. Pe perioada lu c ră rilo r de pretă a c iu tu lu i ţioţtular. Ana cretarului tJ T.C ). Am văzu:
continuare. Cum este şi firesc, v iii. îndeosebi la recoltat, In sala de şedinţe a şan­ I )ă ii eseu, caic a adus în faţa in formaţiile căminului cul­
e fo rtu ri susţinute s-au depus ferm a va fi s p rijin ită şi dc bunele liv ra t să cîştiqc foa r­ tie ru lu i do con stru cţii din sp e cta to rilo r m e lo d ii vech i, tural din Dineu Marc mulţi
pentru pregătirea unor baze co o pe ratorii din brig ă zile de c o c s u l u i te m ult. ca rtie ru l G ojdu din Deva a m u ll aplaudate Au fost ţne- tineri, milita dăruire din
tra in ic e pro du cţiei do legume cim p. In dotarea ferm ei e xis­ N oi nu avem căderea să avut loc u in liln ire a m un­ zente in program şi fa n fa ra . ţiarlea lor In cad ml şeză­
In solar, care ocupă 10 000 dăm le cţii tovarăşilor din V a­ c ito rilo r si te h nicienilo r cu ca şi g ru p u l vocal a l că m i­ torii i-am simţii cum vitgau
m p s-au a d m in is tra t >10 de tă rep artiza te 2 atelaje şi un lea Jiu lu i cum să procedeze p briqadă ş liin ţilic ă . n u lu i c u ltu ra l din Ludeşti. dc emoţia debutului O ^eză-
autocam ion. iar deservirea, m esiriale — arată inginerul
tone îngrăşăm inte organice si pentru executarea lu c ră rilo r pentru a realiza acest dezide­ In cadrul acestei m anifes­ C ostum aţia plăcută a adus toare autentică. în care roia
s-nu efectuat a ră tu ri Jtoşiilc C ornel G herghcl. O mai îngă­ rat şi nici nu inlen|ionăm să tări, organizată de Com isia un dram de lu m in ă in evo­ bună. ghicitul tradiţional
şi ard eiul iute — c u ltu ri v a ­ mecanizate, va fi făcută dc duitoare prevedere pentru ne- facem aşa ceva. Consider însă judeţeană pentru răspindi- lu ţia m om e ntului, destul de cînlcctil, eliiuitura au făcui
ro form ează p rim u l viciu de secţia dc m ecanizare din ca­ rcspeciarea constantei nici că că au datoria ca pe baza rca cunoştinţelor c u ltu ra l- anost, de a ltfe l casă bună, sincrouizîndu-se
producţie — s-au in s ă in in la t d ru l cooperativei care d ispu­ U c î c i i I, îm preună cu ingînc- se poale. N oul proiect de STAS (u rb e lo r dc spălare, a c o n ţi­ ş liîn ţliic e , au vorb it profe­ P un ctul de rezistenţă al ţierfeet. Un *aţii remarcabil:
in răsadniţe, u rm ă rin d u sc ca ne de un tra c to r legum icol preconizează să se reducă li­ n u tulu i de cenuşă, (jra nulalioi sţicctacn/ului celor din O răş- melodiile ivezenlat■> au fost
rul Emeric Kaba, n ra m depla­ mita de încadrare dc fa un sorii Eugenia Paştii, C orne­
sat în Valea Jiu lu i pentru a trim estru la o lună. Dacă a- şi altor param etri c a lita tiv i ai lia G heorghiţă, Constantin tioara de Sus l-a co n s titu it însoţite de evoluţii dansante
discuta cu reprezentanţii Cen­ vom în considerare că în fîe- că rb un ilo r p ro ve n iţi do la m i­ Pisoi, judecătorul lu llii Cu- a ţia riţio fo rm a ţie i de flu ie ­ ale felelor şi băieţilor. in
tralei cărbunelui şi O fic iu lu i de ( are luna se consumă cîteva nele Lupcni şi U ricani să fo r­ taş, m uzeograful Vasile G ăi­ raşi ii in Coste şti-D eal, a vi ud sţieeial ale talentatului dan­
