Page 13 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-VA!

pagina a iv a I

i Hofărîri ale Consiliului de I

Miniştri privind experimen­ §

tarea noului sistem de sala­

rizare şi majorarea salariilor 5

unor categorii de oameni
I
ai muncii

Cît este şi cît poate fi de consistent aportul Văii Jiului Solemnitatea înminării unor înalte distincţii
Minerii brădeni
îşi consolidează organizaţiilor de partid, consiliilor populare
la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii cocsului poziţia de

colectiv fruntaş judeţene şi institutelor de cercetări
SIMPLE CAPRICII DE a anului minerii de la fruntaşe in întrecere in anul 1969
După ce in prima lună
I. M. Barza au redresat
total activitatea economică La C onsiliul de Stat a avut tovarăşii fon Ghcorqhe M aurer, tutelor de cercetare ş tiin ţific ă
a întreprinderii, rezultatele
BENEFICIAR, SAU CERINŢE dobîndite in luna februa­ loc m iercuri dim ineaţa solem­ Emil Bodnaraş, Paul Njeulescu- fruntaşe in întrecere.
V irq il
M izil, Gheorqhc Pană,
Pentru rezultatele deosebite
nitatea înm înă rii unor ordine
rie vin să le confirme şi
să consolideze locul de şi diplom e de onoare organi­ Trofin, Ilic Ycrdet, M axim obţinute în anul 1969 în înde­
frunte intre colectivele m i­ za ţiilo r judeţene de partid, con­ Berqhianu. Florian Dănălache, plinirea şi depăşirea sarcinilor
nereşti din judeţ. s iliilo r populare judeţene si Constantin Drâgan. Emil Dră- dc plan şi a anqajam cniolor
IMPERIOASE FONDATE sive a capacităţilor pro­ in stitu te lo r de cercetări fru n ta ­ găneseu, Janos Pa/.ekas, Petre in dom eniul industriei, inves­
Datorită folosirii inten­
asumate în întrecerea dintre
şe în întrecerea desfăşurată
Lupu, Manea Mâncscu. D um i­
organizaţiile judeţene de partid
în anul 1969 în cinstea Congre­
tru Popa. D um itru
Popcscu.
ductive, a forţei de mun­
că şi a tim pului de lu­ sului al X-lea al P artidului Co­ Leonlc Răulu, Gheorghe Stoica. tiţiilo r, transp orturilor şi c ir­
ciu, in luna februarie la m unist Román şi a celei de-a Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, culaţiei m ărfurilor, au fost. a-
X X V -a aniversări a e libe rării
membri supleanţi ai C om itetu­
rnrd atc ..O rdinul M u n c ii0 cla­
I.M. Barza s-a obţinut un
PE REALITĂŢI ? volum de producţie moi — patriei. lu i Executiv al C.C. al P.C.R., sa I o rq a n i/o tie i de partid a
ju d e ţu lu i laşi pentru locul 1,
mare faţă
de realizările
vicepreşedinţi ai C o nsiliu lui de
înaltele d istin cţii au fost în-
-5 lunii ianuarie cu 7,5 la m ínale de tovarăşul Nicolao M in iştri, membri ai guvernului, „O rd in u l M u n cii" clasa a TI-3
sută, iar la producţia de Ceauşeseu, secretar general al prim -secrctari ai com itetelor orqam /.aliei de parlid a judetu-
metol cu aproape 3,5 Io P artidului Com unist Român, judeţene de partid, prîm -vice-
Creşterea producţiei, îm bu­ obligaţia, a tlt noi ca producă­ sulă. Demn de remarcat preşedintele C o nsiliu lui de preşedinti ai com itetelor exe­
nătăţirea c a lilă tiî si reducerea tori, cît şi tovarăşii din Valea este saltul productivităţii Stat. cutive ale c o n s iliilo r populare
consum ului de cocs s-au im - Jiu lu i ca furnizori, s-o abor­ muncii, indicator la care
ous alentiei generale cu deo­ dăm cu p rin cip ia lita te . sporul faţă de prevederile La solem nitate au participat judeţene, conducători ai in s ti­
sebită acuilato în acest an. Pe Progresele făcute in ce p ri­ lunii februoiie este de 8-1
m ultiple planuri de activita te veşte calitatea cărbunelui e x­ Iu sută.
