Page 25 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 25
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂ!
PAGINA A IV -f
* Siluajia din Vietnam
^ Criza de guvern din Italia
continuă
^ Canada reduce influenta Sta
telor Unite
m Festivalul de muzică uşoară
de la Braşov
ANUL XXII. Nr. 4719 DUMINICĂ 8 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Un nou obiectiv industrial în funcţiune
IIII4 f[MEII
Instalaţia
Mi închinam g ind urile şi sentim entele re le mai frumoase
şi re le mai calde t¡e, părtaşa la m inunata operă de edificare A FOST SEM NAT
a României socialiste, ţie mamă, solie. soră. tie ce reprezinţi de brichetare a 1*1,ANU L Oi; OOLABO
jum ătate din popor şi îngemănezi a lît de arm onios hărnicia RARE C U LTU R A LA Şl
şi priceperea, dăruirea, pasiunea şi inteligenta, căldura şi Ş T IIN Ţ IF IC A INTRE
sensibilitatea vibrantă. K S ROM AN IA
Te felicităm ş i-ti urăm binele prin îm p lin iri m ultilaterale, cărbunelui Goroeşti Şl U.RS.S.
alături de soţi. fraţi şi copii. Societatea pc care o clădim este
terenul in care femeia cunoaşte, cu întreaga sa existentă, La 7 m artie a fost sem
^ccea ce numim dre p tu ri larqi : la muncă, la instruire, la par nat la ¡Ministerul Aface
ticipare efectivă în viata economică, po litică şi sn cial-cu llu- F lu xu l in du strial al V ă ii superioară, d i inallă eficien rilo r Externe Planul «le
rală a lo rii ; dreptul de a-şt pune in valoare a p titu d in ile şi J iu lu i ş(-a am plificai forţa ţă şl in co n d iţii de teh nicita colabnrnrc culturală şi
talentul în folosul na ţiun ii socialis'e înflo rito are . productivă, qradul dc in te te ridicată a resurselor natu ştiin ţifică între R epubli
Nu putem străbate d in lr-o singură p riv ire întreaga pro grare şi com plexitate tehnică rale ale ţării. In acest sens ca Socialistă România şi
funzime, o rizo n tu rile larqi ale p a rticip ă rii femeii ia viala na şi economică prin intrarea în este sem nificativ că Instalaţia Uniunea Republicilor So
ţiu n ii noastre. Prezenta ei este edificatoare pentru um anismul produc|ie. în (u rsu l zilei de de brichetare realizează a vietice Socialiste, pc anii
M aria Stâiculeseu şî Eugenia Demîan de la Fabrica „Vîscoza" Lupeni supun firele
o rin d m rii socialiste, pentru înţelepciunea p o litic ii pa rtid u lu i ieri, a instalaţiei de brichc- nual o producţie de 600 000 1H70 şi 1971.
de mátase artificiala la un sever examen calitativ. Foto : V. ONOIU
de punere în valoare a tutu ro r resurselor umane în folosul tare a cărbunelui de la Co- tone brichete avînd ca mate In documentul încheiat
em ancipării m ateriale şt spirituale a în tre g u lu i popor. roeşli-V ulcan. rie prim ă de bază cărbunele sc prevede dezvoltarea
R ealităţile ju d e ţu lu i nostru, deşi dom inate de dezvoltarea Punerea in funcţiune a energetic m ărunt, al cărui colaborării în domeniile
preponderentă a ram u rilo r prim are ale industriei, creează o noului obiectiv are loc cii 24 randament tehnic şi econo ştiinţei şi invăţăm intului
de zile înainte de term enul mic este scăzut.
im agine concludentă asupra om niprezentei fem inine. In indus Adunarea festivă prin schim buri «le oa
tria Sa lucrează nu mai puţin de 10 000 de salariate, iar în Conferinţa extraordinară sta b ilit prin plan şl mai de In tra t în Instalaţiile nou meni dc ştiinţă, cercetă
cooperativele aqricole de producţie — alte m ii şi m ii de fe vreme decît sc prevedea în lui obiectiv. caracterizate tori. cadre didactice, pen
mei pun umăTul la consolidarea u n ită ţilo r, la sporirea ave rii angajam entul organizaţiei ju p rln tr-u n grad ridicai de me tru speciali/.a re şî docu
obşteşti şi a v e n itu rilo r m em brilor cooperatori. din Deva deţene de partid Hunedoara. canizare şi autom atizare, căr mentare. in domeniul cu l
La lo cu rile de muncă — în secţiile şi sectoarele în tre Esle un succes de seamă al bunele m ărunt se transform ă tu rii şi a rici, precum şi
p rin d e rilo r în ateliere şi pe şan tiere — fem eile îşi dovedesc co n stru ctorilor şi organizaţi în brichete cu ca lită ţi superi în domeniul presei şi ra-
cu prisosinţă capacitatea şi in iţia tiv a , m ulte din ele num ă- cu prilejui zilei a Uniunii judeţene ei de partid de la şantierul oare — pulere calorică rid i dioteleviziunii.
