Page 12 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4715 € MIERCURI 4 MARTIE 1970

L U C R Ă R IL E C O M IT E T U L U I părăsit lu n i seara N airobi, transm ite: O delegaţie rom â­ m ile: P avilio nu l românesc la

plecînd spre Zambia. nă. condusă dc Cornel B u rti­ T irg u l in te rna tiona l de la
In cursul v iz ite i în Kenva. că. m in istrul com erţului exte­ Leipzig a fost vizita t dc dr.
P E N TR U D E Z A R M A R E delegaţia română a pu rta i rio r, a sosit la C airo pentru K u rl Fichtner, vicepreşedin­
tra ta tive cu
te al C o nsiliu lui de M in iş tri
a lua parte la lu cră rile celei
personalităţi o ­
ficiale şi ru conducători şi de-a şasea sesiuni a Com isiei al R.D.G. Cu accsl p rile j, a
exp erţi ai unor organism e e­ m ixte guvernam entale a Re­ avui loc o con vorb ire in tre
G ENEVA 3. — Coresponden­ unui marc num ăr de U ri. El rile sovîelo-anicricane pentru conom ice kcnyo lc. Delegaţia p u b licii So< ia lisle România şeful delegaţiei guvernam en­
tul Aqerprcs M. Liman. trans­ s-a referit, do asemenea, la ne­ lim itarea îna rm ă rilo r slrategice a avut. dc asemenea. în tre ­ şi R epublicii A rabe U­ tale a tă rii noastre la lîrg. ALARMA FALSA
m ite : In şedinţa de m arţi a cesitatea înch eie rii unui acord vor c o n s iilu i un pas înainte N A IR O BI 3 (Aqerprcs). — vederi cu m in istru l de stal nite. Din deleqatic lac M ih ai M arincsru. vicepre­
O o m ilo liilu i penl.ni dezarmare, dc interzicere a e xp lo ziilo r nu po drum ul dezarm ării, cu in ­ Delegaţia guvernam entală însărcinat cu re la ţiile cu pre­ parte Ion M ineu, adjunct al şedinte al C o n siliu lu i de M i­
şeful deleqaliei arqenlinieno. flo a re subterane. In încheiere, fluentă favorabila asupra c li­ română, condusă de m in istrul şedinţia R epublicii. M bivu m in istru lu i m inelor, şi A le ­ niştri. şi K u rt Fichtner. La Un individ pretinzind
Carlos O rlîz de Rozas, a re­ dcleqalul argentinian s-a aso­ m atului internaţional. V o rb ito ­ m inelor. Bujor Alm ăsan. ca­ Koinangc. şi cu m inistru! xandru Albcscu. adjunct al co n vorb ire au pa rticip at m i­ co tronspofto o incorcă*
re. la in v ita ţia preşedintelui
marcai ca în u liim ii zece ani ciat apelului lansat de d cle­ ru l a insistat asupra ro lu lu i pe pentru resursele naturale. W. m in istru lu i com erţului exte­ nistru l pentru gospodărirea tură explozivă in valiza
.nu s-a obţinui nici un proqres qalul italian q u vern ulu i francez care l-ar putea avea în acest R epublicii Kenya, Jom o Kc- Oinamo. rio r. m ateriale lo r al R.D.G., dr. E­ sa, a ţinut poliţio din
ta n g ib il" pe planul dezarm ării. do a-$i aduce con tribu ţia la sens convocarea unei ro n fe rin - nvalla. a întrep rins o vizită rich Haase. precum şi amba­ Chicogo moi mult de trei
★
Este necesar — a spus el — lu crările C o m itetului de dezar­ tc europene pcnlru securitate în această tară în perioada CAIRO 3. — Coresponden­ ★ sadorul României în R.D.G., orc in alerta, sub ome*
ca m arile pulerî sit înceteze mare. şi cooperare. 23 februarie — 2 m artie, a tul Agerpres. C Oprică. BERLIN 3. — Coresponden­ ninţoreo co va arunca în
cursa înarm ărilor, pentru ca tul Agerpres, SI. Deju, trans- dr. ing. N icolac Ghcnca. oer clădireo lui „First No-
Şeful deleqaliei hulqare. Luind cuvîn tu l. şeful dele­ tionol BanL" daco con-
tra ta tive le de dezarmare să râ ­ Krum Kristov. şi-a exprim at gaţiei sovietice. A A. Roscin.