şi pe întreaga gamă a ie rar­ tras la m inele Lupcni şi U ri-
h iilo r şi com petentelor. acest cani şi preparat la Lupeni sînt
preţios Şi deficitar com busti­ incontestabile. In general căr­ Aspect de muncă în subteron. Minerul Constantin Oprea, Toţi indicatorii
b il este p riv it şi abordat ca bunele se încadrează în lim ita de la mino Paroşeni, verifică modul de fixare a cuţitelo. unei
o problem ă economică de ma­ admisă de norme de B,6 la su­ combine. (Foto Agerpres. P. DUMITRESCU)
xim ă insem nălate. Pentru so­ lă co n tin u i de cenuşă. Din a­ peste prevederi
luţionarea ei în lum ina sarci­ cest punct de vedere noi nu
n ilo r trasaie de plenara C.C. form ulăm nici un fel de obiec- Alâtuii de siderurgiştii
al P.C.R. din decembrie 1960, tiune. La cluburile sindicalelor hunedoreni, colectivele U ­ ii cu At
a fost pus în mişcare un me­ Ce reclamăm? Din v e rific ă ­ zinei „V ictoria'’ Călan de­
canism complex, în cadrul că­ rile făcute rezultă că sub as­ pun strădanii deosebite
ruia Hunedoara — ca p rin c i­ pectul p u terii de cocsificare, pentru obţinerea unor re-
pal producălor şi consum ator cărbunele nu se prezintă cu o (uitate valoroase în intre-
de cocs din tară — deţine ro ­ constantă satisfăcătoare. In u r­ cere, întregind astfel bi­ S T IM A Ţ I TO V A R Ă Ş I, cestei întreceri esle poporul te, şi Ia fiecare produs, să-şi
lul precum pănitor. ma probelor de cocsificare in ­ Iniţiativele rodesc pe lanţul pozitiv obţinut pe In numele C o m itetului Cen­ însuşi. Poporul nostru a dcslă- realizeze cel puţin prevederile
şural o muncă intensă în ca­
Centrala in dustrială Hune­ dividu ală In cutii, cărbunele ansamblul Centralei in ­ tral al pa rtidu lui, al C o nsiliu lui dru l întrece rii in tre Judele, în­ de plan, iar acolo unde sin i
doara. colectivele de cocsari din unele lo tu ri de vagoane dă dustriale Hunedoara, de Stat şi al C o n siliu lu i de treprind eri şi in s titu ţii, a asigu­ con diţii şi unde produsele res­
şi fu rn a lişti caută cu asidui­ o rezistentă chiar de 26 la După două luni de ac­ M in iştri, felicit din toată Inima rai realizari-.i sarcinilor de pective sînl cerule pe plata
tate căi şi m ijloace pentru pu­ sulă, ceea ce este foarle bine. tivitate intensă, cocsarii, pe ciştiq ă to rli în trece rii pen­ plan, croind pe această bază internă sau l.i export, să-şi de­
nerea în valoare a rezervelor In acelaşi tim p insă. prim im terenul colaborării Icrnaliştii şi turnătorii de tru realizarea şi depăşirea sar­ noi con diţii pentru ridicarea păşească sarcinile planificate.
