Page 98 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 98
4
DRUMUL SOCIALISMULUI , Nr. 4736 A S ÎMBATĂ 28 M A M IE 1970
Plenara Consiliului Naţional
al Frontului Unităţii Socialiste FORMAREA NOULUI \
S
i
i ţ \
Cuvîntarea tovarăşului GUVERN ITALIAN \ ATLAS ! ţ
l
ROMA 27 (Agcrpres). — V i cerile externe, Franco Restivo \
neri seara, primul ministru al — afacerile interne, Oronzo \ CURS INTERNATIONAL 1
Italici, Mariano Rumor, a pre Reale — justiţia, Emilio Co ţ DE PERFECŢIONARE \
NICOLAE CE zentat preşedintelui republicai. lombo — trezoreria. Mario S MEDICALA \
r
Giuscppe Saragat, lista noului
Carto
Tanassî —
apărarea.
său cabinei ric coaliţie cvadri-
Donal-Cattin — portofoliul î
parLită de cenlru-stînga. Prin In prezenţa ministrului
cipalele ministere au fost atri muncii şi Lorenzo Natali pe muncii şi asigurărilor so 1
realizarea securităţii europene, efectiv de relaţiile internaţio buite astfel: Aldo Moro — ala- cel al agriculturii. \ ciale din Cipru, Tossos I
este în deplină concordantă cu nale să Iacă mai mult ca pînă Papodopoulos. la Nicosia
(UIMAVt OlN.fâO, 1) \
politica Partidului Comunist acum in accsl domeniu s-a deschis joi cel de-a( 1
Român si a guvernului, cu nă De asemenea, tovarăşi, din \ cincilea curs internaţio t
zmntele naţiunii noastre so lot ce s-a spus aici putem nal de perfecţionare me
in ce priveşte problemele in Comunicat comun \ 1
cialiste. Este necesar ca Fron Iraqe concluzia că, pe baz.a ex dicală cu tema „Actuali
ternaţionale. după cum a re \
tul Unităţii Socialiste să acţio perienţei pe care am cîş tia v tăţi în medicină", orga ţ
ieşit din informarea prezenta neze mai intens in această d i l-o într-un an şi pimătatc de nizat de Uniuneo medi-
ta aici. în perioada care a tre recţie, să iniţieze acţiuni, dia la formarea Frontului Unităţi) colă balcanică.
cut, biroul executiv a desfă loguri cu diferite pailidc po li Socialiste si a consiliilor, tre ungaro-est-german Printre personalităţile
şurat o activitate importantă, tice şi organizaţii care se pro buie să acţionăm in continua core au luot cuvîntul în
stabilind Icqaturi cu o seric nunţă pentru securitatea eu re ca aceste organisme să-şi şedinţo inaugurală s-au
de organizaţii similare din ta BERLIN 27. — Coresponden nistrul afacerilor externe al
ropeană. pentru relaţii de co îndeplinească in condiţii tot aflat dr. Vassos Lyssari-
rile socialiste, cu organizaţii tul Agerpres, St. Deju, trans R. P. Ungare, care a făcut o
laborare între statele europe mai bune. rolul de a contribui des, preşedintele Comite
din ţările în curs de dezvolta mite: In comunicatul cu p riv i vizilă oficială în R.D.G., se a-
ne. Prin aceasta. Fionlut U n i la realizarea unei unităti toi tului de organizare al
re. cu mişcări de eliberare na re la convorbirile purtate la rală că cele două părţi au
tăţii Socialiste îşi va putea a mai depline a tuturor oame Berlin de O llo Winvcr. minis- cursului, şî prof. dr. M. ţ
ţională şi cu alte orqanizntii duce contribuţia la găsirea căi nilor muncii fără deosebire constatat, cu satisfacţie dezvol Popescu Buzeu. secrelorul
Irul afacerilor externe al RD.
Şi partide din ţările capitaliste. lor celor mai potrivite pentru de naţionalitate, a întregii na Germane, şi Janos Peler, mi- tarea cu succes a relaţiilor \ general ol Uniunii medi
Pornind de la interdepen realizarea conferinţei statelor ţiuni socialiste, in lupta pen dinlre R. D. Germană şi R. P. t cale bolcanîce.
