Page 30 - Drumul_socialismului_1970_03

■ ■ [■ ■ui t g u m u T a im iu c B r t
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4720 © MARŢI 10 MARTIE 1970

SFECLA DE

CU RENTABILITATE RIDICATĂ

Cultivarea sfeclei de zahăr fosl preqălil pentru insămîn- scurt, deoarece creşterea sau cultură li s-au cuvenit sume
cu lume rezultate a deveni: tare în cele mai hune condiţii, scăderea producţiei este în dc bani intre 400—600 lei, S E X
o tradiţie pentru cooperatorii am puica spune chiar grădină- mare măsură determinată do repre/enlind retribuţia supli­
din salul Pricaz In anul 1969. reşle. Prin qrija Fabricii de aceasta. s-a organizai astfel mentară
conform sarcinilor din planul zahăr Luduş ni s-a pus la dis­ munca in brigăzi incit lucra­ Cum este şi firesc, la fiecare la Deva nu sc |)ica vede că
tutore. Clădirea nu
are un
de producţie, s-a culliva l sfe­ poziţie săminlă şlefuită clin rea s-a pulul termina in curs cultură ne interesează şi gra­ este într-o stare prea bună.
clă de zahăr pe o suprafaţă de soiul P Poli 7. de o soptomînă La circa două dul ei dc rentabilitate, preţul In ultim ii 10 ani nu i s-au
20 de hectare. Cinci solul a avut tempera­ Sdptămîni de la pruna praşiiă de cost la care realizăm pro­ făcut nici un fel dc rcjraratii.
Jn scopul asjc|urăni unei tura de 7 grade s-a trecui la manuală s-a executat a doua dusele! In cazul sfeclei dc' Jn prezent au început reme­
producţii care să juslihce c u l­ însămjntaro, caic s-a efectuat mecanică, după care a urmat zahăr am încasat un venit dierile. este adevurat. Dar
tivarea acestei plante, consi­ cu maşina S.P.C. G. in urma cea manuală. mediu de 0.17 lei pe kq. iar înaintează anevoie şi imagi­
liul de conducere a fost pre­ jalonării terenului. Considerăm util să scoatem cheltuielile totale au (ost de nea de şantier deschis suj)ară.
ocupat ca in primul rinei să In scopul realizării unei în relief faptul că deşi ploile numai 0,14 lei pe kq. Deci s-a N ici o cutie jjcnlru linguri şi
amplaseze cultura pe cele mai densilă|i de 80 000 — 100 000 din a doua decadă a lunii realizat un beneficiu net de furculiţe n-arc cantina, de-
0.21 lei/kq, ceea cc justifică
fertile soluri, avînd şi cea mai cît una S|)arlă. cîrpilă cu
clin plin cultivarea acestei
hună plantă p icm eiqăloarc — un... prosop să nu cadd
rcspccliv cartofii. Consideren- plante. lingurile. Cu excepţia săli­
In lumina noilor măsuri
lele care an slal la baza a- lor de mese. în restul
adoptale de plenara U.N.C.A.P.
ccsl.ei măsuri au fosl determ i­ incă|)eriloi ti-e |)iir si simplu
din decembrie 1009 privind
nate de faptul că la cultura jenă să intri. Mai ales unde
îmbunătăţirea sistemului de
premergătoare s-a aplicai can­ sc curăţă zarzavaturi, in aşa-
organizare şi retribuire a
titatea masivă de 50—70 tune zisa baie. în bucătărie, chiar.
gunoi de grajd la ha iar prin muiK ii, cooperatorii din Pricaz Oriei t s-ar lupta responsabi­
lucrările de in!reţinere ce s-au plante la ha s-a respecta! dis­ iunie au îngreunai muli. lucră­ au pornii .cu holărîre să tra­ PRIMIREA Şl EDUCAREA lul Sever Păcurarii, singur
efectuat curent la cultura car­ tanta de 50 cm în 11c* iînclini, rile de întreţinere, totuşi ma­ ducă in viată aceste sarcini. nu poale face mare lucru. Iar
tofului a fost distrus un mare iar pe rinei s-a semănat la joritatea cooperatorilor au fo­ Relei mdu-ne la măsurile replica : „descurcă-lc. că eşti
număr de buruieni. După re­ distanta dc 4—5 cm. Adine i­ losit fiecare oră clin zî după jn iv m d sporirea continuă a şef", se pare că i se repeta
coltarea cartofilor. solul s-a mea dc însămintare a (ost de jdoaie şi au executat prăşilul. producţiei dc sfeclă de zahăr, mereu.