de care dispun ■ şi acţionează lo tu ri a căror rezistentă co­ la Călan raportează de­ cin ilo r de plan pe 1969. bunăstării m ateriale şi s p iri­ Num ai aşa vom asigura dez­
eneigic in această direcţie. Do­ boară plnă la 14 la sulă. In păşirea tuturor indicatori­ Solem nitatea în m in ă rii unor voltarea armonioasă a în tre g ii
vadă sînt angajam entele asu­ asemenea cazuri devine aproa­ D in anchetele efectuate de le şi dezbaterile care îşi a- lor de plan. Astfel, s-au ordine şi d is tin c ţii ale Repu­ tuale. Doresc, de aceea, să *»- econom ii naţionale, vom pulea
mate în întrecere, care pre­ pe im posibil ca d in lr-u n căr­ redacţia z ia ru lu i nostru In due partea lo r însem nată dc obţinut suplimentar S7S b lic ii Socialiste România cişti- dresez m u lţu m iri tu tu ro r oame­ crea co n d iţii pentru creşterea
văd pentru acest an realiza­ bune de slabă calitate, aflat in rin d u l p u b lic u lu i — to t m ai c o n trib u ţie . Dc m are e fic ie n ­ tone semicocs, 275 tone qă to rilo r întrece rii pe 1969 n ilo r m uncii din industrie, a- continuă a bunăstării m ateria­
rea peste prevederi a unei pro­ proporţie de 50 la sulă în şar­ bun cunoscător al a ctu lu i c u l­ ţă sînt s ch im b u rile dfc expe­ fontă şi importonte can­ este o expresie a ap recierii ac­ y rlc u llu ră . cc ie rtă ri şi proiec­ le şi spirituale a oam enilor
ducţii suplim entare de 5 000 jă, să oblincm cocs de mare rie n ţă in tre secţii, constind in tităţi de piese mecanice tări. cărora II se daloresc de m uncii. Ne exprim ăm con vin­
tone cocs de ca'itale şi redu­ rezistentă. tu ra l şi deci to t m ai exige nt şi radiatoare turnate. Pe tiv ită ţii desîăşurale de comite- (apt loatc rozullalelc hune pe gerea că organizaţiile judeţene
— , din d iscuţiile pu rla le cu in tiln ir ile d in tre s a la ria ţii lele judeţene de partid, de con­ care le-am o b ţinu i în 1969 în
cerea consum ului de cocs cu Cum se repercutează aceste d ire c to rii dc ciul) din judeţ, a sectoarelor cu rezu ltate pozi­ această bază s-a realizot s iliile populare, dc conducerile dc parlid, com uniştii, to ţi oa­
7 000 tone. oscilaţii asupra producţiei, ca­ reieşit că viata s p iritu a lă a u­ tiv e şi cele cu rezultate m ai un spor al producţiei mar­ şi organizaţiile de p a rlid din dezvoltarea pconomică Şi socia­ m enii m uncii nu-şi vor precu­
Reuşita deplină a acestei ac­ lită ţii Şi consum ului de cocs. nor lo c a lită ţi nu se rid ic ă în ­ slabe“ . fă vindută şi încasată de in stilu te le de cercetări pentru lă a ţă rii, In edificarea socie­ peţi e fo rtu rile pentru a duce
tă ţii socialiste.
ţiun i nu depinde insă în e x­ nu-i greu de aflat. In lu n ile ia­ că la n ive lu l c e rin ţe lo r în ­ Un m ijlo c im p o rta n t pen­ aproape 5 milioane lei ţa­ îndeplinirea sarcinilor pe (are După cum ştiţi, tovarăşi, sar­ la îndeplinire sarcinile ce le
clu sivitate de activitatea coc- nuarie Şi februarie, rezistenta d re p tă ţite ale ce tă ţe n ilo r. Ne- tru îm bogăţirea cu n o ştin ţe lo r ţă de prevederi, iar pro- şl le-au asumai. Cei ce s-au cin ile dc plan pe acest an — revin, că anul 1970 $e va în­
sarilor şi iu rn a liştilo r. Ea esle medie la toba M in im a fost concordanţa d in tre ceea cc se profesionale, pe ntru reactua­ ductivitateo muncii în lu­ situat pe prim ul loc in În tre ­ in economie, în ştiinţă, in toa­ cheia cu rezultate şi mai bu­
c'd H itio n a lă nem ijlocit şi ho­ de 71 la sută. dar a va ria t pe oferă şi ceea ce aşteaptă a­ lizarea lo r îl con stituie con­ na precedentă a fost cu cere au satisfacţia — şl se pol ne decit anul precedent.