Ungară.
denta dintre politica noastră europene, pentru înfăptuirea tru înfăptuirea programului e
internă şi externă, este nece securităţii pe continentul nos laborat de Congresul al X-lea CUBA. - In 1968, terenurile dintre suburbiile Havanei, Părţile au subliniat necesita \ COMETA VA DEVENI
sar ca Frontul să acţioneze cu tru. al partidului, pentru înfăptui Caiabazar şi Las Guasimas erau inco virgine. Azi, aici se întinde Alte arestări tea soluţionării problemelor ţ VIZIBILA
Şi mai multă fermitate pentru Totodată, este necesar să se rea societăţii socialiste m u lti noua grădină botanică, pe o suprafaţă de 600 de ha, gră legale de asigurarea păcii în
a contribui la realizarea lin ii lateral dezvoltate în patria dină unică în lume prin irnporlon|a plantelor sale tropicale Europa pornindu-se exclusiv 1
intensifice legăturile cu miş O cometă descoperită l
lor generale ale politicii exter şi subtropicale. operate în Chile de la recunoaşterea situaţiei I
cările de eliberare nationaiă, noastră- în cursul onului trecut de
pronunţat
ne a ţârii noastre — politică cu organizaţiile şi partidele Cu accasla, aş dori să închei In foto : o parte din plantele „pui" îngrijite in spaţii SANTIAGO DE CHILE 27 (A - exislentc şi s-au principiului 1 astronomul sud-alrican J.
de colaborare cu ţările socia politice din ţările în curs de lucrările plenarei noastre, u- special amenajate. qerpres). — Autorităţile chi pentru aplicarea C. Bennett din Pretorio, va l
liste. cu toate ţările lumii. In dezvoltare, cu tonte mişcările lînd tuturor tovarăşilor suc liene au operat noi arestări in coexistenţei paşnice între sta deveni vizibilă din toate \
interesul proqresulul, al mai antiimperialisle, contribuind si ces in activitatea lor. Vă rog rîndul unor persoane bănuite tele cu orînduiri sociale dife punctele Pâinîntului, m-
bunel cunoaşteri reciproce, al pe această cale la întărirea so să transmiteţi tuturor consilii de a fi conspirai pentru înlă rite. cepînd de săptămîno vii \
dezvoltării relaţiilor tchnico- lidarităţii poporului, nostru cu lor Frontului Unităţii Socia Conflictul arabo-israelian turarea quvcrnului oroşedinfe- In leqălură cu convocarea li toare Dr. Kennett Fran \
Stiintlfice şî culturale între popoarele care luplă îm potri liste si organizaţiilor care iac Iviî Eriuarrlo Freî. Lisla aces nei conferinţe privind securi ( klin, de Io Planetariu!
popoare, pentru victoria cau va imperialismului, pentru e parte din el. deci tuturor ce tora cuprinde în prezent 28 do tatea europeană, cei doi \ Hayden (5.U.A.). a decla- \
zei păcii şi socialismului in liberare naţională şi socială tăţenilor din judeţele dumnea nume. miniştri de externe si-au rot că această cometă va
lume. voastră. urări de noi succese TEL A V IV 27 (Aqerpres). — La Cairo au fost confirmate exprimat punctul de ve I ţ
pentru dezvoltare independen Un grup de 20 de persoane putea fi văzută ca o stea
Hotărlrea plenarei noastre tă. fără nici un amestec d in în activitalea viitoare si mul In cursul zilelor de joi si v i raidurile de joi şi vineri ale arestate anterior, dinlre care dere potrivit căruia la a- l cu două ore înaintea ră 1
de a se intensifica legăturile afară. Apreciez că există toate lă sănătate. neri, aviaţia israeliană a im.re- aviatici israellenc. Un purtător majoritatea ofiţeri, vor com ccasla trebuie să participe loa \ săritului Soarelui. Miercuri, \
te statele din Europa, pe baza
cu toate orqanizatiile politice ronditiunlle ca Frontul U n i (Cuvîntarea a fost sublinială prins mai multe raiduri asupra de cuvint militar citai de ^aon- părea in fala unor tribunale ogalilăţii in drepturi, fără să cometa o trecut Io 80 mi
si de altă natură din Europa tăţii Socialiste, biroul execu în repetate, rinduri cu puter poziţiilor militare egiptene din [ia MEN a declarat că în tim militare. Autorităţile guverna sc pună nici un fel de condiţie i lioane km de Soare, ior \
In vederea conlucrării pentru tiv, tovarăşii care se ocupă nice aplauze). zona Canalului de Stiez. se ara pul luptei aeriene care a avui. mentale au declarat ră deţin ţ joi se afla la o distantă !