stal pentru slandarde noul pro­ zeci (Ic m ii de tone dc cărbu­ muleze concluzii ş tiin ţific fu n ­ nam şi medicul T. C irlan . în cen tru pc m ai v h s ln ic u l sator Ion ( nud mi care. cu
iect do STAS- Cu regret trebuit* ne. ne dăm seama că îm bună­ dam entale pentru ¡m buiw tlăţi- Printre subiectele abordate, Ion N asla, fo rm a ţia solidă, jocul „ Uăr’ouuc" şi cn citeva
su spun că stip u la ţiile propuse tă ţirile prevăzute sînt aproape rca constanţei calitative . urm ă rile cu viu interes de cu m e lo d ii bine ţ/use la jionluri, n i U qs adevărate
nu sin i acceptabile pentru t infim e. Aceasta esle o necesitate num eroşii pa rticip anţi la in- punct D in tre so liştii voca li ropote de aţ.lăuze Mai tre
com binat şi Uzina „V ic to ria “ — Situaţia esle la fel de arzătoare. Fără această con di­ tîln ire , an fost: „Evocarea şi in s tru m e n tiş ti s-au re m a r­ •hitie să remarcăm in mod
Călan. în tru c it sint departe de în( urcată si la cărbunii pentru ţie p ro d iu tia (Ic «nes a H une­ lu n ii m artie I04J“ , „O călă­ cat Dlena Adamescu, eu deosebit ecj/uţia interpre­
a servi realm ente ideea ta re semicocs. furnizaţi (le prepara- doarei nu se va putea ridica „ Lung e d ru m u l şi b ă tu t' tului vocal Ion Lăzăuescu,
Cc'dăuzeşLe şi determ ină această t■ iIc- Pctrila şi C oroesli — ne-a la n ive lu l cerinţelor si nu sc torie im aginară in prin cip a ­ şi ta ra g o lis tu l S im ion C ră ­ singurul care a salvat „cuio
schimbare. Pe dc altă parte, spus inginerul Emeric Kaba. vor putea finaliza nici ( er< e- lele p o ilu ri ale lu m ii“ . „D e- j ciun Sunetele ta ra g o tu lu i vile" cămiunnii dc rm tin —
ne-am lo v it de lipsa dc înţe­ lă n le în vederea s ta b ilirii re ­ spre păstrarea avu tulu i ob­ său, ţire lu n g i şi melodioase,
V echiul STAS prevede recepţia Mărtineşti Şezătoarei a con­
legere a tovarăşilor din Valea ca lita tivă pc total liv ră ri z il­ ţele lo r optim e de ro csifu ar«> ştesc si legile dc c o n v ie ţu i­ sau scurte şi sacadate, au tinuat cu (inQriţ ia cd.’uşarilo»
Jiu lu i fa|ă (le lichidarea unei nice. Se iau probele pentru de­ pentru marca u /in ă c otsorb i- mers la in im a spec'.alorHor conduşi dc acelaşi ton Căn
stări dc lu cru ri valabile in In ­ nură de la G alaţi, a cărei con­ re socială” . „In tlu e n ţa dău­ prezenţi. M om e ntul fo lc lo ric
term inarea cenuşii cărbunele drot Mersul eu turca şi fg( '
cul. dar perim ată şi neavenită strucţie a şi început In tr-u n nătoare a a lc o o lu lu i", „Z b o ­ a co n stitu it una </m secven­
esle expediat la Călan unde cerea steagului — ci «« ■
în co n d iţiile acluale. esle consumai, ca abia peslc (u v îm . este o sarcină s ta b ili­ ru rile cosm ice“ , „A daptarea ţele controversate ale p ro ­
Pentru a pune d e fin itiv ca­ tă dc p a rlid pc care avem da­ g ra m u lu i : colindă, cintec de. nuntă — ou încheiat un ţiro
4 /ile preparative să expedie­ vie ţu ito a re lo r la m ediu“ o Ic.