rindu-se p rintre fruntaşii şi e v id e n ţia ţii in întrecerea socia T.C.M.M. Valea Jiu lu i, (are cată. conţinut redus de cenu
listă. In cursul anului 1060. pesie I '100 de femei au fost de au depus e fo rtu ri intense şă şi m aterii volatile . Briche T R A N Z A C Ţ II COMER
clarate fruntaşe în întrecere, aducînd o co n trib u ţie însemnată de 8 Martie pentru finalizarea fn con diţii tele constituie un puternic C IA L I; e x t e r n i;
la înfăptuirea sarcinilor de plan şi a angajam entelor. optim e a acestei Im portante izvo i de energie pentru uzul
Dar, firesc, dom eniile cele mai populate slnt cele ale în- a cooperativelor de consuni Inve stiţii. casnic, avind menirea să în După cum informează 5 \
vă tă m în lu lu i. c u ltu rii şi artei, ale com erţului şi cooperaţiei Pe parcursul a 17 luni, cît locuiască (lin consum circa Intrcprim lcrca de comerţ
meşteşugăreşti Şt de consum. A ic i îşi desfăşoară activita tea La adunarea festivă organi a durat execuţia efectivă a un m ilion tone de lemn de e xte rior „A u lo -T ra c lo r"
lu cră rilo r, constructorii au foc. care va putea fi v a lo rifi
plină de roade şi satisfacţii peste 10 000 de femei. Un număr zată în m un icip iu l Deva cu s-au perfectat noi tra n
desfăşurat o susţinută a c tiv i cat pe cale industrială. Toa
însemnai de femei îşi aduc co n tribu ţia la rezolvarea pro p rile ju l să rb ă to ririi zilei do 8 Ieri, la Deva, a avut loc con lerca eficientei fn lre q ii a c tiv i tate pentru efectuarea unui te acestea ju stifică tem einic zacţii comcrciole cu f ir
blem elor legato de apărarea şi consolidarea p ro p rie tă ţii socia M a rtie au luat parte tovarăşii ferin ţa extraordinară a U niu tăţi. me «Ic peste hotare. D in
liste. în gospodărirea si înfrum useţarea oraşelor şi satelor A u re l Bulgărea şi Davld Lazăr. mare volum de lu crări dc econom icitatea in vestiţie i, ca tre acestea am intim con
nii judeţene a cooperativelor Intr-un entuziasm deosebit, excavaţii, betonărl şi m ontaje re se va recupera în lr-u n
noastre. secretari ai C o m itetului jude de consum. Au participai to de u tila j tehnologic şi apara termen redus. tractul încheiat cu firm a
Femeia, fiin d un participant activ în sfera in s tru irii şî ţean Hunedoarea al P. C. R., delcqatii la conferinţă au adre «Ic stat ..Rănea*1 din Iran,
varăşii Ştefan Alm ăşan, secre tură. prin adoptarea dc solu Prin punerea în funcţiune
educaţiei, manifestă un interes deosebit pentru form area sa Sabin Bottciu. vicepreşedin tar al C om itetului judeţean sat o telegram ă C om itetului înainte de termen a instala pc ba/.a căruia sc vor ex
ca om cult. m u ltila te ra l pregătit. In prezent peste 2 000 de te al C om itetului execu Hunedoara al P.C.R.. lo s ii Po Centra) al P artidului Comunist. ţii constructive de randa ţiei se creează posibilitatea porta in acest an 600 de
femei m uncitoare se află încadrate în cercuri şi cursuri pen tiv al C o nsiliu lui popular ju pa, director general în C enlro- Român, tovarăşului N icolac ment şi eficienţă sporită. devansării duratei de atinge tractoare şi diverse u ti
tru însuşirea unei m eserii, pentru îm bogăţirea şi perfecţiona deţean, a ctivişti de partid, ai coop. Petru Boia, vicepreşe C cauşescu. Realizarea o b ie ctivu lu i de re a param etrilor proiectaţi laje aericole. Pc adresa
rea cunoştinţelor profesionale. A lte ap roxim a tiv 1 500 frec o rg a n iza ţiilo r de masă şi ob- dinte al C o m itetului executiv Conferinţa a ales delcqatii la Coroeştl se înscrie pe li şl realizării suplimentar«' in Asociaţiei m un icip alităţii
nia preocupărilor consecven