pele un caracter real. V o rb i­ regretul pentru faptul că nu a abordai problem a in te rzice rii ducereo băncii nu*i vo
torul a apreciat că arm ele c h i­ fo lo s irii arm elor ch im ire şi bac­ inmîna sumo de 1 milion
mice si bactcrioloqice sînt s-au realizat progrese substan­ teriologice. El n subliniat în a- de dolori. Individul, Jo*
foarte periculoase:, dat fiind i <1 ţiale pe lin ia dezarm ării Cl a ccastă ordine dc idei necesi­ NOI CONFLICTE DE MUNCĂ Agenţiile de presă comentează mes Molosanos. o fost, în
producţia lor este accesibile exprim at speranţa că neqocic- tatea e lim in ă rii acestor arme cole din urmă. arestat de
rlîn arsenalele in lre q ii lumi. ÎN SPANIA către poliţie, după ce toa­
te cele 60 etoje ale clă­
A. A. Roşein a rea m intit apoi C u v în ta re a p r e ş e d in te lu i d irii fuseseră evacuate.
După încheierea lucrărilor că mai m ulte ţări socialiste au M AD R ID 3 (Agerpres). — protest la|S de concedierea Agenţii au constatat însă
prezentat A d u n ă rii Generale a După valul de greve care pa­ unor m un citori care au p ă rti­
ralizase. in cursul lu n ii ianua­ n e a i la grevele din luna ia­ co valiza cu care acesta
O.N.U. un proiect de tratat
rie. a< tivita le a din în tre g u l ba­ nuarie si pentru s p rijin ire a re ­ pătrunsese în clădireo
Comisiei politice a U.E.O. acestor arme. In continuare, zin m inier A sturia. incepînd de ven dicărilor. nesatîslăcute în ­ F r a n ţe i la h o te lu l băncii omeninţînd co o vo
destinat să interzică folosirea
lu ni. in mai m ulte reg iu ni ale că. dc m ajorare a sa la riilo r orunco în aer nu conţi­
delegatul sovietic a analizat
HAM BU RG 3 (Aqerprcs), — părlâşilă însă si de senatorul in detaliu prevederile p ro ie ctu ­ Spaniei au fost declanşate nu­ st am eliorare a c o n d iţiilo r de nea decît două lanterne
La Mamburq au luat sfîr$il lu ­ belgian H uhort Levnncn, rare lui. El a încheiat su b lin iin d că meroase noi con flicte de m un­ muncă. W . /Is $i o antenă.
cră rile Com isiei p o litice a U- a precizat că. după in fo rm a ţi­ semnarea, cît mai curînd. a că. A c ţiu n i sim ilare au fost o r­
n iu n li Europei O ccirlcnlalo ile pe rare le deţine de la nrj- unui tratat ra re să elim ine pe­ Peste 5 000 dc m uncitori ai ganizate si in alte bazine car­ \ HOŢI DE PRAF SELENAR ^
(U.E.O.), din com ponenta că­ n isiru l dc externe belgian ric o lu l fo lo s irii arm elor ch im i­ în tre p rin d e rii m iniere „H u lle - bonifere din Spania. In apro­ NEW- YORK 3 (Agerpres). — restabilească balanţa de plăti,
reia fac parte „fe le sase' ţări P icrre H arnici, preşedintele în ce şi bacteriologice, fără ex­ ras del N ote S. A.*‘ (H U N O SA) piere dc G ijon. 3 000 de m i­ R efcrindu-se la cuvintarea „riscam să fim conduşi fie spre \ Cele 2.3 grame din mos- \
membre ale Pielei comune si funcţiune al C o n siliu lu i m inis­ cepţii, ar putea co n trib u i nu nu s-au prezentat luni la lu ­ neri ai în tre p rin d e rii „La Ca­ ro stilă dc preşedinlele Franţei, o criză, fie spre o revenire la ( trelc de praf selenar fu- i
M arca Britanic. terial al U.E.O., Franţa va par­ numai la w ilălurarca unui grav cru, afectind astfel exploata­ mocha“ au declarat lu n i o gre­ Georges Pompidou. !a hotelul un protectionism paralizant, în * rote în cursul unui ban- *
In tr-o declaralio făcută la ticipa din nou la lu cră rile pericol pentru existenta um a­ rea a 11 mine din acest bazin vă perlată. La Tarragone. con­ W a ld o rf A storia, agenţiile de care fiecare să încerce să se \ chel dat Io Los Angele? *
l
pentru strîngereo de fon­
încheierea dezbaterilor, depu­ U.L.O., spre s fîrş ilu l lu n ii m ar­ carbonifer. In iţia tiv a a fost ducerea în tre p rin d e rii franceze presă menţionează că Pom pi­ izoleze in spatele p ro p riilo r , duri in scopuri ştiinţifice, \