păt v a ria ţiilo r ca lita tive am ce­ toria să o ducem în comun la pahar, d in nou colindă Do­ gram reuşit Duminica i ii loa­
ru l ca procentul dc cenuşă în- ze buletinele de analiză. Esle bun sfh'şii. Expunerile au fosl însoţite za m are de im p ro viza ţie a ra la liaţiolt
lr-u n lot să nu (l< păşeas< ă clar că în lr-u n asemenea mod Din cele relatate (le specia­ de proiecţii de film e Şi dia­ creai o notă aparte, oare­
phrs-m inus 0.5 la sulă fală dc dc lucru co rsa rii dc la Călan liş tii hunedorem rezultă că pozitive. cum gustată dc cei prezenţi. B. MIRCESCU
prevederea de fijj procente, n-au nici posibilitatea să re­ reprezentanţii C entralei cărbu­
iar întreaga cantitate (le pe o fuze cărbunele dc |)roaslă ca­ nelui Petroşani recunosc nece­
m arşrută compusă din ¡8-21 ld ale şi nici să inte rvin ă în sitatea îm b u n ă tă ţirii (on sia n-
vaqoanc să se încadreze in tehnologie cu co re cliile nece­ |ei şi c o n d iţiilo r do recepţie a
procentul de cenuşă admis. sare Soro lese absolut normal Cărbunilor şi sin i (Ic acord cu
Acesta este punctul de vi­ să (crem ca şi în cazul acesta m odificarea S TA S -ului cu ^con­
ciere al Hunedoarei şi este in co n d iţiile să fie sim ilare cu diţia ... să nu se schimbe n i­
afară de orice îndoială că el (ele p u vin d cărbunele de Lu- mic. Desigur, această schim ba­
nu exprim ă un sim plu c a p ri­ pem. Din păcate, ne-am izbit re dorită şi impusă de necesi­ PENTRU 0 PREZENŢA
ciu de beneficiar, ci o ce rin ­ de un „v e to " absolut al fu r­ tăţi comporl«i învingerea unei
ţei p o rn iţii dc la necesitatea nizorilor. serii de d ificu ltă ţi, dintre ca­
so lu ţio n ă rii şi sub acest as­ — Fsfe fundam entală şi ra<* ri* unele nu sint uşoare. Dar
pect a problem ei generale a lională această opoziţie cate­ oare cc anume va trebui să
< nesului. Care este însă reac­ gorică ? Solicităm părerea to­ primeze din <on lruolarea aces­ FAPTICA ÎN ÎNTRECERE
ţia reprezentanţilor centralei varăşului David V ld dim ir, in ­ tor doini puncte de vedere,
cărbunelui V giner şef de concepţie la Cen­ deocamdată prea puţin conver­
— STAS-u) vechi prevedea a-- trala in d u slria lă Hunedoara, gente? Sfera lim ita i" a in te ­
baterile respective pe fiecare (iin o scu l expert in probleme reselor fu rn izo ru lu i sau cea de Voleo Jiului se înscrie şi în tanţi ai planului nu s au rea­
Ini, iar încadrarea în procen­ de cocsificare. ansamblu, fundamentală, a e­ 1970, cu recunoscutoi forţă, lizat. Firesc era ca organizaţia şi puternice fo'ţe ole orgoni-
tul maxim admis să fie rezul­ Dacă la calitatea in trin ­ conom ici 1 în elortul general ol economiei dc portid din această zonă să zoţillor de partid pentru în­
tatul unei medii ponderate tri- dreptarea situaţiei.
secă a cărbunilor dc Valea Nu vom form ula pentru mo­ hunedorene pentru înfăptuirea sesizeze la timp neajunsurile, - La faptul că în zona noas­
J iu lu i — mă refer la cei dc ment nici o concluzie S olici­ sarcinilor încredintote de par­ să acţioneze operativ şi eficace tră treburile nu merg aşa cum
Lupcni — nu sc poale face n i­ tăm un răspuns c il mai com ­ tid. Rezultatele obţinute în p ri­ pentru înlăturarea lor Din pă-
mic în sensul creşterii p u lc rii plet. mai deschis Şi total dez­ mele luni ole noului an dau cote, însă. lucrurile nu s a u om dori — ne spunea inginerul
de .cocsificare, există reale po­ interesai al facto rilo r de răs­ garanlio obţinem unor succese petrecut aşa. Comitetul de Jurca Zeno. şeful zonei — ou
s ib ilită ţi pentru ca din punct pundere din (a d ru l Centralei de prestigiu pe linia sporirii portid din zonă, birourile or­ contribuit şi o seomă de greu­
de vedere al conslantei. căr­ cărbunelui Petroşani. producţiei de cărbune, o rea­ ganizaţiilor de bază au dove­ tăţi. core, evident, ne-ou de­
păşit. Dar, sincer vorbind, a ­
lizării indicatorilor calitativi. dit o nepermisă pasivitate. In
Colectivele tuturor exploatări­ zono respectivă ou fosl unele vem şî noi necazurile noostre,
lor, zonelor şi brigăzilor, anga- greutăţi — şî-au făcut loc nea­ punctele noastre nevralgice,
Acţiuni educative legate de jote intr-o însufleţită întrecere, junsuri în aprovizionarea teh­ unde om putea face moi mult.