fertilizat cu superlosfal in can­ 1 cm. După semănat, penl.n fapt. cc a făcut ca înlreaqa pentru anul 1970, cînd se va NOILOR MEMBRI DE PARTID
titate de .100 kcj la ha. iar apoi a avea o răsărire uniformă, suprafaţa de 20 ha cultivata cultiva lot suprafaţa de 20 ha. Tovarăşul Emilian Ioncscu.
s-a e.xecula! ogorul de toamnă s-a executat, luvălugirea tere­ cu sfeclă de zahăr să (ic* consiliul de conducere a am­ care răspunde din |>artca
la ariîncimea de 20— 12 cin. nului. (urata lipsita de buruieni. plasat cultura în trupul consiliului p o p u 'ir al m u n i­
Lucrările dc întreţinere a Deşi in prima perioadă a După praşila a doua manuală „F ăiu g“ , cu sol corespunzător, — Verilicarca călită|iloi poli­ lui |>olitic şi ideologic al celor cipiului dc cantină, ne spu­
terenului piuă la insomjntare primăverii timpul a losl s-a mai executat a treia piaşi- avînd ca plantă premergă­ tice, a cunoştinţelor profesio­ recent |>rimiti în p<i11i<l In nea '•
s-au putui lace de timpuriu secetos. p> in condiţiile asigu­ lă mecanică toare griul de toamnă In nale. de cultură generală, arc felul acesta creşte răspunde­ — ALi văzul ca se lucrează
ca urmare a (aptului că sulul rate. plantele de sfeclă au lă ­ Conform graficului încheiat scopul realizării de producţii loc in procesul îndeplinirii rea penlru sarcinile încredin­ pentru a schimba actualul
a fost «ruvionar vi cu posibi- sării foarte bine. Terenul s-a cu fabrica beneficiară, recol­ mari la hectar şi a angaja­ sarcinilor încredinţate. Cum ii ţate, iar nivelul |>regătirii po­ aspect al cantinei. Am jrar-
filaic de scurgere a apei. repartizat pc brigăzi şi echipe tatul a începui la începuiul mentului de a depăşi produc­ puni pobiico-educal ivc. Re­ ajutaţi pe noii membri de litico şi ideologice a tuturor chelat. punem faianţă. mo-
Una din condiţiile esenţiale încă de la pregătirea lui. lunii octombrie. ţia planificată cu 2 200 kg la zultate bune dă şi organiza­ partid să se achite de obliga­ com uniştilor în ansamblu zaicăm. A lentia nc esle în­
core au determinat o răsărire După răsărirea plantelor, s-a Datorită bunei organizări a hectar. întreaga suprafaţă s-a rea unor şcchnle de partid ţiile ce le revin ? marchează progrese simţitoare. dreptată spic Uuiălăric. Pen­
unilormă a plantelor — factor trecut la executarea Inelarilor muncii in cadrul brigăzilor, fertilizai cu circa 900 tone în­ deschise în care analizăm li­ Aurel Dozau. dc* Ia lotul Tovarăşul Mov.an a relevat lru baie nu avem fonduri.
de bază in realizarea dc pro­ de ini retinel e, respec tiv a (¡1 şi s jn ijin u l acordai eu grăşăminte organice şi 6 tone nele asprele legale de activi­ nr. 12 : In discuţia noastră, un as|)ecl. interesant al muncii Oricum. o să-i schimbăm
ducţii sporite — o constituie pi mici prăşite mecanice. Pen- mijloace de transport. s-a de superfosfat. După impvoş- tatea economică. penlru o mai bună reliefare a dc prim ire şi educare. înainte aspectul, să îmbunătăţim con­
crearea unui hun pat ge rm i­ iiu a folosi mai bine Iurta de reuşii ca întreaga prodnclie lierca gunoiului s-a executai Avem grijă ca participarea |)reocupăr ilor. distingem |>e- vreme şi noi organizam In lîl- diţiile de igienă.