dou a abordat
tre i problem e
tatul Cric B lunieniold (R.F.G.). tie sau începutul lu n ii ap ri­ n ită ţii, ci şi la destinderea in ­ luată de ..C om itelui rlc solida­ „Cam ponon Rornard“ , c are im portante: sistem ul monetar sale frontie re c;a şi rum s-ar S ou fost descoperite luni, t
preşedinlele com isiei, a rele­ lie a c. ternaţională. rita te m uncitorească", in semn construieşte. în cooperare proteja îm potriva unei epide­
cu Spania, centrala nucleară in lcroccide nla l, deschiderea m ii". ^ in urma unui telefon o- 1
va t că negocierile p rivin d a-
de la Vandcllos. a concediat piele i americane pentru m ăr­ t nooim adresat poliţiei. In- 1
derare.a A n g lie i la C.E.E. nu Refcrindu-se la necesitatea
400 de m uncitori care în tre - fu rile străine, precum şi in ­ t form otorul a dezvăluit câ \
vo r începe înainte dc ra tific a ­ rup.scseră lu cru l ca urm are a v e s tiţiile americane in Franţa. deschiderii pielei americane \ fiola cu praf lunor, sus- ^
le Pieţei comune a acordului Reacţii la hotărîrea autorităţilor rasiste unui dezacord asupra sa la ri­ In legătură cu prim a ch e sti­ constatat faptul că aceasta t tioso de pe pîedestolul ’
tu tu ro r m ă rfu rilo r străine, el a
rea de către ţă rile membre a­
♦ » ilo r. Puternice acţiuni de pro ­ une. cl şi-a exprim at părerea ; unde fusese expusă, \
re fe rito r la p o litica agricolă a este „extrem de bine apăra­
test au fost orqaniz.ale şi în că. da lo rită unei p o litic i d e li­ ta". „A vem impresia, a sub li­ ţ oflo intr-o anumită cutie (
,.celor şase". El a menţionai, localitatea Tarrasa, unde p o li­ berate. dolarul lin d c să d e v i­
totodată, că Franţa nu îsi va de la Salisbury de a proclama Rhodesia niat Pompidou, că ne lovim de 1 pentru scrisoii, fopt care ţ
relua locul său în cadrul o r­ tia a in te rve n it pentru îinprăş- nă singura nioncdo dc rezervă un protectionism m ultifo rm i s-a odeverit, poliţia în- 1
licre a unei dem onstraţii, ră ­ şi etalon in sistem ul m onetar
ganism elor U.E.O. dccît după care cerc e fo rtu ri enorme pcn­ t trind în posesio micului ^
începerea tra ta tive lo r cu M a­ nind şi arestînd mai m u lţi intcroccidental. Dar, a preci­ lru a fi străpuns". \ cilindru de sticlo. ^
rea Britonle. „republică“ m un citori. zat el. „p c n lru ca această po­ A bordind chestiunea in ve sti­
C irca 1 500 de salariaţi ai în ­ litic ă să fie viabilă, este nece­ ţiilo r am ericane în Franţa, pre­ \ TOŢI OAMENII \
Această părere nu a fost Im - tre p rin d e rii „T cle fu n ke n " din a- sar ca valoarea d o la ru lu i să şedintele a , m enţionat că tara \ SINT CANCEROŞI ? i
ALGER 3. — Corespondentul unila terală a lu i Sm ith de p ro ­ ve.rnului" lan Sm ilh de a pro­ cceaşi lo calitate au declarat fie stabilă. In caz contrar, a sa acceptă cap italuri am erica­
Aqerprcs. C. Benga. Iransniilc: clam are a aşa-ziscl repu 1)1 ici clama republica, dcclarind că grevă, în senin de protest fată continuat Pompidou, celelalte ne. dar că. în cazul cind se va \ Potrivit opiniei a doi ^
H o lă rîrca a u to rită ţilo r rasiste Rhodesia. „Sintem h o lă riti, se aceasta va face ca „m ilio a n e de concedierea unui num ăr de monede sin t obligate să se a li­ constata o preluare a con tro­ \ cercetători de la Univers»- ţ
Rezultatele de la S alisbury de a proclama arată în declaraţie, să co n ti­ de africani să răm înă condam ­ m un citori. O altă întrerupere nieze unei va lo ri schim bătoa­ lu lu i asupra în tre p rin d e rilo r t * taleo de la Bethesda, pro- \ ’
sclavie".
nuăm. neabătut şi intransigent
naţi la oprim are
şi
re, ca nişte pendule care se
a lu c ru lu i a fost declarată de
Rhodesia „rep ub lică " a s lîrn it
tesorri Torodo şi Huebner.