tă intr-un comunicat militar loc vineri si la care de ambe preliminară.
publicat la Tel A viv. In co le părţi au fost angajate 40 informaţii potrivit cărora g ru In comunicat se menţionea 1 de 107 milioane km de \
municat se menţionează că în de avioane, un aparat israclian pul de ofiţeri ar fi intenţionat ză tolodală că O. W in zer l-a \ Păinînt.
să instaleze în funcţia de pre
a fost doborît, iar altul a fost
urma luptelor angajate cu a
Cu privire la vioane egiptene, cinci aparnte atins. Avioanele eqiptenc. cu şedinte al tării, în cazul în informai pe J. Peler despre \ AVALANŞE IN AIP|
care lovitura de stat ar fi reu
la
de
desfăşurarea în litn irii
excepţia unuia, s-au întors la
şit. pe generalul Morari« Gam
Trei avalanşe, care ou
apartinînd forţelor aeriene ale
R.A.U. au fost doborîte. bazele lor. a precizat pur!¿¡Io boa. El a fost ministru al a Erfurl dinlre preşedintele Con antrenat imense mase de ţ
n ii de cuvînl.
siliului ric M iniştri al
R. D.
părării şi de interne în perioa Germane. W. Sloph, şi tance- zăpadă de pe piscurile 1
da 1952— 1958. în timpul man
securitatea europeană datului prezidenţial al lui Car | tarul U. F. a Germaniei, W. tiere şi feroviare ale lo- ! \
Alpilor, au dus la între
ruperea comunicaţiilor ru
* Brandt.
los Ibanez.
Senatori americani se pronunţă pentru colită|iî italiene de fron t
tieră, Brennero cu Austria
şi R F. o Germaniei. Au I
Consiliul National al Fron Comitetului Consullativ al siliţii National al Fronlului torităţile de frontieră ou i
tului U nităţii Socialiste a c- Statelor participante la Trata Unităţii Socialisle : retragerea trupelor din Asia de sud-est In insula Corfu se va instala onuntat că şirul de ou-
xaminat şi aprobat în şedinţa tul de Ia Varşovia. — însărcinează Biroul Exe 1 toturisme şi camioone. ţ
plenară din 27 martie a.c., ac Consiliul National consule cutiv să acţioneze pentru sta o bază navală a N. A. T. O. 1 blocate (a graniţa cu Aus \
tivitatea rieslăşuralâ în anul ră că se dezvoltă in tot mai bilirea şi dezvoltarea de re W A S H IN G TO N 27 (Age* naid Rieglc si Paul Closkcy, trio, se întinde pe o lun
1969 de către Biroul său Exe mare măsură condiţiile nece laţii cu formaţii politice simi pres). — Liderii republican ambii republicani, au anunţai i gime de oproope 5 kilo \
cutiv, precum şi proiectul sare pentru convocarea con lare Frontului partide po liti democrat din Senat, au cerii* la o conferinţă de presă că A TEN A 2“ (Aqerpres). — O luri. Informaţia, răspinriilă ra \ metri. De asemeneo, o 1
planului pentru anul 1970 în ferinţei slalelor europene în ce, organizaţii sociale, cultu joi preşedintelui Nixon să cori- vor propune Camerei Repre bază navală a N A.T.O. pentru pid in întreaga insulă, a pro fost întrerupt temporor tra. 1
domeniul relaţiilor internaţio problema securităţii. rale şi ştiinţifice, reprezen linue retragerea trupelor ame zentanţilor un proiect de lege alimentarea submarinelor va li dus, po trivit agenţiei citate, o \ f¡cuI feroviar pe linia în-
nale. AvSnd convingerea că se tanţi ai parlamentelor şi per ricane din Asia de sud-est îo prin care să nu se mai aloce créala în regiunea Paleocas- mare emoţie în rindul popu i ternoţională Roma - Miin- 1
Consiliul National conside curitatea este cauza comună sonalităţi din toate sectoarele (iuda situaţiei din Laos ¿i nici un fel de sumo înccpînd trîtsa din nord-veslul insulei laţiei. alit din cauza m ilita ri \ chen, multe plecări ur \
cît
zării acestei regiuni,
Corfú, anunţă agenţia t rance
şi
ră că una dintre principalele a tuturor popoarelor, fie ele vieţii sociale din ţările Euro Cambodgia. „Trebuie să ne re cu dala de I iulih. 1971 pentru Pressc citind surse bine in fó r pornim laptul că va fi sacrifi mi md a fi reprooro'matc
probleme care preocupă as mari sau mici, Consiliul No pei, care pot li interesate in tragem în întregime din în continuarea războiului în Asia male din Atona. Se precizează cată cea mai pilorească şi mai \ O a treia ovolan^d'^VövÖ- !