ventează cursurile u n ive rsită ţilo r m uncitoreşti, le ctoratelor şloşli. conducători de în tre al C o nsiliu lui popular jude pentru cel de al V -!ca Con te ale p a rtid u lu i şi stalu lu i acest an a linei producţii de din Iran vor fi livrate,
tehnice şi de cultură generală, c ic lu rile dc conferinţe. In în p rind eri şi in s titu lii. m uncilorî ţean. gres al cooperaţiei de consum. nostru pentru valorificarea circa 40 000 tone bric hrte. în cursul acestui an. au
treprind erile de interes republican ..Vîscoza’' Lupeni. fa b ri şi intelectuali, gospodine. tocamioane u tilita re în
In cadru) lu c ră rilo r au fost
cile chim ică şi -V id ra " OrăŞlie. u n ită ţile cooperaţiei meşteşu Tovarăşa M aria Cretu. vice prezentate m ateriale p rivind valoare de circa 18.5 m i
găreşti funcţionează lectorate speciale pentru femei. De ase preşedintă a C om itetului ju d e lioane Ici valută. Un alt
menea. fem eile cooperatoare îş i însuşesc req ulile de lucrare ţean al fem eilor, o vo rb it de realizarea sarcinilor p e ' anul contract prevede expe
19G9 şi p rin cip a lii indica tori de
ş tiin ţific ă a pă m în lu lui şi de creştere a anim alelor în cursu spre sem nificaţia zilei de 3 plan pe acest an, repartizarea Comunele fruntaşe dierea in această ţară a
rile agrozootehnice de masă. M artie, despre participarea fe be neficiului realizat în anul 200 remorci basculante dc
A nul 1970 an al anga jării lo ia le pentru înfăptuirea sarci m eilor hunedoreno in muncă :> tone.
n ilo r cin cin a lu lu i şi trecerii la cin cina lu l urm ător, cere efo r pentru îndeplinirea sarcinilor trecut, precum şi planul de ve
n itu ri şi che ltuieli pe 1970.
tu ri sporite din partea întreg ulu i nostru popor. In am bianta de partid, în economie. învătă- qati şi in v ita ţi au reliefat re în întrecerea patriotică PENTRU A SPR IJIN I
de clocol.iloaic întrecere aflată în plină desfăşurare, fem eile m înt şi cultură, In întreaga Dezbaterile purtate de dele- CA Al PANI A ZAFKA
din ju d e ţu l nostru s-au anqajat hotărî! ca. sul) conducerea viată socială.
org a n iza ţiilo r de partid, să-şi sporească şi mai m ult co n trib u zultatele înreqistrale de coo ..Itricada 23 August —
Adunarea s-a încheiel cu un perativele do consum de pe
' Jia la înfăptuirea sarcinilor şi angajam entelor pe care colee- rom nna Gcuaqiu se vor e x e România", formată din 33
prnqram artistic prezentat de raza . jude ţu lui în ap roviziona
* liv r lc din industrie, co n stru cţii, lu cră to rii din agricu ltură şi © Locul I — GEOAGIU ; v cuta. prin munci patriotice, dc membri ai U niunii T i
/ <e-au asumat. form aţiile C lubu lu i sindicalelor rea populaţiei din mediu! rural © Locul II — ILIA ; con stru cţii dc trotuare pe neretului Comunist — mc-
In atelier, laborator sau în fala planşei. în cabinetul me Deva. direcţiei de căi fcrale si şi dezvoltarea prestărilor de 7 000 mp. reparaţii şi în tre ţi cani/.aUiri, electricieni,
dical sau la catedră, de veghe la palul pru ncilor, pe ogorul lice u lu i pedagogic din lo cali- servicii, propunîndu-se măsuri © Locul III — TOTEŞTI. neri de drum uri pe 60 km. la strungari — a plecat sim -
m enite să ducă la îm bunătă
cooperativei — peste tot unde îşi desfăşoară activitatea — a- late. Ilia se vor construi trotuare hătă la amiază spre Cu
ducînd cu ea hărnicia, iscusinţa, pasiunea si dăruirea, femeia Asemenea adunări au avui ţirea în tre g ii a ctivită ţi. A lă tu ri do oamenii m uncii urm ărirea şi îndrum area în tre pe I 500 mp. se vor efectua ba. pentru a s p rijin i, a*
se integrează cu stăruinţă în e fo rtu rile în tre g u lu i popor pen In ru v în lu l său. tovarăşul din economie, de cetăţenii din cerii patriotice, analizînd re reparări de străzi şî trotuare lături dc tineri cubanezi,
