Page 28 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 28
é
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4719 • DUMINICĂ 8 MARTIE 1970
--------------w nm m m ta
Situaţia socială Duminică vor avea Ioc în
landul Bavaria din R. F. a
a tineretului în G erm anici alegeri pentru de ATLAS
semnarea organelor locale in
50 de oraşe şi localităţi, pre
dezbaterea C. N. U. D. S. cum şi în 70 de districte. Con
landul Hessen,
comitent, In
Cu 13 votu ri şi o abţinere
oficială in S.1J.A. Această v i
3,5 milioane de cetăţeni vor
(Jamaica), Comisia O. N. U. zită va avea loc In prim a ju
G e n e v a 7. — Corespon lo r", care va avea loc la Bucu pentru drepturile om ului a mătate a lu n ii august. vota pentru sau îm potriva re „VĂDUVĂ NEAGRA"
dentei Agerpres, H. Liman, reşti. în luna Iulie, din in iţia ho tărtl că vio lă rile grave ale ducerii vîrstei electorale de la fE LACUL RAZELM
iransm iliî : Comisia N a |iu n ilo r tiva C o nsiliu lui N ational al O r Convenţiei tic la Geneva din 4 0 4 21 la 18 ani.
Unite pentru Dezvoltare So- ganizaţiei p io n ie rilo r din Româ 12 august 1949 trebuie să fie Pe insulo Popino, dm
uală, în tru n ită In Geneva, a nia, vo rb ito ru l a subliniat im considerate drept „crim e de Peste 200 de m ilita ri din 4 0 4 locul Ro:elm, un notu*
începui dezbaterea problem e portanţa educaţiei ş tiin ţific e a război“ . forţele aeriene indoneziene au La Rnnin s-a anunţat că. raI¡si omotor o capturat
lor cuprinse în raportul asu co p iilo r în sp iritu l id e ilo r um a fost arestaţi, In ultim ele două începînd de simbătă 7 martie, un păianjen de o forma
pra situaţiei sociale a tin e niste, păcii, prieteniei, coope 4 0 4 săptămîni, fiin d bănuiţi de le tava de scont a fost majorată neobişnuită, cu pînleeul
re lu lu i. ră rii şi respectului în lre po gături secrete cu organizaţiile in Italia de la 4 la 5,5 la sută. de dimensiunile unei cire
Luind cuvin¡.ul Pe marginea poare. El a com bătut practicile Agenţia TASS a fost îm pu progresiste, a anunţai vineri şe amare. Studiat la In
raportului, dclcqatul român. d iscrim in atorii şi dispo ziţiile ternicita să dedare că U niu la D jakarta un purtător de cu- stitutul de biologie din
O vidiu llădina, a insistat asu juridice d în lr-o seric de ţări, nea Sovietică condamnă cu vin t m ilita r indonezian. El a 4 0 4 bucureşti, cercetătorii ou
pra ro lu lu i educării perm anen care prejudiciază interesele hotărîre acţiunile guvernului precizat că prin tre cei ares P rim ul m inistru . al M arii stabilit că acesta ap arţi
te a co p ilu lu i în tr-u n clim at copiilor născuţi in afara că rasist al lu i Ian Smith şi nu taţi sc află 77 de o fiţe ri infe B ritan ii, Marold Wilson, a ne unei specii considera
social-econom ic şi cultural sătoriei. recunoaşte regim ul din Rho rio ri şi superiori. convocat pentru dum inică o te pină acum a fi răspîn-
susceptibil de a favoriza dez Reprezenlanlul român a a- desia. Uniunea Sovietică se reuniune restrinsă a cabinetu dită numai în bazinul
voltarea personalităţii sale în prcciat că rap ortul supus dis pronunţă cu consecvenţă pen lui, pentru a discuta cazurile Mării Mediterone. Păian
perspectiva progreselor ş tiin cuţiei este de natură să pună R. D. VIETNAM. - Producţia fabricii de porţelan Hai tru adoptarea de măsuri în de „in d iscip lin ă “ ale unor de jenul, cunoscut acolo sub
ţei si tehnicii. in re lie f necesitatea e lim in ă rii Duong a crescut cu 20-25 la sută. dreptate spre înlăturarea re Secretarul general al putaţi laburişti manifestate cu denumirea populara de
Referindu-se la conferinţa unor structuri social-econom i In foto : o muncitoare fruntaşă, Le Thanlt Lam, decorînd gim ului de la Salisbury şi îşi O.N.U., U Thant, a anun p rile ju l dezbaterilor din Ca „Văduva neagră", este o
internaţională cu tema „P ro re, cullura le şi ju ridice deve cu măiestrie o farfurie. exprim ă deplina solidaritate ţat sîmbâtâ că l-a chemat mera Comunelor asupra C ărţii insectă veninoasă.