depun eforturi stăruitoare pen­ nico m aterialo şi în acordarea Moi avem oameni care nu-şi
foc datoria, şi lucrul acesta se
cerinţele producţiei tru o reoiizci ritmic pionul de asistenţei tehnice ; unii o a ­ repercutează în activitatea ge­
producţie, pentru o îmbunătăţi meni, printre care şi membri nerală.
ccilitoteo cărbunelui şi a micşo­ de partid, certaţi odesea cu
O experienţă, urm ată apoi de un sondaj mai larq in Sigur, nu este străin de a ­
ra continuu cheltuielile mate­ disciplina, au continuat să a b ­
rîn d u rile ţin e rilo r, a pus in evidenţă că la 1. M. Barza
tatea. izvo rul for tei tin e rilo r. sistentă instaurarea unui qti- riale senteze nemotivot, să se oboto ceste „puncte nevrolgice" nici
se pol organiza acţiuni educative legale direct de ce­
T in e rii m ineri s-au angajat să Vern dem ocratic. M a n ile sla b i- In zono o III o o minei Vul­ de Io procesul tehnologic D a ­ comitetul de partid ol zonei.
.{U lM ţtt rJW N!M 0:^j rinţele producţiei Despre cc este vorba 1 De c iirin d Dar o le cunoaşte şi a te oprî
presteze volun ta r un schimb Ic — spunea un reprezentant com itetul U.T.C. in colaborare cu cabinetul de proiecţie can, treburile n ou mers prea
pentru a se folosi con travaloa­ al tin e rilo r m ineri — im vor toria birourilor organizaţiilor oîci, înseamnă foarte puţin.
a m uncii şi conducerea clu b u lu i au organizai lin reu­
rea m uncii prestate în a jutoru l înceta (leeit o dată cu dem ite­ şii (oncurs pe Ierna „C ine Slie N.T.S.. clştigâ". C on­ bine în luna ianuarie — sorci- de bozâ ero să studieze cau­ Neajunsurile trebuiau puse în
slrîngcrco legă tu rilo r de p rie ­ celor înfom etaţi. La înălţim e rea şi judecarea qcneraluhii nîle de producţie n-ou fost zele acestor neajunsuri, să on- dezbaterea comuniştilor.
tenie cu tin e re lu l proqresist s-au situat în această acţiune Uădescu. Ca răspuns la aceste cursul a reunii pe podium ul în lre c e ili pe reprezentanţii îndeplinite, indicatori im por­ Dar din cele trei organiza­
din Inlreaqa lume. şi e lc v ij Şcolii norm ale (lin vii si îndreptăţite cerin|e. o m i­ stru n g a rilo r şi lăcătuşilor. La s lirş il au iosl desemnaţi gajeze cele mai competente ţii de bază din zonă, două nu
c iş liq ă to rii, s-an inm inat prem ii în obiecte.