tru bine, pentru prosperitate. Do aceea. îi adresăm g în durile loc zilele acestea în m unicipii, Josif Popa s-a re ferit la nece m un icip ii şi oraşe, lo c u ito rii zultatele obţinute, modul în ca pe 28 000 mp, iar la Totesli va campunia /a fin «Ic strln -
noastre cele mai frumoase, sentim entele cele mai calde. oraşe şi comune. sitatea unor măsuri care să satelor au participat — cu hăr re au fost înd eplinite angaja loarea lu cră rilo r va depăşi cu gcrc a zece m ilioane tone
se reflecte în satisfacerea ce nicia şi sp iritu l gospodăresc ce mentele, a declarat fruntaşe fn aproape 20 la sulă pe cea rea «le trestie de zahăr.
rin ţe lo r justificate ale popu
L îi caracterizează — în larqa acţiunea de înfrum useţare şi liza l.ă în anul trecui.
laţiei. măsură care în final să întrecere desfăşurată între bună qospodărire pc anul 1969 CONCURSUL PENTRU
Ieri. în cadrul unor adunări
ducă la o eficientă cit mai r i organizaţiile de partid şi con com unele Geoaqiu, Ilia şi To- festive, la (are au luai. parlc OCUPAREA PO STURI
dicată a m uncii. s iliile populare. în cinstea Con leşti. Din rezultatele obţinute tovarăşii V lchente Bălan, prim - LOR VACANTE IN
0 ¡¡mi DE ZIEE DECISIVE rin ţe i a luat c u v în lu l tovară gresului al X-lea al P.C.R. şi sc desprinde că principalul vicepreşedinlc al C om itetului IN VATA M IN T edi|ia
confe
In cadrul lu c ră rilo r
a celei de-a 25-a aniversări
crite riu de evidenţiere l-a con
executiv al C o nsiliu lui popular
începe
A slă /i.
şul Ştefan Almăşan care a re
levat succesele obţinute de a e lib e ră rii patriei. Drept u r stitu it participarea cetăţenilor judeţean — la Geoaqiu. Sabin 1970 a concursului corpu
mare, com unele şi satele din
ta munci pa triotice şi valoarea
Bol i ci ii , vicepreşedinte al Co
cooperaţia dc. consum în apro judeţ au adăugat anul trecut econom iilor realizate la lucră m itetului executiv al C o n siliu lui didactic din gră d in i
vizionarea lo ca lită ţilo r rurale, un plus de frum uşele, de pro- rile finanţate. Dc pildă, cetă lui popular judeţean — la Ilia. ţe. şcoli generale şi licee,
pentru punerea în funcţiune a grupului energetic nr. 2 strădaniile depuse pentru m o qres edilitar-qospodăresc la ţen ii din comuna Geoaqiu oii V icto r Coca, secretarul C om i in stitu it «Ic M inisterul In-
dernizarea reţelei şi con stru i procesul continuu, tot mai ac depăşit angajam entele la munci tetului executiv al C onsiliu lui vătăm întului în vederea
ocupării posturilor şi ca-
pa triotice cu 200 000 lei —
şi avansarea celorlalte lucrări de pe şantierul C.T.E. Mintia. rea de noi maqaz.ine săteşti, celerat de apropiere a salului numai econom iile Ia lu crări fi popular judeţean — la Toleşli. tciirclo r vacante. Con
subliniind faptul că sini nece
de oraş în p riv jn la co n d iţiilo r
a avuH loc decernarea d ip lo
sare noi măsuri pentru îm bu de locuit, de deservire socia nanţate ridieîndu-se la 21 le i/ mei de comune fruntaşe în în cursul constă în lucrare
nătăţirea ap rovizion ării popu lă, cultu rală şi dc civiliza ţie . lo cu ito r — . cei din Ilia au rea trecerea patriotică, precum şi scrisă la «lisciplina de
la ţiei din m ediul rural, pentru In lr-a dcvă r. prin munca m ii lizat un volum total dc lu crări a unui număr de 235 insigne specialitate — pentru pro
Cum acţionează c o n s t r u c t o r i i , beneficiarul şi forul de lo r de gospodari, animată do în valoare de peste un m ilion de „Fruntaş în qospodărirea fesori — lucrare scrisă la
diversificarea pre stă rilo r
servicii. V o rb ito ru l s-a refe deputaţi, satele hunedorene au lei, iar cei din T oleşli de 184 com unei", celor mai harnici aritm etică — pentru în
lucrare
văţători — şi
tutelar pentru a cîştiga competiţia cu timpul? rit Ia necesilalea îm bunătăţi devenii tot m ai1, cochete, m u l lei locuitor. i cetăţeni. Totodată s-au acor scrisă la literatura pen