nativ. Piuă la insâminlarca munca din cooperativă Şi ca de 620 tone să ho recoltată şi arătura adîncă de loamnă la ulccişliîor şi a celor din ac­ rioada |>remcrc|otocrc |)rim in i niri între comunişti cu o în ­ Roit esle că abia acum so
sferici s-au aplicat două dis­ urmare a experienţei acumu­ predată in termen de 12 zile. achnrimea de 10 cm. Rină la tivul fără de part¡cl la aceste în partid şi cea care urmează delungată ac li vitale şi tineri lacc treaba aceasta, a curei
currí in agregat cu grapa, în late în anii anteriori jn c u lti­ Producţia medie realizată a insămîntare terenul se va dezbateri să nu fie. foi mala. li după acesl moment de m axi­ membri dc partid. Aceste in- rezolvate urgenta organele
liln ii i îşi arătau utilitatea şi dc
scopul m ă iu n iirii ci! mai bine varea ¿k osiei plante, s-a re­ fosl de 000 kg (slas| la ha. menlme curat dc* buruieni ajutăm să ia cuvînlul. să Iacă mă însemnul ale In viaţa unui aceea ne-am cjindii că nu este sanitare o cereau în scris
a solului Cu ocazia primului nunţai la executarea separaţii inrogîslrindu-so o depăşire de prin discuin In agregai cu propuneri penlru îm bunătăţi­ linăr. In activitatea practică, încă din 21 mai 1969! Dar
discuit s-a incorporat in sol a lucrărilor de huchclărc si 9 000 kg la ha falii de plan. grapa. rea activităţii de viilor. Cu munca de prim ire formează un rău clacă cercul celor ce p a rti­ nici o solicitare a acestor
( a n iilatea de 200 kq a/.olat dc rărire. Uărilul pc tind s-a Ca urmare veniturile prevă­ Rezultatele bune obţinute nnillă răspundere acţionează l>roccs unic. antrenează o res­ cipă la a tliu n ile educative se organe. a responsabilului
ulccişli,
lărgeşte, cuprinzînd
amoniu la hectar. Ultima lu ­ executat concomitent cu p ri­ zute1 au fost depăşite cu la această cultură au constituit pe acest fădi» comuniştii Va- ponsabilitate continuă a orqa- n-a prim it răspuns clin par-
membri de sindical. Unei i
so­
crare înainte de semănat a ma praşila manuală Această 101000 lei. Pe lingă această un imbold pentru to|i coopera­ sile Smcti. CbooTCjhc Ciorbă şi iw a lie i de partid. Desigur, ce­ siţi recent pc şantier pentru a toa consiliului popular I
losl realizată printr-o lăvălu- lucrare, dacă esle făcută la sumă, cooperativa a bene­ torii care sini dornici să aplice alţii. Rezultatul strădaniei lor rinţele şi exigentele fată de
ciire executată <u tăvălugul timp, dă bune rezultate1 Rărirea ficiat de 240 tone borhot şi cu .strictele complexul de lu ­ sc concretizează in faptul că noul prim it în partid sini de Îmbrăţişa o nouă» meserie. M e ­
şi prăşilul s-au elcctual con­ cei cc solicită primirea în toda pe caro o folosim, precum
inelar. il 500 kq melasă. suculente crări agrotehnice“ menite să acum maî mari. mai complexe.
comitent cinci plantele au avut necesare în hrana animalelor. contribuie la creşterea con­ partid contribuie efectiv la şi alic acţiuni iniţiale ne ajută Cine adună şi cine
Prin clecluarca acestor lu ­ primele două-trei frunze ade­ tinuă a producţiei şi reduce­ In munca de educaţie, uneori să no cunoaştem mai tune, să
crări s-a reuşit să se menţină Rezultatele bune ob|ir.ule au desfăşurarea în bune condi- aceste aspecte se conloiresc, întărim coeziunea colectivului,
vărate. influenţat favorabil batanta dc rea preţului de cost pe unita­ se întrepătrund. De excm|>lu, risipeşte abonaţii?
umezeala acumulată în sol în Pentru a se termina aceas­ venituri şi cheltuieli a unită­ tea de produs. tiuni a procesului de produc­ organizăm expuneri, dezbateri capacitatea lui do a acţiona
timpul iernii, iar terenul a tă lucrare în timp cil mai ţii. Penlru depăşirea produc- ţie. marea lor m ajorilale sînt şi clişeu Ţi i individuale cu cei penlru materializarea sari in i­
Răspunsul e
simplu : mo-
liei. cooperatorilor care au CONSTANTIN MERTOIU fruntaşi şi evidenţiaţi în Între­ (arc au prim it recent calitatea lor. tar conducerea m u m ii de niul ; gustos, variat, şi ncre-
participai la lucrări la această inginer şef la C.A.P. Pricaz cerea socialistă. de membrii, dar iniţiem şi alte primire arc astfel un caracter petahil. felul în care este
ac tivi lot i specifice tineretului : de permanenta, dc largă per­
spectivă. servil, comportarea |)ersona-
vizionări colective ale unor p ro ­ ★ Intui, promptitudinea servirii,
Ritmuri dinamice grame la televizor, excursii : Masa rotundă a |>us in lu ­ 1 oale sini. chestiuni dc ..bucă­
mulţi Im cri au fost îndrumaţi
fiecărei
tărie
proprie“ ale
la
să uimc'/c şcoala serală
mină şî alic preocupări de cantine. Şi abonaţii le apre­
liceul industrial. Dintre cei 19 naturii să ridice conducerea ciază şi se orientează in
sile, iar. în uncie exploatări tineri prim iţi in partid. 10 u r­ muncii dc prim ire şi de e­ consecinţă.