In toamna aceluiaşi an se in ­ Deva. care an eoleclal haine • nă (Ic huljqani devastează se­ numai că n-au făcut acest lu­
tensifică a cţiu nile de masă, şi alim ente. T ine relu l din fos- ‘ d iile P.C.R. şi U.T.C. din Pe­ cru. dor n-ou ţinut nici obiş­
Irecind pc prim ul plan dem on­ ta plasă Haţeq a co n trib u it cu troşani, răspîndesc manifeste nuita adunare qenerolo. Şî
strabile de am ploare îm potriva citeva tone do alim ente la a- cu conţinut reacţionar, m altra­ jin u l şco lilo r profesionale. cită nevoie ar fi fost ! Docă ar
p o litic ii duse de q u vcrnu l Să- ¡ulorarea re g iu n ilo r lo vite de tează m un citorii tin e ri care La cluburile sindicatelor Din d is c u ţiile |)urtate cu in ­ fi căutat să elucideze doar
nătcscu. La 20 octom brie, pe­ distru ge rile războiului. difuzau zia rul „S cînteia". t ivi I no 11 to r i i noştri a m ai re ie ­ cauzele pentru core mai mult
ste 5 000 de tine ri din Valea Dezideratele majore, in te re ­ Replica m inerilor, a tutu ro r ş it fa p tu l că in anul acosta de jumătate din numărul b ri­
J iu lu i îşi manifestă adeziunea sele vita le ale poporului, cran oam enilor c in s liţi din judeţul c lu b u rile sindic.ile, co n d u ce ri­ găzilor ou rămos sub pion, tot
la platform a F rontu lui Unic al sabotate în continuare în mod nostru a fost (Urzii şt holărîtă. „La Gurabarza şi Ghelar. toare. In fe lu l acesta ar fi în ­ le lor îşi vo r in te n sifica ac­ ar fi fost un lucru folositor ac­
T in e re lu lu i, cer qu vern ulu i sistem atic de către forţele rea( • Ceasul d o b o rîrii re a cliu n ii su­ acţiunea „C u m icro fo n u l lă tu ra tă sărăcia de m an ifes­ tiv ita te a in aşa fel in c it ac­ tivităţii de partid
Sănâlescu să plece de la cîrma ţiun îi. T in e re lu l V ă ii Jiu lu i s a nase. In în tre p rin d e ri s a in s ti­ prin tre in d is c ip lin a |i“ , au a- tări artistice existentă încă ţiu n ile cu care vor apare in Linele nereguli din ionuorie
tă rii. Intr-un articol publicat in situat şi cu acest, p rile j in p ri­ tu it co n tro lu l muncitoresc. în dâugat to va ră şii Bucureştea- in m ulte c lu b u ri Dar. p e n lru faţa p u b lic u lu i sau cele p r i­ s-au întîlnît şi în februarie, iar
..Scînteia lin e re tu lu i“ se arată mele rin d u ri pentru a s p rijin i comune şi oraşe au fost num iţi nu şi Tonia. arc un efect deo­ a sc desfăşura o astfel dc vin d realizarea sa rc in ilo r de trandafiriul activităţii economi­
că prim ul quvern reacţionar a efectiv în acţiu nile lor pe m i­ prim ari dem ocraţi Irc b u ie abordate tot m ai m u l­ sebit Aceasta deoarece re z u l­ acţiune, e necesar ca in m u n ­ producţie, dublate de o in ­ ce se întrezăreşte greu Io zono
fost s ilit să abdice, iar cel n iştrii F.N'.D. din quvern. Sem­ T ine retul hunedorean a săr­ te leme. a c ţiu n i concrete cu­ tatele ra id u rilo r sin t co m u n i­ ca d ire c to rilo r de clu b să-şi tensă a c tiv ita te p ro p a g a n d isti­ respectivă. Iotă de ce este
de-al doilea va avea aceeaşi n ifica tiv că la Congresul sin­ bă torit victo ria de la G M a r­ re să ducă la o schim bare v i­ cate p rin staţia de a m p lifi­ facă m ai m u lt loc s |)rijin u l că, do popu larizare a docu­ imperios necesar din partea co­
soartă. Cu toată situaţia dicalelor unite (bucureşti. 2G tie prin adeziunea sa deplină zib ilă in co m p ortam e ntul lor. care. La în lă tu ra re a n e a ju n ­ ve n it din partea co n d u ce rilo r m entelor dc p a rtid şi de stat. m itetului de partid ol minei
econom kă qrea. quvcrnul dc ianuarie 19451, delegaţia tin e ­ la politica g u vern ulu i demo­ la elim in are a «icclor ie şiri ca s u rilo r dar şi în scopul popu­ în tre p rin d e rilo r Cu ce ne a- să (ie realizate la un în a lt să intervină energic pentru o