tăzi popoarele Europei este tional este de părere că alit pregiilirea conferinţei guver treaga Asie de suri cs«", a de Jp sud-est. frecventată parte a insulei \ l'tă în apropierea r
Instaurarea securităţii pe a in (az.cle pregătitoare ale nelor continentului consacra clarat liderul democrat din Se1- Este timpul, au afirmat ei. că au fost deja date instruc Corfu de lurişti. Instalarea li Brennero a cauzat ;■«:
cest continent. Opinia publi conferinţei cit şi In clapele tă soluţionării problemelor se nal, M ik c Mansfield. Liderul ca Congresul să folosească ţiuni privind exproprierea u nei baze militare va determina 1 rea a două persoan
că europeană, tot mai multe următoare. Ia discutarea şi curităţii europene ; minorităţii republicane Huqh îm puternicirile sale constitu nei suprafeţe de .'10 000 de ari, o importantă scădere a ven itu \
orqanizatii politice, profesio rezolvarea acestei probleme — recomandă organizaţiilor Scoli, a subliniat, la rindgl ţionale in problema cheltuieli în care sînt incluse şi trei qol- rilor localnicilor.
nale, personalităţi de presti irebuie să participe, cu drep de masă obşteşti şi profesio Său, că -.cu cît ne retragem lor militare pentru a se pune
giu ale vieţii publice, cultu turi deplin egale, reprezentan nale. uniunilor culturale şi mai curînri din aceaslă reqiit- capăt războiului din această
rale artistice ctc., mase largi ţii aulorizati ai tuturor ţări ştiinţifice care fac par le din ne. cu alit va fi mai bine“ . regiune. „Este esenţial pentru
de oameni ai muncii din toa lor interesole, lie că aparţin Frontul Unităţii Socialiste să Paralel cu declaraţiile celrţr Congres să preia conducerea
te ţările continentului, îm păr sou nu unor blocuri militare stabilească şi să intensifice doi senatori, congresmenii' Ddh în aceaslă chestiune".