indicii de utilizare ai acestora inează aceste cursuri, alţii ducare a noilor membri dc La cantino din barza nu­
(URMAI! t>* fAO^II rănim scăzuţi. Vi tezele de a sînt insenşi la forme de |>er- |)arlid. a salariaţilor la nivelul mărul abonaţilor creşte In-
vansare la multe un ilă li m in ie­ feclionare a calificării. M em brii cerinţelor actuale. M em brii de b'-una. la cele din Deva \j
re sc situează sub posibilităţile de partid hnen ce muncesc îu l>arlid vor iniţia cu linorii Călan scade. Prima are o gos-
tájele frontale a crescut Io 17,5 pe care Ic oleră dotarea teh­ organizaţiile de masă ra|>or- constructori actumi educative |)odărie anexă cu 20 dc pori i,
la sulă în 1969. producţia din nică. In Valea Jiului, la peste Ica/ă periodic asu|)ra modului Ia căminele penlru nefamilişli. cea din Deva şi-a aulodos-
abatajele sustmulc metalic a 60 la sulă din abatajele fron­ în care îşi duc la îndeplinire A ic i a fost mulată şi biblio­ fiintal-o. Reziduurile sc aruncă
ajuns la 29,5 la sula din loial, tale viteza de avansare este sarcinile încredinţate, dîndu-ne teca. urmează să se amenajeze in Inc să fie iolosile pentru
iar cea extrasă din abataje cu dc 17—20 ml pc lună. ceea ce astfel |)osibilitalca să vedem o sală de lectură, şah, să se a se creşte 20 de porci anual.
tăiere mecanizată a crescut de esle foarte puţin. dacă manifestă iniţiativă, com­ organizeze în liln tri cu jurişti, LJn cuvin! greu dc spus au
la 1.3 fa sută în 1966 la 7 )a Continuă să rămînii nerores- bativitate Şi în ce probleme l>rolesori. Ca şi in Urcut, de aici responsabilii. Doar ei
sulă în 1969. punzăloarc structura persona­ trebuie săi-i ajutăm în con ti­ o largă audientă sc vor bu­ sînt „omul nr. 1“ al cantinei.
Sporul dc productivitate fizi­ lului. atil în <c priveşte ra p o r­ nuare. cura dezbaterile tematice. Cum luptă penlru asigurarea
că la Exploatarea minieră De­ tul între muncitorii de baz.ă şi Alexandru Banyai, sectorul sim|>ozioanele privind politica unui meniu bogat şi ( onsi<-
va s-a obţinui in principal pe auxiliari, cíI şi în ce priveşte de conducere şi deservire : In internă şi externă a partidului tenl. pentru a întrona la t>Tft
baza extinderii mecanizării o- raportul dintre muncitori şi lcqălură cu ajutorul şi înd ru­ şi stalului nostru, mesele ro ­ lucrătorii din subordine o
peiaţiunilor de încărcare şi personalul lob nico-ad ministra - marea acordate do către co­ tunde pe diferite teme educa-
transport al minereului in lóa­ tiv. Din această rau/ă. produc­ munişti tovarăşilor nou prim iţi hvc. Interesantă şi instinctivă atitudine plină de respmua-
le abatajele. Aceasta a dus la tivitatea muncii realizată pe în pa * l ici s*au manifestat şi a- se anunţă a fi. de asemenea, b ilila lc în muncă, aşa au şi
o mai bună plasare a lucră­ întreprindere esle dc circa trei numile neajunsuri. Îndrumarea analiza |)reconizală de com ite­ abonali. Cum e responsabilul,
rilor de pregătire şi creşterea ori mai mică decîl cea în aba­ şi ajutorul erau sporadice, nu tul de partid in legătură cu aşa o şi cantina pe care n
qradului de utilizare a m aşi­ taje. Acestea îndeosebi (Im se cxorcila un .control amplu felul în care organizaţiile de
nilor de încărcat. La Întrep rin­ .cauza preocupării insuficiente asu|>ra felului în (are comu­ bază de la loturile nr. II şi 12 conduce. Nc gîndim la sim­