rii m uncii pentru sporirea con
te dintre ele prezent.înd — sub
Penlru anul in curs. co n si
dat prem ii în aparate, in s tru
tra ctă rilo r si a ch iziţiilo r de raport edilitar-qospodăresc — liile populare ale celor trei mente muzicale. m obilier si tru copii şi limba română
sau
limba
maternă —
produse, sursă im portantă de un qrad tot mai ridicat de u r comune fruntaşe şi-au luat alte obiecte In valoare de pentru educatoare.
aprovizionare a populaţiei, u r- banizare. anqajam enle care m obilizea 70 000, 50 000 şi, respectiv,
Cel mai mare şanlier al ju lă rîlo a re la toate punctele de stluatîa după prim ele două mărîndu-se în permanentă creş- Comisie judeţeană pentru ză in întrecerea patriotică. In 35 000 lei.
deţului $i unul din cele mai lucru de pe şanlier şi la toate luni ale anului ne avantajea
im portante obiective energeti n ive lu rile de răspundere pen ză. Am executat lu cră ri repre-
ce din tară — Controla term o tru înfăptuirea exem plară a zenllnd 18.5 la sulă şi avem
electrică de la M in tia — a in - unei sarcini de mare im portan certitudinea că vom Încheia
irat. in acest an in faza deci tă trasată de partid. trim e stru l cu circa 30 la sută Primăvara „ne trimite semne“ c m ghiocei
sivă a fin a liză rii lu cră rilo r. O sută de zile de maximă din planul va lo ric anual. Instruirea
După conectarea qru p u lu i concenlrare a fo rţe lo r şi com C onfruntînd insă aceste pro
nr. 1 la sistem ul energelic na petentelor. de conlucrare ire cente c ii stadiile fizice cores
ţional vor trebui puse in func proşabilă şi de efo rtu ri in te n punzătoare q ra licu lu i de exe cadrelor MAGAZINUL CU CE NE CHEAMĂ?
ţiune. la in lerva le dc numai se pentru clşligarea necondi cuţie aferent g ru p u rilo r nr. 2
i île 6 luni (trim estrul II şi ţionată a com petiţiei cu tim şi 3, constatăm unele răm îneri
\ ' « r ( l i v IV ). g ru p u rile nr. 2 pul. In urmă. Zona cea mai c riti de conducere
şl .1 şi vor iro ln ii create toate Caro este stadiul desfăşură că este- spatele cazanului, un
prem isele ca in prim ul trim es rii forţelo r în actuala etapă ? de s-a în lîr/.ia l predarea fro n A nul acesta prim ăvara şi-a confecţii pentru bărbaţi şi fe sondajul la „sursă", adică în — Penlru femei — ne in
tru din prim ul an al cincina Cum numi esc con structorii, ce tulu i pentru m ontaj la e leclro - din C.A.P. trim is mai repede ca altă dată mei din Hunedoara — respon depozitele com erţului cu rid ica formează V alentina Grosu. eco
lu lu i v iilo r, qrupul nr. 4 să în- strădanii depune beneficiarul fillre şi ventilatoare. Cauza a- solia : ghiocelul. Florăreasa sabil Ilie Ropccanu — le-ai ta. Fără exagerări şl laude nomistă la sectorul de confecţii
treqeas<ă rapacitatea de 840 şi cum sp rijin ă M in isterul F- restei restanle o putem pune din colţ, cu coşul încărcat de aştepta ca magazinul să arate g ra tu ite afirm ăm că marfă de al I.C.R T I. — avem mai m ul
megawaţi a accslui giqant e- nergiei electrice efortul qene- pe seama tim pu lu i nefavorabil, Tim p dc trei zile a avut loc albe ninsori vcqetale nc-a o ca o grădină în flo rită . A ici se sezon se găseşte. Dacă cineva te noutăţi în special taioare,
w rq rlic , ral pentru respectarea rjq uron - însă nu ar fi cin stit să nu re -, o in stru ire practica a preşedin p rit din mersul nostru grăbit : vin d costume, taioare, bluze, vrea să tină seama de faptul raglane şi rochii din stofă sub
cunoaştem că la acest ob ie ctiv
O sulă do zile — a lit a mal să a term enelor interm ediare ţilo r din cooperativele agricole, „Un buchet dc ghiocei pentru rochii, pardesie, cămăşi baloa că adevăratul hun-qiist sc poa ţire.