tăşesc mereu mai intens a- sau participă la alic aranja relaţiile lor cu organizaţiile,
mente bi sau mullilalcrate. asociaţiile, uniunile obşteşti,
ceaslă convingere şi apreci
De asemenea Consiliul este culturale şi ştiinţifice, din
ază că este Imperios necesar t
încredinţai că atît în perina toate ţările Europei, care m i
să so statornicească fără in-
tjrziere un climat de pace. da premergătoare, cit şi în litează sau doresc să acţio
cursul desfăşurării confe neze pentru mobilizarea celor
favorabil dcz.vollării coope Procesul intentat
rinţei, vor fi examinate cu mai largi cercuri ale opiniei
rării multilaterale între po
alentie loate propunerile publice n parlamentelor si
poarele europene. Soluţiona
constructive, care se vor do guvernelor în vederea orga
rea problemei securităţii eu
vedi utile cauzei înţelegerii nizării conferinţei pentru se
ropene reprezintă o etapă de
cea mal mare Importantă pe şi securităţii statelor europe curitatea europeană locotenentului J. Duffy
calea promovării coexistentei ne. Consiliul National al Fron
paşnice intre toate ţările pla In temeiul concluziilor des tului Unităţii Socialiste este
netei noastre. prinse din dezbaterile care pe deplin convins că ponorul
au avut loc, tinînd seamă ric român îsi va aduce si pe v ii SAIGON 27 (Aqerpres). un raport rare anunlă „ucide
Consiliul National dă o rea a 14 inamici şi luarea unui
obieclivele sale programatice lor contribuţia sa la promo In cursul procesului lo cote
înaltă preţuire acţiunilor În prizonier' sau altul care rapor
şi de necesilatea de a aduce varea cooperării intre toate nentului american James Duf
treprinse în această direcţie tează „15 inamici morţi", căpi
contribuţia sa la organizarea ţările, la statornicirea securi fy. acuzat de uciderea unui p ri
de Partidul Comunist Român tanul Charles Stewart. depu-
conferinţei pentru statornici tăţii in Europa, in întreaga zonier din rîndul patrioţilor,
şi Guvernul Republicii Socia nind. de asemenea. în calita
rea sccurilătii în Europa, Con- lume. martorii au dezvăluit în fata
liste România în splrilul De instanţei metoda comandanţi te de martor, a răspuns .15
claraţie! Consfătuirii de la lor americani din Vietnamul morţi ! prizonierii nu contea
CONSILIUL N A Ţ IO N A I AL FRONTULUI de suri de a determina unită ză în această statistică".
Bucureşti din anul 1966 şi o U N IT Ă Ţ II SOCIALISTE DIN REPUBLICA ţile in subordine să raporteze
Sergentul W illiam
Russel.
Apelului de la Budapesta ale SOCIALISTA R O M Â N IA cifre cît mai ridicate de din plutonul comandat de D ui-
..inamici ucişi“ . Pentru a în fv a declarat, încercînd astfel
curaja „vitejia subordonaţilor", să găsească circumstanţe ate
statul major american obişnuia nuante fostului său comandant,
să menţină unităţile care nu că atitudinea generală în ca
0 DECLARAŢIE raportau „realizări im portan drul batalionului si companiei
te" in acest domeniu, in zo
din Ministerul Comerţului ; nele cele mai periculoase nlc din care făcea parte era că „un
Exterior. operaţiunilor militare. mort valorează mai mult decîl
Dineul a deems înlr-o al- ; A SECRETA un prizonier“ . Russel a m ă rtu
moMoră de caldă prietenie, j La întrebarea unuia dintre risit însă că a auzit cînd Duf
judecători dacă statele majore fy a ordonat executarea prizo
RULUI GENERAL americane apreciază mai mul! nierului.
PEKIN 27. — Coresponden T O K IO 27. — Coresponden
tul Aqerpres, I. Gălăteanu, tul Aqerpres, FI. Ţuiu, trans
transmite: Vineri dimineaţă, mite: Intre 24 şi 26 martie, a AL P. C. Tallandel, consideră aceasta ză, între altele, necesitatea ca nia şi Ministerul Agriculturii
ministrul comerţului exterior avut loc la K yolo (Japonia) « C U R I E R ca o escaladare a războiului „ţările membre ale Pieţei co şî Industriei Alimentare din
al Republicii Socialisle RomA- Conferinţa mondială pentru şi îşi exprimă sprijinul de mune să achite integral costul R. P. Ungară. Protocolul a
| nia. Cornel Burtică, care se asiqurarea circulaţiei, Ia ca DIN JAPONIA plin faţă de poziţia Frontului in devize al întreţinerii tru fost semnat din partea româ
j află in vizită în Republica re au fost prezenţi delegaţi Patriotic din Laos. pelor americane In Europa". nă de Ion Moldovan, adjunct
Populară Chineză, a avut o ai organelor de m iliţie sau 4 0 4 Declaraţia relevă că In pre al ministrului agriculturii şi
inlrevederc cu Li Cian, mi de politie din 54 de ţări, in T O K IO 27. — Coresponden Parlamentul indian a apro Viitoarea conferinţă la nivel zent S.U A. menţin In Europa silviculturii, iar din partea
nistru adjunct al comerţului vitaţi să participe la parada bat joi proiectul de lege pro înalt a ţârilor neangajate ar La 27 martie, la Moscova a aproximativ' 300 000 de soldaţi ungară de către Gcrgely fst-
exterior, membru al C.C. al poliţiştilor prilejuită de des tul Aqerpres. FI. Ţuiu, trans pus de prim ul ministru, Ind i , urma să se ţină fie la Addis luat sfirşit cel dc-al treilea şi suportă majoritatea cheltu van, locţiitor al ministrului a
P. C. Chinez. A fost de fată chiderea Expoziţiei mondia mite! In cadrul unei conferin ra Gandhi privind naţionali Abeba, fie la Delhi, la o dală congres al scriitorilor din ielilor necesitate de im reţine griculturii şi industriei ali
Aurel Duma, ambasadorul Re le de la Osaka Din parlco ţe de presă care a avut loc la zarea a 14 mari bănci interne, ce urmează să fie stabilită la R.S.F.S.R.. care a dezbătut rea acestor trupe. mentare.