gresele tehnice şi ş tiin ţific e în nite anacronice în stadiul ac cu poporul Zimbabwe, care la New York, pentru albe a guvernului In proble- Apariţia păianjenului
lumea contem porană şi im p li tual al de zvoltă rii societăţii o- duce o luptă justă pentru in consultări, pe reprezen / mele m ilitare „Văduva neagră" este pri
caţiile lor in educarea copîi- nieneşti. dependenţa naţională şi lib e r tantul său special pentru vită cu o deosebită aten
tate. O rientul Apropiat, Oun- Circa .36 de deputaţi sînt a ţie de biologi, care în
Atacuri ale forţelor patriotice nar Jacring. ,,Orice v i preciaţi vinovaţi de faptul că cearcă să determine cu
s-au abţinut de Ia vpt cu p ri
4 0 4 itoare activitate în legă lejul unei m oţiuni de cenzură precizie ario actuală de
tură cu misiunea lui Ja r răspîndire r insectei şi să
asupra unor poziţii [Ministrul afacerilor externe ring, a spus U Thant, va conservatoare, p rivin d politica o reducă prin diverse
Criza de guvern din Italia al C iprului, Spyros K ypria- fi hotărltă în lumina m ilitară a guvernului Wilson. mijloace de combatere.
americano-saigoneze nou. a părăsit simbătă Belgra consultărilor dintre am 4 0 4 O NOUA UTILIZARE
dul. Incheindu-$i vizita oficia
basadorii la O.N U ai ce
O mare adunare populară SAIG O N 7 (Agerpres). — Un au fost doborîte pe cînd în lă de trei zile în Iugoslavia. lor patru". La apelul tutu ro r organiza A SATELIŢILOR
pu rtă tor de cuvint m ilita r a- cercau să furnizeze a ju to r u 4 0 4 ţiilo r sindicale, cci 10 (100 dc Sateliţii artificiali lon-
m uncitori dc la minele dc po
organizată de P. C. Italian merjean a anunţat la Saigon că nor u n ită ţi aliate în d ific u lta O unitate isrâcliană de in tasiu din Alsacia (Franţa) au soţi de Uniunea Sovie
u n ită ţile gu vern ulu i re v o lu ţio
te. Prăbuşirea celor patru apa
nar pro vizo riu au efectuat în rate de zbor s-a soldat cu vic fanterie a pătruns, în cursul Comisia pentru energie ato declarat simbătă grevă, pen tică vor cunoaşte o nouă
utilizare — studierea os
RO M A. — Corespondentul delegaţiile P S.U. şi P.D.C., pre ultim ele 24 de ore bom barda time. nopţii de vin e ri spre simbătă, mică a Statelor Unite a anun cilaţiilor densităţii stratu
Agerpres, N. Puicea. transm ite: cum şi cu m in istrul trezoreriei, mente cu rachete şi m orliere ★ în te rito riu l libanez, atacind ţat că la poligonul din Neva tru a patra oară din luna ia rilor superioore ale a t
(n Piazza-Essedra — din cap i Em ilio Colombo, şi cu qu ver- asupra a 16 po ziţii am ericano- două posturi ale arm atei liba da a fost efectuată vineri o nuarie, in cadrul m işcării mosferei.