!., >r de modul in care m i- zile între 69 şi 75 ia sută. A ­ ceştia e încă departe de a fi c u rs u rile „C ine ştie. ciştig ă". 5,2 la sută mai mare ds- m in drl — că activitatea pe ca. te dom eniile de activitate — In ce priveşte v iito rii câşti­
sînt mari. Avem salislacţia de
oeni şi preparatorii din V a­ ceasta a in flu e n ţa i negativ va­ rezolvată. „In aceste concursuri — ne cit sarcina planificată. re au desfăşural-o anul trecut gători al între ce rii in curs. nu
lea J iu lu i asigură Uzinei coc- loarea m etalurgică a cocsului A m organizat astfel o m a­ spunea Gheorghe Rueureştea- este recunoscută şi ap red ală a sublinia că prevederile pla­ vreau să a n ticip e z; ştim că fie ­
so-chim ice de la Hunedoara si şi a dim inuat p o sib ilită ţile de să rotundă cu c iţîv it d ire c­ nu — e necesar să fie cu ­ M ANIFESTĂRI C O N S A ­ in fa|a întreg ulu i popor. De­ nului pe prim ele două luni au care aspiră la locul în tîl — şi
cocserici de la Călan materie reducere a consum ului la fu r­ to ri dc club. pentru a lu a cu ­ p rin şi c it m ai m u lţi m u n ci­ CRATE SĂRBĂTORIRII sigur, unele com itete judeţene, fost nu numai îndeplinite, ci şi e foarte bine aşa. Pe lingă de­
prim ă îndestulătoare şi, îndeo­ nale. noştinţă dc perspectivele a- tori, îndeosebi tin e ri, p o rn in - organizaţii de partid şi condu­ depăşite ; in industrie, de e- coraţii, clştig ă to rilo r întrecerii
sebi. de cea mai bună calita­ Aşa se prezintă situaţia în ccstuj an. cău tările, exigenta du-se de Ja cele m ai m ici fo r­ C EN TEN ARULUI N A Ş ­ ceri de in stitu ie , — cum esle xcraplu, planul a fost realizatA II se acordă şi prem ii în bani
te. Aceasla deoarece ponderea fond. iar specialiştii dispun de m a ţii ale în tre p rin d e rilo r. in proporţie dc peste 102 la — de exemplu, pentru lo ­
cărbunelui cocsiiicabil şi se- suficiente argumente pentru a sporită ce o vo r aborda fără Cum e ca2ul la noi, în secto­ TERII LUI V. f. LEN IN de exem plu C om itetul m un ici­ sulă, cu o creşlere faţă dc a­ cul în lii In industrie se
m icocsului provenit din căr­ demonstra convingător cît de înd oia lă in activita te a lo r co­ In cuprinsul m unicipiu­ pal Bucureşti, care a lansat nul trecut de 14.1 la sulă. Este acordă 500 000 lei ; com ­
tidian ă. Au p a rtic ip a t tova­ ru l m in ie r, dc la brigăzi, sec­ chemarea la întrecere in in ­ un început bun, tovarăşi, dar
bunele extras şi preparat în u tilă şi necesară este îm bună- toare şi ch ia r echipe. La I.M . lui Deva au fost organi­ pletat şl de o recompensare)
Valea Jiu lu i. în consum ul to ­ tătirea constantei calitative a răşii Io s if Mercea — S im eria, Barza s-a elaborat un regula­ zate mai multe monifestâri dustrie — încearcă astăzi un să nu uităm că pînă la slîr- m aterială, stim ulentul moral
tal de m aterie prim ă pentru fa­ cărbunelui. Este o realitate G heorghe N iicurcşteanu — m ent de fu n cţio n a re a acestor culturale de masă cu p ri­ oarecare senlim enl de tristeţe şltul anului mai avem încă devine mai substanţial. Am
bricarea cocsului, reprezintă fără echîvocuri pe care se şi G urabarza. Ioan D u m itru — co n cu rsu ri". lejul sărbătoririi centena-' pentru faptul că nu au reuşit m ull. Trebuie să ne concen­ convingerea că organizaţiile
50 şi respectiv 9 la sută. fundează cererile insistente a­ Călan, Dorn Tom a — G helar. rului naşterii iui V. I. Le­ să ocupe locul în tîl. Doresc trăm e fo rtu rile pentru a men­ judeţene de parlid, organiza­
O la tu ră însem nată a a c ti­
Insă ca. fe lic ilfn d pe tîş lly ă -
Din capul lo cului, deci. tre ­ le cocsarilor de a prim i căr­ „P e n tru a veni în s p rijin u l v ită ţii c lu b u rilo r constă în nin. to rll întrece rii, deci pe lo ţî cel ţine şi in v iilo r acest ritm pen­ ţiile de partid din in stitu tele