publicii Socialiste România Kyolo, secretarul general al fapt ce va da posibilitatea ca lucrările conferinţei pregăti problemele principale ale dez 4 0 4 4 0 4
la Pekin. Convorbirile care RomAniei a participat o de guvernul să controleze apro toare. voltării literaturii multinaţio Consiliul superior al apără
au avut loc cu acest prilej legaţie condusă de generalul Partidului Comunist din Japo xim ativ 85 la sută din siste 4 0 4 nale a republicii. rii din Turcia, reunit sub pre Tntrunît timp de două zile
s-au desfăşurat in tr-o atmo maior Nicolac State, adjuncl nia, Kenji M iyam olo, a apre mul bancar naţional. Proiec Tn prima sa şedinţă după şedinţia primului ministru la Roma, Comitetul de organi
sferă cordială, de prietenie. ciat că ..condiţiile de solidari tul de lege înlocuieşte ordo Republica Arabă Unită şi congres, noua conducere a Uni Suleyman Demirel, n adoptat zare al celui dc-nl doilea Con
al ministrului alaccrilor in Republica Populară a Ycme- unii scriitorilor din R.S.F.S.R
In riiipă-aniiaza aceleiaşi nanţa de luna trecută referi în principiu hotărîrea de a gres al Organizaţiei Naţiunilor
terne, şef al Inspectoratului tate dintre Partidul Socialist din toare la preluarea controlului nvilui dc sud au holărit să a ales in postul de preşedinte
zile, Cornel Burtică şi mem* pe poetul Serghei MihnIUov propune Parlamentului redu Unite pentru Alimentaţie şi
bri ai delegaţiei comerciale General al M iliţiei. Japonia şi Partidul Comunist «asupra celor 14 bănci In cau dezvolte în continuare relaţi din Moscova cerea duratei serviciului m ili Agricultură (FAO) a stabilit
• guvernamentale române au Conferinţa mondială pentru din Japonia s-au îmbunătăţii ză, după ce Curtea .Supremă ile de cooperare In diverse tar de la 24 de luni la 20 de principalele probleme care
respinsese actul iniţial de na
• vizitat Uzina textilă nr. 2 asigurarea circulaţiei a adop după alcqcrile generale de ta ţionalizare a băncilor interne domenii — se declară în co ♦ 0 4 luni. Ca urinare, un proiect urmează să fie dezbătute. Pe
municatul comun dat publici
• din Pekin. Oaspeţii au fost tat in unanimitate o declara slîrşilul anului trecut". In ace din noiembrie anul trecut. tăţii la Încheierea vizitei la La Naha, capitala OUjnavei, de lege urmează să fie pre ordinea de zi a congresului
vor figura, Intre altele, teme
zentat Adunării Naţionale Se
î însoţiţi de Lin Hai-yun, m i ţie In care se arată, printre laşi timp însă, a precizat M iya- Noul proiect de lege a fost Cairo a premierului sud-ye- au început^ lucrările Comisiei crede că adoptarea proiectului ca lupta împotriva foamei şi
i nistru ad-interim al comertu- altele, că sînt necesare ac nioto, se conturează şi o coali înaintat spre semnare pre menit, Mohained Aii Haythcm. dc pregătire a retrocedării nu va inttmpina dificultăţi. subnutriţiei, noile posibilităţi
şedintelui ţării, Venkata Glri. In cursul convorbirilor oficia insulei către Japonia. La p ri de accelerare a progresului
: lui exterior al R.P. Chineze. ţiuni mai eficiente pentru a ţie politică între Partidul ric le au fost abordate probleme ma reuniune au participat re Aceaslă reformă va permite social şi economic, In special
preveni accidentele de circu guvern ămint liberal-democrat 4 0 4 referitoare la situaţia genera prezentantul guvernului japo Turciei să realizeze o im por in domeniul agriculturii, sta
tantă economie bugetară.