tala Ita lic i, a avut loc vineri nalorul qeneral al Băncii Ita saiqoneze. In aceeaşi perioadă, SAIG O N 7 (Agerpres). — In neze. P urtătorul de cnvînt is- explozie nucleară subterană a pentru apărarea slujbelor. Pi- Studierea oscilaţiilor a t
după-amiază, o mare adunare liei, Guido C arii. A u fost exa bom bardierele B-52 au în tre cursul prim elor două lu ni ale raellan a arătat că atacul a unei bombe cu o capacitate nâ acum, negocierile dintre mosferei provocate de
populară, orqanizată dc P a rti minate probleme ale situa ţiei prins raidu ri asupra unor p ro acestui an, ap roxim a tiv 800 de fost lansat în semn de aver de 20 000 de tone de tn n ilro - şindicate si direcţia m inelor m odificările survenite in
dul com unist, pentru a da e x economice o lă rii. Discutarea vin cii situate la nord-vest de m ilita ri au dezertat din rîn d u - tism ent îm potriva a ctivită ţii toluen Aceasta este a opta activitatea solara se e-'
presie cerinţei maselor m unci acestor chestiuni nu este lip Saigon şi in zona p la to u rilo r rile trupelor saigoneze d islo forţelo r palestiniene de co au eşuai In urma m ăsurilor fectueoză în conformitate
toare de a se crea un guvern sită de interes dacă ţinem conr înalte, unde continuă să se a cate în pro vin cia M y Tho — mando amplasate pe te rito riu l experienţă nucleară subterană preconizate de direcţie, care cu programul „Interobs".
orientat spre slînqa. M ii de că problem ele de ordin eco f le încercuită tabăra forţelo r relatează agenţia de presă E li libanez efectuată de S.U.A. de la în vizează, printre altele, închi Io care participă peste 20
m uncitori, studenţi şi in te le c nomic au co n stitu it un im por speciale americane de la Ben berarea. De cele mai m ulte ori ceputul anului 1970. derea unor puţuri. de staţii de cercetări din
tuali au sosit în marea plată cu H ei. dezertările au avut loc în 4 0 4
tant factor de divizare in tre Bulgaria, R.D. Germană,
steaguri roşii şi lozinci, din La Saigon s-a anunţat o fi grup, provocind dezintegrarea
cartierele oraşului şi din p ro partenerii vechii co a liţii gu cial, lotodată, că patru elicop unor uni Lăţi m ilita re a le 'fo ite Casa Albă a anunţat că Polonia, Romănio, Ungo-
ria şi U R.S S. Progromul
vincia Roma. vernam entale cva d rip a rlile . tere aparţinînd fo rţe lo r S.U.A. lor adm inistraţiei saigoneze. preşedintele R epublicii Congo
de activitate o fost ela
Luind cu vîn lu l, G iancarlo (Kinshasa), Joseph Mobutu, a borat în codrul colabo
PajeUa, membru al B iro ulu i acceptat învita fia preşedinte rării dintre academiile de
P olitic şi al D ire cţiu n ii p a rti lui Nixon de a face o vizită ştiinţă din ţările socia
dului, a relevat p re ju d ic iile pe Angajarea trupelor americane în Laos liste.
care le aduce 11 aii ei continua
rea crizei de quvern, re a fir- RAPIREA UNUI
mînrl — totodată — opoziţia DIPLOMAT
faţă de un cabinet al fo rţelo r criticată de membri ai Congresului S.U.A.