rămas disponibil pentru ca şi de punere în funcţiune? Ia- nu am făcut cit trebuia în a organizată de Uniunea judeţea e a !'1. Ea, însă. e mai preten ne. sacouri etc., ele. Dar în te satisface chiar cu bani m».i — La încălţăm inte — ne mai
m uncitorii, m aiştrii şi in g in e rii lă întreb ări pe care redacţia nul trecut. Ne-am sesizat de nă a C.A.P. La prim a parte a ţioasă şi, fără voie, am aruncai magazin predomină culoarea putini, ba chiar că în aceasta spune tovarăşul Cleşîu. fondul
de pe şanlier, conducerea în zia ru lu i nostru le adresează acest fapt. am concentrat aco in s tru irii au participat şi in g i ochii in vitrin a prim ulu i ma închisă. constă arta dc a te îmbrăca, de marfă e asigurat în totali
tre p rin d e rii eleclrocenlrale De din nou fa ctorilor de răspun lo forte, dar pînă acum nu am neri i-şefi ai C A P., conduceri gazin de confecţii. .,E vremea — H unedorenii — ne spune atunci depozitele răspund bine tale. Au apărut m ulte noulăti,
va ca beneficiar şi M in iste ru l dere care concură la realiza reuşit mare lucru. Am luat în le în tre p rin d e rilo r penlru me să ne iacă semne şi de aici responsabilul — preferă, înce- acestei cerinţe. încălţăm inte cu fete de pluş-
Enorqiei Electrice, ca for tu te rea obie ctivulu i. să toate m ăsurile ca o dală cu canizarea a g ric u ltu rii şi şefii prim ăvara". Chiar aşa. Cu ce pind de la cămaşă, cu lo rile mal — C ontractele cu fu rn izo rii, cord. din nubuc în culori pas
lar. să asigure punerea în Prim ul inte rlo cutor, tovară am eliorarea stării tim pu lu i să secţiilor de mecanizare, care ne îmbrăcăm in prim ăvara a închise. ne spune tovarăşul H oria Cle- telate. uşoară fa purtai. De a
funcţiune a qrupului nr. 2 sl şul inq. Erollian Cazacii, şeful recuperăm restantele pentru a fncepind din acest an vor ceasta ? Că, oricum , paltonul şi şiii, director com ercial la semenea, avem un sortim ent
devansarea execuţiei la toate şantierului „Enoi goconslructia" nu jena desfăşurarea m ontaju funcţiona ca sectoare mecani fularul, cizmele şi rochia qroa- — Dar cum statî cu a p ro vi J.C.R.T.L, le-am încheiat mai bogat de sandale pentru toate
celolalle ob iceiivc. ne declarat ..Din punct de ve lui. ce ale cooperativelor aqrico- să lot n-o să le mai purtăm zionarea pentru sezonul de p ri devreme ca altă dată şi indus vîrstelc.