laţie ce lac anual, în toată şi Partidul Komcito. Un număr do 42 dc ţâri lă în lumea arabă şi regiunea nez, .firo TaUa.se. înaltul co 4 0 4 bilirea priorităţilor, metodelor
Seara, ambasadorul Aurel lumea, tile v a milioane de Aceaslă declaraţie a fost fă şi-au anunţat pînă în prezent Orientului Apropiat. I’ărţilc misar american lo Okinavva, si liniilor generale de acţiune
intenţia de a participa la şi-au exprimat sprijinul larg generalul James Lamport, pre Vineri, Ia Budapesta a avut In vederea creşterii producţiei
Duma a oierii un dineu in victime. Declaraţia cere ONU cută de secretarul qcncral al Conferinţa pregătitoare la ni faţă de lupta populaţiei pa cum şi şeful organului execu loc semnarea protocolului dc agricole etc. La lucrări, care
saloanele ambasadei, Au par să ia în dezbatere problema P.C. din Japonia în cadrul vel ministerial a viitoarei lestiniene. tiv al OUinav.'ei, Chobyo colaborare lehnicn-ştîinţifieâ se vor desfăşura la Haga în
între
Ministerul Agriculturii
ticipat Lin Hai-yun, ministru asigurării circulaţiei şi să în ( campaniei electorale pentru conferinţe Ia nivel înalt a ţă 4 0 4 Yara şi Silviculturii din Re tre 16 şi 30 iunie, vor fl pre
ad-inlerim al comerţului ex fiinţeze o organizaţie inter 1 desemnarea noului guvernator rilor neangajate. Această con Ministerul Afacerilor E.vicr- 4 0 4 publica Socialistă Romfi- zenţi peste 1 200 de partici
panţi.
ferinţă se va deschide la Dar
terior al R. P. Chineze. Ciao naţională care să faciliteze 'al prefecturii Kyoto. P, C din Ks Salaam, capitala Tanza uc al R. P Chineze a dat pu Comisia economică mixtă 0
Kuan-hua, adjunct al minis studii comune, cooperarea Japonia sprijină pe actualnt niei, la 13 aprilie. Din cele IU blicităţii o declaraţie în care Senatului şi Camerei Repre
trului afacerilor externe, tehnică şî consullarea exper guvernator. Torazo Ninagawa, tari invitate să participe cu condamnă noile acţiuni agresi zentanţilor a dat publicităţii
o declaraţie referitoare la ra
funcţionari superiori din M i ţilor în problemele prevenirii reales de mai multe ori în stalul dc observator, şapte au ve întreprinse în Laos dc că portul economic anual al A d C U R
tre forţele militare aparţinînd
răspuns afirmativ iar trei ne
nisterul Afacerilor Externe şi aecidenlelor de circulaţie. funcţia respectivă cu sprijinul gativ. Slalelor Unite ale Americii şî ministraţiei în care sublinia-
partidelor comunist şi socia
list.
'•«•rut , Intreorlnderea oollaraflcâ Oêio,
Redacţia |J admlnîştfOţla platului ; Devo, cir. Dr. Fetiu Grota, nr. ¿5. leleloone i 12317 fl 11275. t i o t r .