conservatoare. „Este necesară încheierea reuniu Se anunţă din Ciudad
— a spus el — o soluţionare Conferinţa muncitorilor de Guatemala că d ip lo
rare să perm ită fo rţe lo r pro W A S H IN G TO N 7 (A ge r ricane sin i angajate în opera- spionaj americane din această matul american S. M,
pres). — In ciuda precizărilor liu n i in Laos, există un pericol tară. dar el stabileşte, de ase
tagoniste ale m arilor bătălii din întreaga Germanie nii Consiliului
oferite vin e ri de preşedintele ca Statele Unite să devină im menea, m om entul, locul şi na Holly a fost răpit de
sociale să în fru n te problemele, N ixo n cu p riv ire la p ro p o rţiile plicate în această tară, aşa tura a c tiv ită ţilo r m ilitare a membri oi unei organiza
să le1 discute şi să le rezolve im ix tiu n ii Statelor Unite în cum s-a în lim p la t şi in V ie t m ericane din Laos". Senatorul i LEIPZIG 7 (A g erp re i). — Lo Latp t i g j-o d a iib is vineri Conferinţa mun- ministerial al C.E.E. ţii de guerilă care luptă
împreună. C om uniştii acţionea războiul din Laos, cercurile namul de sud” . S ym inglon a spus că, pentru | clto nlo r din intreogo Gorm onle, Io core participa peste 1 000 represen- impotrivo actualului gu
ză în această direcţie... Esen C ongresului S.U.A. continuă aceste m otive, Departam entul | j Io n ii ol m uncitorilor ţi o rg o n iio ţiilo r sm dicole dm Republica Democrotâ vern guatemalez Această
Germano. Republica Federalo a G erm aniei ţi Berlinul occidental Lo con
ţia lu l este acum să se meargă Pe dc altă parte, senatorul I ferlntâ sînţ. de asemenea, presenţ» o d ele g aţie o P.S U G . în fronie cu BRUXELLES 7 (Agerpres). —
să exprim e c ritic i la adresa Sluart S ym inglon a declarat în de Stat a inform at Senatul că oigonizaţie, denumită For
înainle îm preună cu celelalte I A lbert Norden, membru al Biroului Poliţie al C C ol P S U G-, repreien* Reuniunea C o nsiliu lui m iniste
p o litic ii W ashingtonului lîn a Senat că ambasadorul S.U.A. în ambasadorul G odley nu poate ■ to n ţi al P artidului Comunist German, PoMidului Comunist din Germ onia. ţa Armotă Revoluţionară
forţe, să se obţină so lu ţii care rial a l. Pieţei comune a luat
ceastă problemă. Laos. M c M u rlric G odley, ac ! 01 P S U. din Berlinul occidental, oi unor â rg a n lta ţii de tinerel si ob* (F.A.R), a făcut-cu născut
să fie în interesul tu tu ro r m un să vină în prezent la W ashing i »«•>!>. sfîrşit vin eri noaptea. Jnlr-o că este gata să I elibe
Senatorul John Sherman Co ţionează iu calitate de şef al
cito rilo r, al tă rii". ton pentru a fi audiat de un La conferinţa porticipâ |i C o n ita n fin D râghicl, repreientonţ ol U niunii conferinţă de presă, m in istrul
oper a cerut retragerea din sta lu lu i m ajor al forţelo r m ili | Generale a S indlcofelor din Romonio. jl re pro ie nla nţi oi sindicatelor din reze pe Holly. dacă au
★ subcom itet care anchetează j târî socialiste europene. de externe belgian, Pierre torităţile îl pun în liber
RO M A 7 [Agerpres). — A ldo Laos a tu tu ro r fo rţe lo r am eri tare americane din această ta P a rticip a n ţii dlscutâ problem e leg aţe de lupte pentru poce jl securi. H arnici, care a prezidat lucră tate pe Jose Aguirre Mon-
M oro, m in istrul afacerilor ex cane m ilita re şi c iv ile angajate ră. „G odley — a spus el — nu im p lica ţiile am estecului State I fote europeană, pentru progres social. rile, a făcut b ilan ţul sesiunii.