buie subliniat cu tărie Şi in ­ bune cu valenţe ca lita tive cit p ro d u cţie i — ne spunea Io sif m unca cu ltu ra l-e d u ca tivă . In La întreprinderea de ce s-au plasat pe prim ele şase tru a realiza şi depăşi planul de cercetări, din în trep rind eri
de stal la to ţi in d ica to rii
Mercea — e necesar să aibă
în
icies cu toată seriozitatea că mai liniare. loc nu num ai în ca d ru l c lu ­ m u lte lo c a lită ţi . din ju d e ţu l ponificaţie, cooperativa locuri, să folosesc p rile ju l pen­ îşi vor spori e lo rlu rile pentru
fără acest s p rijin real. efectiv — N evoia rid ic ă rii la nivel meşteşugărească „S olida­ toate întrep rind erile. Trebuie a oh(lne victo ria în întrecere.
b u lu i ci şi d ire c t în se cţiile nostru, ro lu l p rin c ip a l în o r­ tru a adresa, in numele con­ să remarc cu acest p rile j că.
şi consistent, Hunedoara nu constant a c a lită ţii cărbunelui ritatea", secţia nasturi a C elor care au ciştlgat anul a­
în tre p rin d e rilo r c it m ai m u l­ ganizarea. cu fo rţe le e xiste n ­ ducerii de parlid şi de stat. deşi s-a înregistrat o depăşire
va putea Îndeplini cu cinste cocsiiica bil şi pentru semicocs 1.1.L. Deva, fobrica de cesta le doresc să se numere
te in tîln ir i cu in o v a to rii — te, d unei intense a c tiv ită ţi calde fe licită ri tu tu ro r com ite­ a tit de marc a planului pe p ri­
sarcinile şi angajam entele ec-i este imperioasă şi recunoscută sp iritu a le , rev.inc c lu b u rilo r. conserve, prin colaborarea şi anul v iito r p rintre cel căro­
revin. Tocmai de accca. cocsa- ca atare de către to ti factorii m u n c ito ri cu vastă e xp e rie n ­ De aceea, e necesar ca to ţi bibliotecii municipale, s-au te lo r judeţene de partid, con­ mele două luni, mal avem încă ra le vom jro rd a d istin cţii.
rii hunedoreni aşteaptă cu ar­ — ne-a declarat inginerul C or­ ţă — în scopul unei pregătiri d ire c to rii de c lu b u ri să de­ prezentot medalioane li­ s iliilo r populare şl conducerilor între p rin d e ri — şi nu puţine — Vă doresc dumneavoastră,
doare şi cu cel mai ju s tific a i nel Gherghel, şeful secţiei coc­ m ai tem einice a tin e rilo r. In - pună o a c tiv ita te c it m ai in ­ terare în care au fost In stitu te lo r de cercetări şl pro­ care nu şi-au realizai sarcini­ com itetelor judeţene de partid,
interes ca aportul m in erilor si sificare. De aceea s-a şi trpcut tîln ir ile sînt absolut necesare tensă în vederea re a liz ă rii ei. prezentate episoade din ie ctă ri pentru etanul cu care le. Com itetele judeţene, m inis­ com uniştilor, lu lu ro r oam eni­
preparatorilor să fie în acest la revizuirea vechiului stan­ în sectoarele ce reclam ă r id i­ In p riv in ţa educaţiei, in spe­ viaţa şi opera marelui s-au angajat in întrecere, au terele, conducerile în tre p rin ­ lo r m u n ţii din patria noaslră,
carea eficientei m uncii, o stră­
an cit mai substanţial. dard — STAS I BOB/1965 — p ri­ danie deosebită din partea cial a tin e rilo r c a re ,íes de pe Lenin. luptat şi şi-au adus con tribu ţia de rilo r, in s litu lflo r şl In s lilu ţii- noi şi noi succese în înd epli­
— Cum răspunde Valea J iu ­ vind co n d iţiile de determ inare co le ctive lo r dc m u n c ito ri'’ . băncile şco lilo r profesionale Ia realizarea planului pe 1969. lo r noastre trebuie să se preo­ nirea şart in ilo r (rasate de Con­
De fapt, prim ul cîşlig ă lo r al a-
lu i acestor cerinţe ? — este în ­ a c a lită ţii şi de recepţie a căr­ şi a căro r a c tiv ita te educati­ cupe ca fiecare unitate în par­ gresul al X-lea ai pa rtidu lui.