un val dc proteste pe întreg ul p o litica de luptă, in clu siv pe G uvernul preşedintelui K c- către I 200 de m un citori ai u­ reglează’ după un ceas, el in ­ franceze, guvernul- său va a­ ) toţi oamenii or fi cance- l
selectivă,
atitu din e
dopta o
alegerilor continent african. ..A frica con­ calea arm elor, îm potriva reg i­ n ya lta cheamă ţă rile africane să nei uzine dc oţel din Felque- sus» dereglat. Or. trebuie să pentru a se putea veghea asu­ ( roşi in store potenţială. /
damnă energic acest act ilegal m ului de la S alisbury". sp rijin e poporul zim habwe în ra. ca urm are a în ră u tă ţirii recunoaştem că acesta este în pra intereselor franceze. In > Cu alte cuvinte, cu toţii î
îndreptat, in specia). îm potriva Republica Federalii a Came­ lupta sa de eliberare. c o n d iţiilo r dc muncă. prez.ent cazul d o la rulu i. în si­ ro n lin u a re . cl a tînut să sub­ * purtăm in noi. incâ de la ţ
din Austria po pu laţie i băştinaşe a Rhode- ru n u lu i a dat p u b licită ţii, de Z ia ru l „L 'O p in lo n “ . co tid ia ­ La M adrid, p o liţia a confis­ tuaţia creşterii p re tu rilo r şi a linieze că fra n ţa nu va accep­ \ noşlere, constituenţii par- i
sie» dc către m inoritatea rasis­ asemenea o declaraţie in care nul p a rtid u lu i marocan Isliq lal. cat că rţile dc id en tilate ale u­ d e frcilu lu i extern al S.U.A.". ta „să fie considerată ca o pia­ i ticulori o» unor tipuri de
V IE N A 3 (Ager preş). — tă". scrie ziarul algerian „El se pronunţă pentru ..aplicarea afirm ă că „hotărîrea echipei n u i mare num ăr de m un citori După ce a c ita t unele din ţă do consun». Noi dorim să T viruşi. Unele elemente ge- \
M in iste ru l A fa ce rilo r Iniei ne al M o u d ja h id “ . cu rig urozita te a re z o lu ţiilo r lu i lan Sinith nu face declt să caro se întruniseră la sediul consecinţele acestei situa ţii, fim producători, deci să creăm \ netice, care joocâ rolul 1
A u strie i a anunţat m arţi re­ ..Zim babwe A frican People O.N U., şi în ea/ de necesita­ prelungească dom inaţia unui unui sindicat oficial pentru a în tre care in fla ţia generaliza­ uzine“ . l de „cerberi", foc co a ­
to pentru folosirea forţei în
zultatele d e fin itiv e ale alege­ U nion" (ZAPU). mişcarea re ­ pumn dc rasişti albi asupra a discuta un avanproiect de con­ tă, taxe de scont excesive, ★ l ceşti constituenţi să fie 1
rilo r generale de dum inică. C o­ voluţio nară dc eliberare a vederea so lu ţio n ă rii problem ei peste patru m ilioane de negri. tract co le cliv de muncă. For­ Pompidou a sub lin ia t că, dacă M ai li la prînz. »reşedinţele ) inoctivi atîto timp cit a- t
rhodeslene. ,.Situaţia creată in ţele po liţie ne şti au expulzai şi
m unicatul confirm ă că P arti­ Rhodcsiei. declară in tr-u n me­ Dacă A frica, scrie ziarul, tre ­ S.U.A. nu vor reuşi să dom i­ fra n ţe i şi-a încheiat vizita o fi­ | ceştio nu reuşesc să neu- «
dul socialist al lu i Bruno morandum adresat C o nsiliu lui A fric a dc regim ul ilegal dc la buie să-i sp rijin e pe rhodesie- arestat mai m ulţi p a rticip anţi ne in flaţia , să-şi m enţină r it­ cială de nouă zile făcută în ţ trolizeze „d in ii de p o ză'. S
Salisbury, se menţionează în
K rcisky s-a situat pe prim ul m inisteria l al O.U.A., în tru n i! nii zimhabwe, nu este mai pu­ la întrun ire. m ul de dezvoltare şi să-şl S.U.A. ' In sprijinul acestei teorii \
loc. obtinînd HI de mandate în cea de-a 14-a sesiune la această declaraţie, constituie o ţin adevărat că principala sar- \ or putea fi adusă o ex- i
am eninţare la adresa păcii şi
în Adunarea N aţională. T o t­ A ddis Abcha că reg im urile ra ­ < ină Ic revine acestora înşişi i presie o lui Posteur : *
odată, el menţionează că Par­ siste din A frica australă, pre­ ser u rilă lii in te rna ţiona le“ . de a lua în p ro p riile lo r m îini ! „M icrobul este un nimic ^
tid u lu i populist al fostului can­ rum şi P ortugalia şi ţă rile oc­ La N airobi guvernul kenyan deslinelc tă rii lor şi de a o \ M ediul este totul". ^
celar Josef Klaus ¡-a revenit cidentale care Ic sp rijin ă tre ­ s lig m a li/e a /ă ho lărîrca ..qu- elibera prin lu p tă ".