în op eraţiunile m ilitare. In zon, unul dintre membrii
terne al Ita lie i in cabinetul numai că supraveghează direct lor U nite in Laos. El a spus că p a rticip anţii au
tr-o declaraţie făcută reprezen săi, arestat săptămîno
dem isionai- condus de M aria - consacrat trecerea C om unităţii
ta n ţilo r presei, Coopcr a spus a ctivită ţile m ilita re şi n e m ili- trecută. Aceeaşi orgoni-
no Rumor, şi-a continuat sim - Economice Europene In faza ei zoţie l-a răpit şî pe mi
bălă consultările oficiale cu că, „a tît tim p c it forţele ame- tarc ale d ife rite lo r servicii de d e fin itivă . A cordul de p rin c i nistrul de externe gua
piu în această p rivin ţă fusese
realizat la 22 decembrie, dar temalez, Alberto Fuentes
maî rămăseseră cîleva puncte Mohr, obtinind eliberarea
închisoare o
altui
din
Confruntoreo Internaţională dură. o aprcciot in evoluţia de precizai. Textele d e fin itive membru al ei.
vor fî semnate cu p rile ju l se
de muzică uşoară de Io Bra Evei Pilorovo. stilul personal siunii din 20 m artie a Consi
şov. in codrul căreia au evo de interpretare şi colităţile sa liu lu i m inisterial, parlam entele ţ „CONDORUL DE AUR" \
luat 30 de interpreţi, meso- le vocale. naţionale urm înd să le ra tifi
geri oi cîntecului din 26 de Al treilea reci toi al serii a ce p o lriv il unei proceduri ac In frumoasa stoţiune
ţări europene, a luot sfirşit. fost susţinut de Ando Călu- celerate. Reuniunea, a arătat balneoro orgentinîonc 1
M ilioanele de telespectotori găreanu. Distinsă cu m enţiu Harm el. s-a ocupai, de aseme M or-del-Ploto a fost inau- ţ
aşteaptă acum decizio celor ne lo concursul internoţionol nea. de problem a dezvoltării gurot cel de-al 10-leo i
împuterniciţi să-şi cieo verdic „Cerbul de o u i", ediţia a doua. interne a com unităţii şi dc cea festival cinematografic ca- '
tul. Retros, pentru o delibera, ciştigotoore o marelui premiu a lă rg irii ei. Dezvoltarea com rc îi poartă numele. Pe ^
juriul intem aţionol pregăteşte la Festivalul prieteniei din R.D, portă. în opinia m in iştrilo r, în ecranele festivalului vor fi L
soarta „cerbilor" şi, tot Germană şi o medaliei de prim ul rînd. uniunea econom i proiectate filme din pe- .
odată. viitorul celor core vor bronz lo Festivalul mondiol ci că si monetară şi progrese în ste 17 ţari care concu- \
fi desemnaţi laureaţi, ştiut tineretului şi studenţilor de Io dom eniul industrial, ş tiin ţific rează pentru morele pre- \
fiind că posesia unor astfel Primul recitai ol seni o fost Sofia (1968). Anda Călugăreo- şi tehnic. Pcnltu exam inarea miu „Condorul de aur". ^
de premii care certifică m ulti susţinut de tînăro noostră in nu este astăzi cunoscută şi o- aprofundată a acestor aspecte
plele lor calităţi interpretative, terpretă, Mihaelo Mihoi, dis preciotă nu numai în ţară. ci au fost. constituite g ru pu ri de IARNA CEDEAZA
constituie o trambulină spre tinsă cu menţiune lo o doua şi peste hotare.