O sulă de zile de bătălii ho- dere al rea liză rilo r valorice. Cn efectivele şi cu poten le deservite. m ultă vreme. măvară ? tria a început să ne livreze
ţia lu l existent de care dispu — Cu ce în tîm p in alî prim ă — Avem de toate. Si rochii, deja marfa contractată. Poete Va să zică, no ulăti sini. in toa
Pe agenda de lucru au fig u
nem, ne concentrăm la lu c ră ri rat probleme p rivin d sarcinile vara ? — l-am întrebai pe res şi taioarc In toate cu lo rile şi să ne livreze chiar şi tn avans te dom eniile. Dacă cum va cum
părătorului Si mai fac semne
Achiziţii le care au p rio rita te a lît pen reciproce cc revin C.A.P. si ponsabilul m agazinului do m odelele (nc-am convins, vizi- fată de gra fic şi noi uzăm de din v itrin a m agazinului rnănii
tru m onla) c il şi pentru bene
ficiar. astfel ca din punctul I.M .A. în baza noului contract m erccrie-qalanlcric din Petro tind depozitele, că nu chiar în această posib ilita te penlru a vile şi qhctele îm blănite, asta
nostru de vedere să nu existe de lucrări, planul de măsuri şani. M artin Schreler. toate — n.n.). Costume din ter- fi pre gă tiţi la început de sezon. nu-i pentru că încă mai e ia r
şi contra ctă ri nici un im pedim ent în flu xu l prim ăvară, unele concluzii în — Cu ce avem şi noi. Ne qal şi stofă, sacouri, pantaloni predom ină cu lo rile pastelate şi nă afară, ci pentru că gestio
aqricolă
pentru campania
de
In moda de sezon a anului
dar aproape lot ce avem e din
narul ar vrea „să inai scuture”
general al lu c ră rilo r si al pu
ne rilo r în funcţiune". leqătură cu con tro lu l a c tiv i străduim să completăm din ce stocurile dc anul trecui. De carourile dar noi am ţin u t sea ceva din stocu rile vechi, ui-
tă ţii cconom ico-finenciare in ne-a rămas din sezonul trecut altfel. în prezent. maqazinul
Cei ii ten ii comunei noastre nă acum s-au contracta! 103 j Dacă în lr-a de văr partea de are un stoc de circa trei m ili ma de faptul că hunedorenii tînd că „reclam a e sufletul co-
| vor vinde in acest an prin capete bovine adulle şi tin e -j construcţii propriu-zisă. cu toa cooperativele agricole. în tă ri punqilc cu cadouri de la S M a r oane lei. şi lo cu ito rii V ăii Jiu lu i preferă in e rtu lu i", iar com erţul atunci
rea ro lu lu i adunărilor genera
tie. M arfă avem in
m aqa/in.
contractări Şi a ch iziţii 50 ca- ret, 14 porci. 3 000 ouă şiş te răm înerilc în urmă am in- le ale coo peratorilor şi a dis cu lo rile mai închise. Respon e ..pe fază", cind o fa cu ceva
j pclc bovine mari, 120 capete 7 400 litri lapte. S arcinile c e l cip lin e i In muncă. îm bunătăţi dar cu prea m ulte no utăli de Trecînd „în revistă" şi ma sabilii de maqa/.inc insă ar tre înaintea sezonului. Acestea,
j tinerel bovin, 41 porci, 35 nc-au revenit au fost realiza- i L. VISKI sezon nu ne putem lăuda. gazinul de stofe — responsa bui să aibă mai m ult curaj deocamdată, despre semnele
miei. 150000 ouă. 30 000 litr i te in fiecare lună : A. MOLDOVAN rea a c tiv ită ţii co n siliilo r dc M agazinul o unul din cele bil T eofil Urs şi cel de confec (în d fac aprovizionarea. Fan- pe care ni le face prim ăvara
lapte, 750 kg carne de pasăre conducere în lum ina h o tă riri- mai mari de acest p ro fil din ţii pentru femei — responsabil
IOAN FILIP le ziu n le - elemente dc lim ită din v itrin a m a g a zin u lu i; căci
şi 3 300 kg de lină. primarul comunei lor adoptate (Ic plenara Con judeţ, iar responsabilul său. un Dum itru Topor — din Deva. vestim entară rare dau .cu lo a o dată cu sezonul vom pica
De la începutul anului şi pî- Rapoltu Mare E xr s iliu lu i U.N.C.A.P, din decem om eu m ultă experienţă in co unde gusturile sînl satisfăcut.* rea" de s«'/on, care rcp'e/inf.ă din nou „în vizită ".
inert
1 ____________ J . brie 1969. Cind in tri in magazinul de <u ceva mai m ult rafinam ent de (apt moda sînt greu ac<ep- ION CiOCLEI
şi prom ptitudine, am continuat
lale şi numai In ca n lilă ti mici.