încă un loc. num ărul manda­ buie condamnate dc întreaga } PREPARAT HORMONAL \
telor sale rid irîn d u -se asIfol la lum e progresistă. 7.APU adre­ } PENTRU STIMULAREA \
79. în d e trim en lul P artidului sează, de asemenea. O rganiza­ \ CREŞTERII i
liberal, căruia ii revin doar ţie i U n ită ţii A fricane si N a ţiu ­ Oraşul Pozzuoii, ameninţat
cinci locuri, si nu şase cum n ilo r U nite un apoi către toa­
se anunţase in iţia l. te ţările în vederea s p rijin i­ / Un grup de specialişti \
☆ rii luptei poporului Zimbabwe. 1 de Io Loborotorul centrol \
V IE N A 3 (Agerpres). — Totodată, un subcom itet al de mişcările seismice ^ de seruri şi vaccinuri din ,
Preşedinlele R epublicii A ustria. O .U.A. examinează, in prezent, * it Polonia o reolizot un pie- '
Franz Jonas. l-a însărcinat un proiect de recom andări ca­ } porot hormonal pentru t
m arţi pe Bruno Kreiskv. pre­ re se referă la boicotarea to­ NAPOL1 3 |Agerpres). — A u to rită ţile italiene au dis­ i slimulareo creşterii per­
şedintele P artidului socialist, tală pe te rito riu l african a in ­ pus ea din )<uulitalea balneara Pozzuoii situată în a- i soanelor romose cu stătu- ’
cu form area noului guvern ii cprind<*ril<'r străine care în ­ prnpiero de Napnli. să fie evacuate 2 000 de persoane. : ta mică din couzo unei \
austriac. In cursul dim ineţii, tre ţin re la ţii com erciale eu A v in d o existenta de peste 2 000 de ani şi. in prezent, ) m aladii o hipofizei. Me- .
şeful statului austriac l-a p ri­ Rhodesia. Reprezentanţii ZAPU o populaţie de 70 000 lo cuito ri. Pozzuoii este situat p*i ţ dicomentul a fost experi- '
m it pe cancelarul Josef Klaus. la A lger au dat p u b lic ită ţii o un teren di* natura vulcanică. O raşul cunoaşte mişcări , mentot Io o sută dc per- \
preşedinte al P artidului popu- declaraţie în care se su b lin ia ­ periodice de înălţare Şi coborîre a solului. Specialiştii 1 soone. mai oles Io copii, t
iist. care i-a remis demisia ză că aceaslă mişcare de « lib e ­ au eonsldlat că. în ultim ele şase luni. n ive lu l terenu­ ^ Prof. unlv. Zaksewski.
g u ve rn u lu i său. rare nu recunoaşte h o lă rîica lu i a ( restul în unele lo curi cu 70 centim etri, pro vo- t conducătorul lucrărilor de ^
rîn d crăpături în zid u rile a numeroase clă d iri şi punînd ’ reolizare o preoaraluluî, ^
în pericol vialo populaţiei. Apeductele, sistem ul de ca­ ţ a relotot câ hormonul .
nalizare şi lin iile ferate sini, ameninţate*. M ai m ulte t poote fi obţinut numoi 'Jin ’
şcoli au fost închise, iar bo ln a vii din spitale irim is i . hormoni umani $i se pre \
Un scrutin că poqubele m ateriale provocate de arest fenomen, n u ­ \ 1 ¡au de la persoone dece- i
la Napoli. P rim arul oraşului N ino (¡on lile. a declarat
cate.
mai în ultim ele şase luni. sc ridică la 1.5 miliard«' lire.