lumea vedetelor de mîine ole ediţie a „Cerbului de our", cîş- Ultimul interpret a fost Clan- experţi. S-a convenit ca în lu După maî multe zile )
muzicii uşoare. tigotoare Io Berlin în onul de Nougoro din Franţa na iunie C onsiliul m inisterial de iarnă aprigă, cu o- i
Simbătă, cortino Teatrului 1969 o marelui premiu ol sim ★ să procedeze la o prim ă sin te bundente căderi de zâ- ^
din Braşov s-o ridicol din nou po ti ei publicului. ză a progreselor realizate. padă în zona centrală, *
dezvăluind, iubitorilor genului, A urmat recitalul cîntăreţei In cursul zilei, o excursie lo In re priveşte lărgirea co nordică şî nord-vestică o '
o seară o recitalurilor susţinu cehoslovace Evo Pilarova, ca noul hotel alpin de Io Trei m un ităţii. s-a realizat un acord continentului, spre sfîrşr \
te de patru cunoscuţi şi apre re deţine printre olte certifi Brazi o oferit participanţilor la tul săptămînii, vremea s-o (
ciaţi interpreţi, lo începui, d i cate de calitate şi „M edalia Concursul şi Festivalul interna de p rincip iu p rivin d perioada im blin2it în cea mai mare )
rijorul şi compozitorul Sile de aur" obţinută lo Festivalul ţional de muzică uşooră de la SPANIA. - Trei gemeni născuţi acum un an la Tomellos, Ciudad Real, în fam ilia de tranziţie de care ar urma porte o Europei Creşte- i
Dinicu o prezentat cu orches mondial ol tineretului şi stu Braşov, posibilitatea cunoaşte Sanehez Martin, au fost redaţi spre creştere fam iliei lor, fiind toţi trei bine dezvoltaţi şi în să beneficieze noii membri rea temperaturii a pro- ţ
tra Rodioteleviziunii, într-un a- denţilor de la Helsinki. rii unor noi frumuseţi' mon afară de orice pericol. Ei mai au trei fraţi, de 9 şi 7 ani, cei de 7 ani fiind gemeni. pentru a se adapta regulam en vonot însă pericolul pro- 4
ranjoment propriu. celebro Publicul nostru, core ştie să tane. du le rii de avalanşe, în
„H oro Stoccoto" o lui Grigo- evidenţieze adevăratele valori (Agerpres) telor com unitare. sp<î:ial în regiunea Al-
roş Dinicu. şi să le râsplâteascâ cu col- Fotografii : V. ONOIU pilor.
MAMA A 25 DE COPII
Anunţul neaşteptat al gu nirea să stabilească un con
După cum transmite 0 -
vernului canadian cu nu va trol asupra petrolierelor ame genţio France Presse,
permite unei companii ajlate ricane gigant care intr-un in localitatea brazilia
sub control american să cum viitor ar putea transporta nă Recife, Morio Jose
pere „pachetul, de control“ al prin pasajul nord-vest ţiţeiul
acţiunilor celei mai mari mi din Alaska spre coasta răsă Ferreiro Goncolves, în
ne de uraniu din Canada, are INFLUENTA STATELOR UNITE vîrstă de 38 de ani, o
riteană o Statelor Unite.
o semnificaţie clară. Primul — Pentru a limita viziona dat naştere celui de-al
ministru, Pietre Elliolt Tru rea de către canadieni a pro 25-leo copil al său, du
deau, a anunţat personal a gramelor de televiziune ame pă 24 de ani de căsnicie.
cest lucru in Camera Comu toace, minieră şi petrolieră ale cu Gray urm ează să-şi pre ricane, Comisia canadiană de CE PRODUCE
nelor, intrcrupînd o dezbatere Canadei. zinte guvernului recomandă radioleleviziunc a înlocuit ATEROSCLEROZA ?
urgentă asupra problemei In ultimele luni, guvernul rile in decurs de o lună. prin cabluri releele destinate
griului. El a spus că, dacă va a luat mai multe măsuri, prin — A promis sa introducă în tra n s m ite rii in in te rio ru l Ca
fi necesar, guvernul va re tre care : 1970 mult. a minata legislaţie nadei a semnalelor de tele O nouă ipoteză asupro
curge la măsuri legislative — A adoptat o legislaţie privind crearea Corporaţiei viziune provenind din Statele couzelor core produc 0 -
pentru a preveni corporaţia pentru a limita la cel mult 25 pentru dezvoltarea Canadei. Unite. Comisia a propus, de a terosclerozo o fost emisă
„Roman" din Toronto de a la sută participarea străinilor Una din funcţiile acesteia ar semenea, im regulament pen de medicul britanic E. M.