trebarea cu care ne adresăm bunilor. „Şi la noi, la Ghelar — ne-a vă trebu ie con tinu ată în ca­
tovarăşului Ghcorqhe Pavel, declarat Doru Toma — s-au d ru l unui proces con tinu u,
Anchetă realizată de in iţia t co n sfă tu iri cu in o va to ­
inginerul şef al uzinei cocso- r ii in ca d ru l tem ei ..S arcini­
chim icc. LAURENŢIU VISKI le de plan pe ’70", în scopul M. BODEA ţiei sole Poîoţo. Aceeaşi notă
— Problema in discuţie are m ob ilizării mai intense la înde­ caracteristică o însoţit şi inter­
pretarea melodiei „O fată moi
pentru noi o im portantă esen­ p lin ire a tu tu ro r in d ic a to rilo r găseşti dar un prieten nu".
ţială. Sînt la m ijlo c interese (COfttlNUAţtC IN f AO. e >-o) s a rc in ilo r dc plan La fe l lec­ i 1- \ n is a Seara de concurs s-o încheiat
m ajore ale econom iei şi avem torate le tehnice, sim pozioane- cu evoluţia reprezentantei El­
veţiei, Froncine. Noua „M id i­
nette" a adus o notă proprie
în interpretarea compoziţiei
„Trecea fanfara m ilitară" şi în
cîntecul eî notai „Partea bună
Participarea tineretului la lupta maselor pupii" Podea a doua a programu­
a vieţii".
lui a cuDrîns 3 recitaluri „hors
concours” . Primul, susţinut de
In cec de-a doua zi a con­
cursului şi festivolului interna­ Luminiţa Dobrescu - câştigătoa­
ţional de mgzică uşoară dotot rea de anul trecut a marelui
lare pentru instaurarea guvernului dr. Petru Croza Aur", pe scena Teatrului bro- trofeu Cerbul de Aur, a dove­
cu marele premiu „Cerbul
de
dit gama largă de posibilităţi
şovean ou evoluot 6 noi
con­
serii,
curenţi. In deschiderea
mesagera cintecului scoţian, ale interpretei care a nuanţat
cu uşurinţă sensurile dromoti-
Bernodette o interpretat me­ ce ale liricii m elodiilor inclus«
lodia „N ici o lacrim a" şî cîn-
Documentele vrem ii, artico­ vern ului dr. Petru Groza. A ­ fiinţarea celulelor legale ale or- dorinţa de afirm are a tin e re lu ­ în repertoriu.