Peste 100 dc* (am ilii au fost evacuate săplăm ina trecu­ ■ S A PRĂBUŞIT IN MARE 1
ţ
’
tă. iar îw c p în ri d<* luni continuă accsl proces pe sca­
ră mai mar«*, /-u n jiiio m l p o liţie i şi al arm atei. t ) flotei o saseo americone. \ »
Un ovion cu reacţie ol
O am enii de şliin tă ita lie n i au de rla ra l. după un prim
incert studiu al s ilu iille i. «o. după cum se parc. lava s-a In- \ de pe portavionul „Fro.i- »
cAC/ it şi s-a dilatat, fo rţin d supralata terenului să se
klm Roosevelt", s-o pră-
^
<*sle urmată de obicei de
înalte. O ridicare a scoarţei
nord-
buşit in moie, în
o erupţie vulcanică şi de cutrem ure puternice" — â JAPONIA. - In luna februarie a c., a fost lansat in Japonia primul satelit de construcţie ţ vestul litoralului grecesc. t i
spus vnlcan olo giil A nto nio Paraseandolo. profesor la autohtonă, plasat pe o orbită terestră. Satelitul „O sum i" o fost lansat de Io Centrul spaţial
S c ru tin u l de du m in ică din organizaţie a n ticom u nistă'' t Pilotul şi-o Dierdut viola. ’
U niversitatea din N apoli. „Asemenea fenomene s-au în­ Uchinoura, prefectura Kagoshima, cu ajutorul uneî rachete Lambda 4S5, lungă de 16,522 m. . Cu citevo zile in urmă, un )
G uatcm alo nu a reuşit să de­ (N O .A .) au atacat şi incen­ registrat în această zonă la Iioc are trei sau patru se­
semneze pe v iito ru l preşe­ d ia t Sediile unor o rg a n iza ţii Japonia este a patra (ară din lume care lansează un satelit al pâm intului, cu resurse proprii. 1 olt oporot cu bazo pe o- .
d inte al acestei m ici ţă ri din progresiste, c lă d iri şi lo c u in ­ cole", a precizai ol. In foto : satelitul „O sum ia cu racheta purtătoare pe rampa de lansare. ţ celoşi poitavion s-o pro­
A m e rica C entrală N u m ără­ ţe p a rticu la re , p ro ro cin d , pe a buşii in opropierea insulei V
toarea fin a lă a v o tu rilo r a lingă pagubele evaluate la ’ Creta, «n ocddeni pierzîiv t
consemnat avansul obţinut, m ilioa ne de d o la ri, panică şi \ du-şi vioţo trei din cele .
dc ca n d id a tu l p a rtid u lu i de nelinişte in ritu lu i co rp u lu i a fost condamnat la moar­ t pot»u persoane oflote la ’
opoziţie. M işcarea de e lib e ­ electoral. După calculele o­ te in contumacie de un exterior ..SlroickspoiT* si ai duşi In ju stiţie , ca urm are a | bord. ţ
rare naţională, colon elu l C a r­ fic ia le , n u m ă ru l asasinate­ C U R I E R tribu na l specia) din Bag­ com binatului m etalurgic din refuzului dc a se prezenta la
V îtko vik au semnat, cu repre­
los A rana O sorio, .ţnin cele lo r săvârşite de o rg a n iz a ţii­ dad, a anunţai m arţi noap­ zentanţii firm e i braziliene recrutare, să fie dc 31 dc ani \ SALONUL
234 (¡25 v o tu ri, ţa ţă de can­ le extrem iste de dreapta sc tea agenţia Irakiană dc ştir». „In d u stria e Comcrcio M jnc- INTERNATIONAL AL \
d id a tu l P a rtid u lu i re v o lu ţio ­ rid ică la /tesle 1 000, ia r po­ T ribu na lul a găsit drept înte­ rios S. A,'4, un contract p ri­ ♦ O * j ARTELOR MENAJERE
nar de gu vcrn ă m în t, M ario tr iv it un or Surse neoficiale, meiate acuzaţiile în legătură vind livrarea în B razilia a u- In stitu tu l central dc statis­
Fuctites P ieruecini. căruia ele a r fi şi m ai m ari. F o rţe ­ ru im plicarea acestuia In re­ «or u tila je complete pentru tică din Ita lia a anunţat că, \ Lo 3 morlîe. s-o deschis »
i-au re ve n ii 194 798 v o tu ri. le de dreapta au fo lo sit ca Cu p rile ju l aniversării unui sfert dc veac dc la instau­ centa încercare de lovitură de descărcarea m inereului de în perioada t ianuarie 1909 - : Io Paris cel de al 39-lea \
Cel de-al treilea ca n d id a i, pretext pentru declanşarea rarea prim ulu i guvern democratic din România, )a am­ slab mangan. Valoarea contractu­ I ianuarie 1970, pre ţu rile cu i Solon internoţionol ol or­
Jorfie Lucas Caballero. din a c ţiu n ilo r lo r teroriste }>o:i- basadele R epublicii Socialiste România din R. P B ul­ * © ♦ lui, informează agenţia CTK, ridicata in Ita lia au crescut . telor menojere. Lo ediţia l
partea P a rtid u lu i creşlin-d e- ţia „e zita n tă " a a c tu a lu lu i garia, R. S Cehoslovacă. R P. Polona, R P Ungară şl se ridică la suma de circa cu 7,9 la sută, iar cele cu u- ' din acest an porticîpâ t
M in istru l dc interne al L i­
m ocrat. a p rim it I1C9C5 vo­ guvern, pe care l-a u acuzat U R.S.S. au avui Ioc conferinţe de presă consacrate a­ banului. Kamal Jum blatt, a 05o 000 de dolari. niănuntu! cu 4,0 la sută ) peste 1 300 de expozanţi. .