vinde cota de acţiuni de 25,5 in companiile financiare co putea fi cumpărarea compa tru a spori „conţinutul cana Corruthers. Conform pă
la sulă cu care participă la merciale. Măsuri similare sini niilor canadiene care altfel ar dian“ al programelor dc tele rerii sole, există o legă
ANGELA SIMILEA LILY BERGLUND LIZE MARKE minele de uraniu .,Denison“ viziune. tură cauzală între teamă
România Suedia Belgia către un cumpărător stră in , Fără îndoială, opinia publi Si agresivitate, pe de o
id e n tific a t m ai lirziu ca fiind că este preocupată într-o mă porte, şi apariţia depu
compania Hudson Bail and DIN PRESA STRĂINĂ sură sporită in legătură cu e nerilor de colesterol pe
(las", controlată in proporţie fectul proprietăţilor străine a- pereţii arterelor sub for
de 65,7 la sută de compania stipra independenţei politice mă de ateroame, pe de
„Continental Oii“ din Statele aplicate deja băncilor şi so putea fi vindute intereselor a Canadei, şi Ottawa împărtă ollo.
Unite. cietăţilor de asigurare. Un e- străine. şeşte această preocupare... De
PIROMANUL
Dacă or fi fost vorba de Icment major care a dus la — A cerut cercurilor finan claraţiile oficiale sugerează că IŞI FACE DE CAP
un eveniment, izolat, preocu extinderea acestei limitări a ciare să contribuie la formu guvernul Trudeau va conti
parea guvernului putea fi a- supra instituţiilor financiare larea politicii, privind partici nua să facă distincţie intre La Louscnne domneşte
iribuilă naturii speciale a u■ a fost. achiziţionarea de către parea străină la firmele in noile investiţii care duc la o vie nelinişte. De trei zi
raniului, principalul clement „First National City Bank“ termediare şi băncile dc in crearea de locuri de muncă le. un piromun îşi fQCe
exploziv al armelor atomice. din New York a băncii „Mer vestiţii. Raportul unei comi şi la evoluţia producţiei şi in de cop în oraş. El a pro
Dar, anunţul, a fost ultima cantile“ din Canada. sii create in acest scop ur vestiţiile care au ca scop pre vocat deja 16 incendii,
dinlr-o serie de acţiuni meni — A propus un regim de mează să fie terminat într-o luarea unor companii cana care s-au soldat cu pa
te să reducă influenţa eco impozite îndreptat împotriva, lună, şi, potrivit surselor dem diene, ceea ce duce la trans gube apreciate la peste 1
nomică, culturală \t politică efectuării de investiţii in cor ne de încredere, acesta va a ferarea în afara ţării a con 400 000 franci elveţieni.
a. Statelor Unite in Canada. poraţii străine. vea un caracter mult mai. trolului. asupra acestor socie 2iuo şi noaptea, patrule
O tla u a este împinsă in a — A încredinţat unui mi protectionist dc.cît un raport tăţi. Adoptarea de noi măsuri ale poliţiei şi: detectivi l
ceastă direcţie de o opinie pu nistru, Herbert E. Gray, sar asemănător elaborat cu cîţiva pentru descurajarea , acestor parcurg oraşul )n lung şi-n
blică tot mai conştientă de cina de a elabora politica gu ani in urmă. acţiuni ale capitalului ameri lat pentru a do. de urma '
can nu va constitui o
sur
— A prezentat o legislaţie
faptul cil companiile ameri vernului in problema proprie priză. criminalului. Politvo o ce- \
ESIN AFSAR MICHAEL HANSEN EVA DEMARCZYK de prevenire a poluării ce ur rut ajutorul p?ro '»iei. 1
Turcia R. D. Germană R. P. Polonă cane controlează peste jumă tăţilor străine. Trudeau a de mează să fie aplicată in cu- (Din „International fă (
tate din industriile prelucra- clarat in Camera Comunelor rînd şi care in parte are me- Herald Tribune") ----------------------(Pol. .___ „ t
—11 O ic
Redacţia şl administraţia z ia ru lu i: Deva, str. Dr. Petru G rota, nr. 35. Telefoane 1 12317 şi 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. I c<