lele inserate în presa com unis­ vem în fată Apelul C om itetului ga nizatiilor salo, parlicipînd în lui. despre prezenţa lui activă tecul scoţian intitulat Eleonoi O adevârotâ sărbătoare a
tă aduc m ărturii vibrante de­ regional U.T.C. Banat In el gă­ masă In acţiunile in iţia le în la desfăşurarea evenim entelor. Rîgby. Venito din patria Amo- cintecului a constituit-o evolu­
Iiei Rodriguez, Tonicha, pose­
spre co n trib u ţia bărbătească, sim o înflăcărată chemare a­ Valea Jiu lui. Hunedoara, Deva Să ne referim la cîteva din ele. soare a „M icrofonului de aur"
plină de eroism a tin e re lu lu i dresată tin e rilo r m uncitori, ţă­ Călan. la difuzarea cnvîn tu tu i In luna septembrie 1944. în De­ acordat de Rodio-Cfubul por­ ţia vedetelor internaţionale
inincdorcan la desfăşurarea e­ va tslrada M. Emines.cn nr. 21 tughez, o ales pentru acest Memphîs Slim şi Josephine
venim entelor cc au premers are loc constituirea com isiei concurs melodia „N-am ştiut" - Baker. Memphîs Slim o recon­
actului islo ric de la 6 M artie. dc organizare a sindicatelor. pe care o interpretat-o in lim ­ stituit pe scena festivolului is­
O pţiunea făcută în focul bătă­ Relatînd aspecte dc la acest ba româno - şi un cîntec tro-
liilo r de oe fro n tu l a n tih itle ­ File din istoria anilor 1944-1945 evenim ent, ziarul „M o ld o va “ diţionof d?n folclorul portu­ toria blues-ului, interpretînd
rist. pc fro n lu l producţiei, în (care apărea atunci la Deva) a­ ghez intitulat Răşinarul G ali­ cele mai semnificative compo­
lupta deschisă, curajoasă, p li­ răta că în sală m ajoritatea par­ na Nenoseva din U.R.S.S. a ziţii ale genului. La rindul său,
nă dc sacrificii îm potriva reac- ticip a n ţilo r erau tine ri. In ca­ interpretat cu căldura şi dis­ fosephine Qoker a cucerit a-
ţiu n ii, pentru lib e rtă ţi democra- rani, elevi, studenţi, de ţoale tip ă rit al pa rtidu lui Sute de t i­ drul revendicărilor qeneral- tincţie compoziţia lui Paul Ur-
lice. pentru o viată mai bună. naţion alită ţile , de a se înrola neri s-au înrolat pe frontu l an­ dem ocralice s-a cerul, tu deo­ muzescu „M oreo eînto“ şi me­ -plauzele spectatorilor prin Iar-
s-a dovedit a li singura justă în lupta antifascistă, de a sus­ tih itle ris t. V or rămîne v ii in sebire. dem ocratizarea arm atei, lodia sovietico „Oameni mo­ mecul cu care a interpretot u­
corespunzătoare intereselor v i­ ţine frontu l prin muncă. îndi- a m in tirile noastre (aptele dc reorganizarea şcolilor şi uceni­ ţuri". Trimisul televiziunii iu­ nele din melodiile sole de suc­
tale alo întreg ulu i popor. cîndu-se în acelaşi tim p nece­ arme. pildele de eroism ale ciei. g a ra n ta ta dre ptului de goslave, Braco Koren, o inter- ces.
Sînt numeroase m ă rtu rii ca­ sitatea organizării ..Frontului ostaşilor de sub comanda colo­ organizare, ridicarea salariilor, • pretot în concurs şlagărul „So
re atestă felul în care tin e re ­ tin e re lu lu i p a trio tic “ , necesita­ nelului Iosif lonescu, a m aio­ nu uităm trandafirii" şi cînte- T. MATEESCU
tul Inincdorcan, la îndem nul tea u n irii tu tu ro r forţelor in rului Ioan Puşcaşu din re g i­ Prol. EUGEN FIRCZAK cui iugoslov „Trei paşi in a l­
com uniştilor, şi*a alăturat, fără ju ru l P.C.R., reprezentantul m entul 4 transm isiuni Deva. bastru". Cintărelul Claude Co­ T. CATINCESCU
care nu au precupeţii nim ic los din Monaco a îneîntot prin
rezerve, glasul, forţele, tăria ferm al intereselor întregului PETRA PASCAL FERNANDA DAMASO
pentru Snfrîngerea duşm anului Fotogrofii de V. ONOIU (R.F. a Germaniei)
braţelor în fă p tu irii dezideratu­ popor. T ineretul hunedorean a A lte fapte consemnele în nostolgia vibrantă o compozi­ (Portugalia)
lui m ajor — instaurarea gu­ răspuns acestui qpel prin În ­ presa vrem ii vorbesc despre