tu ri. Iu je lu i acesta, n ici u- de lipsă de fe rm ita te fn li­ cestui eveniment. c ritic a i în cadrul unei decla­ . reprezentînd 21 de ţări. 1
nuî d in tre ca n d id a ţi nu a chidarea m işcă rii de guerilă. Cu acc.->i p rile j, despre sem nificaţia evenim entelor isto­ ra ţii făcute presei, „anum ite ♦ O * V'zitotorlî vor oveo prile- \
reuşit să întrunească m a jo ­ După cum rem arcă com en­ rice care au avut loc in România la G M artie J94ă au a u lo rită ţi libaneze" pentru ♦ O * \ jul să io cunoştinţă de ţ
rita te a de ju m ă ta te jdus unu ta to rii p o litic i, g u ve rn u l pre­ vo rb it In Sofia — M ihai Sibianu, însărcinat cu afaceri dtstrlbutrea de arme unor ce­ Curtea Supremă a Statelor Fostul pieşcdintc al S.U.A.. i ceh; moi noi oporote e-
din v o tu rile exp rim ete . sar­ şed in te lui J u lio Cesar M en­ a.i.ţ la Fraga - ambasadorul Ion O bradovici, la Varşo­ tăţeni cunoscuţi pentru osti­ Unite a ho tărlt că tin e rii ca­ I.yndon Johnson, a fost in te r­ lectro-menojere destinate
cina desem nării şefului sta­ dez M ontenegro a fost ne­ via — amba^'Mlorul T ibcnu Pelrescu, la Budapesta -­ litatea lor faţă de mişcarea re refuză să se înregistreze în nat luni scara la spitalul m i­ ' uşurării muncii femeilor. \
tu lu i reve nind acum . p o triv it vo it să cedeze de a lu n g u l ambasadorul D um itru Turcuş, la Moscova — Ion Ciubo- de rezistenţă palestiniană. El vederea re cru tă rii sint pasi­ lita r din San Antonio, pentru
co n stitu ţie i. C ongresului. S i­ în tre g u lu i său m andat cercu­ laru, însărcinatul cu afaceri ad -in lerim al României. La e precizat că această înarm a­ b ili de a fi traduşi in fata a fi supus unui control car­ ■ZOIRIENORl- JAPONEZ \
tu a ţia creată după acest scru­ rilo r m ilita ris te de dreapta, conferinţele de presă au luat parle reprezentanţi al M i­ re a populaţiei civile are loc ju stiţie i numai pînă la vlrsta diac Un purtător dc cuvlnt al \
tin nu surp rin d e , deoarece şi fă cin d o scrie de concesii, nisterelor A face rilo r Externe, ai asociaţiilor de prietenie In mal m ult localităţi din su­ de 23 de ani. Această ho târl- spitalului o declarat că fostul ) La Tokio, o fost dotă \
la u ltim e le a le g rii din m ergind de Iu acceptarea cu România, ziarişti dul Libanului, situate la gra­ rc respinge propunerea fo r­ şef al executivului american ^ în folosinţă ceo moi înal­
a ctu a lu l preşedinte, J u lio c o n tro lu lu i m ilita r osupra ce­ niţa cu Israelul. mulată dc guvern conform că­ »iu a suferit un atac de cord, ta clădire din Japonia - 1
Ccsar M endcz M ontenegro. lo r 22 de p ro v in c ii ale ţă rii reia lim ita de vlrstă pentru „internarea sa avînd doar un 1 Centrul internaţional ol |
nu obţinuse deeit 4n la sută pînă la num irea m in is tru lu i M arţi au început In Buda­ dintre cele două ţâri pe anul cei care urmează să fie tra ­ caracter preventiv". ) comerţului - cu 40 de e-
d in v o tu ri, el fiin d desemnat de război de căi re C om an­ pesta lucrările celei dc-a 28-a 1970 — informează agenţia ❖ O * toje. Acest „zgîrie-nori" ^
Com itetul Centra) al P a rti­
u lte rio r de către Congres. dam en tu l m ilita r şi nu de tCMUiii a Comisiei D unării ACTC dului Keo Lao Haksat a dat este astfel constiuit încit \
Ceea ce pare să su rp rin d ă preşedintele re p u b licii. in La lu crări parlicipâ delegaţi­ p u b licită ţii o declaraţie cu \ poote să reziste la seîs- i
in tr-o oarecare măsură, este u ltim a tre m e , a ctu a lu l pre­ ile ţâ rilo r membre ale Com i­ p rile ju l recuceririi de către C onvorbirile tehnice pentru pregătirea în liln irii dintre k me de trei ori moi puter­