qenerali şi tehnicieni refuza să re tu lu i din Valea Jiu lu i a pro­ cratic, a răspuns prin sporirea rc nu Ic fac dc loc cinste. la riz ă rii a c ţiu n ilo r ix jz itiv c . ju lă acestea ? Cum c o n trib u ie nivel, cu m axim um dc e fic i­ găsi „cauza cauzei" pentru
ia măsuri de redresare : pro­ testat deschis îm potriva p o li­ producţiei de cărbune si me­ P entru aceasta, ne declară un a |x n t deosebit trebuie la m obilizarea oa m e n ilo r şi enţă care în munco de partid din
ducţia stagna, in unele părţi tic ii m in iş trilo r reacţionari, a tal. p a rticip ind la campania de lo s if M orrea, găsesc u tile in- să-şi aducă şi b rig ă zile a rtis ­ s p rijin ire a a c ţiu n ilo r ? La cc Cele enum erate m ai sus zona o lll-o se întîlnesc ase­
ale ta ţii se simţeo acut lipsa actelor de sabotaj organizate însăm înţări. organizarea de r o ­ tîln irile cu vete ra nii uzinei, tice. P en tru a-şi spori e fic i­ a c ţiu n i p a rticip ă personal ? sînt frum oase. Se cerc doar menea carenţe. Faptul că in
de alim ente. T ine relu l hunedo- de elcm cnlele duşmănoase, a lele pentru Iro n l si la acţiuni care să vorbească tin e rilo r enta. ar fi bine ca acestea să Cum ne a ju tă o rg a n iz a ţiile realizarea lo r întocm ai. D in funcţio de secretar al com ite­
rean, la chemarea „ A pă rării pa­ siqurînd pe reprezentanţii de e u llu ra li/a rc a maselor. despre m odul cum au respec­ urm ărească sâplâm înal sec­ sindicale ? S in t doar citeva partea co n d u ce rilo r în tre p rin ­ tului de partid pe zonă este
trio tic e “ . iniţiază o colectă pen­ F.N.D. din quvern de lo t s p ri­ V icto ria dobîndibl. luptele tat ei înşişi normele d iscip li­ toarele şi la s fîrş ilu l săptă- d in în tre b ă rile reieşite la a- d e rilo r şi in s titu ţiilo r, a org a­ un inginer lînăr şî inimos în­
tru ajutorarea zonelor înfom e­ jin u l lor. G uvernul Rădcscu nu purtate au dezvoltat la tio e r i naro. cum s-au in cad rat în rn in ii sâ prezinte situ a ţia in coaslâ masă rotun dă Se ob ­ n iz a ţiilo r sin dica le şi U.T.C. seamnă. desigur, mult, dar o-
tate. In Valea Jiu lu i, de pildă, a ţinu t seama de cerinţele ma tăria de caracter, curajul, spi­ d isci|)lin a dc producţie. Un faţa s a la ria ţilo r lo r“ . servă că întotdeauna d ire c to ­ se cere un n p rijin m ai sub­ ceasto nu scuteşte comitetul
la îndemnul organizaţiei U.T.C. selor. D im potrivă, a trecut la ritu l de sacrificiu, voinla dc s p rijin deosebit p rim im şi In a ctivita te a c lu b u lu i din r ii dc c lu b tre b u ie sâ m ear­ sta n ţia l. mai concret, căci n u ­ pe explootore să-i acorde un
au fost donate alim ente Şi îm ­ acte de teroare deschisă In lu ­ a învinge, ca lită ţi cc au fost (lin partea com ite tu lu i orăşe­ G he lar s-a în ce tă ţe nit o ac­ gă în parte la fiecare om să-l m ai p rin c o n trib u ţia tu tu ro r sprijin mult moi substonţiol.
brăcăminte pentru populaţia din na februarie, dem onstrabile, apoi îm bogăţite pe şantierele nesc U.T.C., eu care am o r­ ţiu n e care ar tre b u i îm p ă rtă ­ lăm urească sâ activeze în lr-o fa c to rilo r, via ţa s p iritu a lă a Altminteri, totul sc va invîrti
M oldova. încrederea in justo- m itin g u rile se fin lanţ. In Va­ m uncii patriotice. |)c frontu l ganizat. in colaborare, un c i­ şită şi de celela lte c lu b u ri fo rm a ţie sau alta : ..Dacă nu lo c a lită ţilo r ju d e ţu lu i nostru
tea cauzei comune o m ărturia lea Jiu lu i peslc 20 000 dc ti­ m uncii paşnice. |)cnhu binele clu dc e xp un eri pe tema : Aceasta constă în organizarea um blăm după oam eni, nu -i sc va rid ica la n iv e lu l aştc|)- în cercul vicios ol cauzelor.
dcmniUibt umane iar so lid a ri­ neri demonstrează, cei cu in ­ tării, pentru v iito ru l ei fe ricit. „C um sâ ne co m p ortăm “ . de program e a rtis tic e pe sec­ avem “ . Nu sc sim te n ici sp ri- tat.