fa p tu l că ccl m ai m are n u ­ şedinte, încet cind să m en ţină siei D unării, prin tre care si ♦ O * forţele Pathct Lao a Văii U l- Stoph. preşedintele C onsiliului de M in iştri al R.D.G.. nice decit marele cutre- \
O serie dc măsuri rc s lrir-
m ăr de v o tu ri t-a o b ţin u t un e ch ilib ru ţto litic, a lăsat România, precum şi reprezen­ ti\o promulgate dc reg im uri­ cloarclor — transm ite agenţia şi W. Brandt. cancelarul R. F. a Germ .m ici. continuă. \ mur din 1921, cînd copi- ţ
A rana Osorio. ca n d id a tu l im presia că ttu-şi doreşte a lt­ tanţi ni M in isterului Transjx>r- le anterioare îm potriva »>opu- de i#esă Khaosan Pathct Lao La 3 m artie. în rap l'ala R. D. Germane a avut ioc o ) tolo Joponiei o fost dis­
Mişcflrî» de eliberare n a ţio ­ ceva decîl să-şi sfirşească cu lu rilo r din R. F. a Germanici, Ijţie i evreieşti din Irak au Documentul relevă că forţele nouă in lîln ire in tre Gerhard Schlusser, lo cţiito r al şefu­ . trusă aproape «n intre- 1
nală, apreciat dr^pt exponent bine m an da tu l şi să-l pre­ ni adm inistraţiei sistemului fosl suspcn«late, anunţă un Palliel Lao au scos din luptă lui B iro ulu i C onsiliului de M in iştri al R D.G., şi U li ich ) gime. i
al c e rc u rilo r de extrem ă dea apoi un ui succesor ales hidroenergetic «le la Porţile comunicat oficial dat publici­ peste H000 m ilita ri inam ici, Sahrn. director m inisterial al Cancelariei federale a \ Clădirea din Ha mo- j
dreaptă. pe calc constituţională. dc Fier şi ai U niunii Interna­ tă ţii la Bagdad. P rintre noile d in irc care un marc număr j matsucho este prevăzută
M a jo rita te a ob se rva to rilo r Rezultatele s c ru tin u lu i de tionale de Telecom unicaţii. măsuri anunţate ^e numără dc m ilita ri (ailandezi si consi­ ILF G . C onvorbirile vor fl reluate joi. cu 26 de lifturi care cîr- ^
p o litic i a trib u ie succesul a- d u m in ică dîtt G uatem ala. dreptul evreilor dc a fi re p ri­ lie ri am ericani au doborit \ culă cu o viteză de 300 ţ
ccsiuia atm osferei de tensiu­ deşi nti s-au soldat cit alege­ . . m iţi în posturile deţinute an­ sau distrus la sol 40 de apa­ ^ metri pe minut, parcurgînd
ne şi teroare care o ni urcat rea v iito ru lu i, preşedinte, ¡tar ♦ © ♦ terior, reinstalarea posi u rilo r rate dc zbor şi au capturai . distanţa de lo subsol p»*- ^
( ii urma con» orbirii«»»' care
întreoga perioadă a cam pa­ să fa in riz c z c pe ca n d id a tu l au avui loc între delegaţiile telefonice In casele şi maga­ Im portante cantităţi de arme ’ no lo ultimul etaj în 30 t
niei electorale. Astfel, in ce­ dreptei, colonelul A rana O­ comerciale guvernamentale a- zinele lor ctc. «1 m uniţii. \ de secunde. Pentru con­
pînd de la 14 decem brie unu: sorio. [>ar perspectiva desem­ Ic R.P.D. Coreene şi It I*. i struireo oi ou fost folo-
1 recul, o rg a n iza ţiile de e x­ n ă rii sale va crea îv aceste Chineze. In Phenian a fost ♦ o* ♦ O * ? Sl'te 15 000 de tone de \
trem ă dreaptă „M işcarea an zile o nouă agravare a ten­ semnat un protocol cu p rivire Fostul prem ier irakian, co­ K(*prrzcntanţi ai ¡n trcu iin - C U R I E R ) oţel şi 20 000 tone de be- (
ticom u nistă naţională orga­ s iu n ii în fară. la schim burile de m ărfuri lonelul M ulul Ita/ak A l Nacf. derii cehoshuHCc dc comerţ ţ ton. »
nizată" (M .A.N .O .) şi „N oua I. PUTINELU
Redacţia şt. administraţia ziatuluî î Deva, sir. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva.
44063