derea minieră Barva. îmbună­ pentru meram /arca lucrărilor nişti cu multă exponentă se se |>reocu|)ă dc întărirea n n - ţul de bun gospodar, cură­
tăţirea Ichnoloqîilor de prepa­ dc suprafaţă, concentrarea ar- oru|)ă de educaţia şi călirea dunlor partidului, formele şi ţenie, corectitudine, punctua­
rare a permis eliminarea unei liv ilă lii de exploatare şi îm bu­ |)olilică a noilor primiţi. Acum metodele utilizate |)cnlrn îm ­ litate
părli a manoperei în subteran nătăţirea organizării transpor­ silualia se p rc /in lă mai bine. bunătăţirea muncii educative
pentru h i n c a avansată a m i­ tului şi inlretinerii. Am stabilit pentru marca ma­ in i î n cl ii I salariaţilor. Apoi un sprijin concret şî
nereului. Folosirea judicioasă Slal> s-a acţionat in anul tre­ jo ritate a m embrilor din orga­ Experienţa cîşligală în con­ permanent trebuie să li se
a maşinilor şi instalaţiilor la cut şi in privinţa introducerii nizaţie sarcini concrete. in ­ ducerea muncii de prim ire si acorde din partea conduccii-
tr-un caiet consemnăm natura
întreprinderea minieră H une­ normelor cu motivare tehnicii. răspunderii, cine |>arlicipâ la educaţie dă garanţia că şi in lor de instituţii sau întreprin­
doara a permis cicşlerca pro­ Inllucn|ă negulivă asupra creş­ realizarea acţiunii, modul dc v iilo r organizaţia de pariicl de deri care au cantine. Pentru
ductivităţii muncii in abata­ terii produc I iv ilă lii muncii a
Oră practică de frezare la Grupul şcolar al C.S. Hunedoaro. Maistrul Carol Studniciky îndeplinire a sarcinilor încre­ aici va asigura întărirea rîndu- că. la urma urmei, cantinele
jele mecani/aic cu 62 la sută avut şi ncaplirarea unor studii explică elevilor din anul I frezoii-rabotori tehnica operaţiilor de frezare în „ coadă de rin- rilo r partidului ru cei urai
în comparaţie cu abatajele un­ şi măsuri elaborate pe linia o r­ dunică" * dinţate, Periodic, membrii dc buni constructori, care prin trebuie să fie nnil.dti puter­
de încărcarea sc efectuează ganizării ştiinţifice a producţiei Foto : V. ONOIU partid informează in adunarea întreaga lor activitate se do­ nice, cai o pondere creseîndă
manual. şi a muncii. generală des|)rc felul in care vedesc demni de înaltul titlu in satisfacerea cerinţelor
Conducerile unităţilor m inie­ In recentele adunări gene­ se ocu|)ă dc creşterea n iv e lu ­ dc membru al P.C.R.
re s-au orientat bine atunci rale ale salariaţilor, aceste p ro ­ populaţiei.
cînd au acordat importantă a­ bleme au losl larg dezbătute.
plicării măsurilor rezultate clin Totodată, au fosl adoptate mă­
studiile întocmite pe linia o r­ suri concrete care prevăd d e ­
ganizării şliintilice a producţiei păşirea nive lu rilo r stabilite în
şi a muncii, (n anul trecui, au planurile tehnice cu privire la ¿6
fost elaborate 191 studii, clin creşterea gradului de mecani­ FOLCLORICA J M Á I 0RLI OF COMORI
caic au şi fosl aplicate 166, zare a lucrărilor, a indicilor de
obtinindu-sc eficienta sconta­ utilizare a maşinilor şi in tro ­
tă. Dintre cele mai importante ducerea tehnologiilor noi. Dc
studii putem aminti : orqaniza- asemenea, planurile de măsuri
rca muncii la abatajele lron- lehnico-org an iza lorice stabilite A urmat a|)oi căminul cul­ încheiat cu evoluţia clarine­ nerei Leonila Itadca, care a (vezi „Colo-n grădiniţă“ , cin -
lale orizontale din stratul 1 al abordează îmbunătăţirea nor­ Evoluţii concludente tural din Băîta. Un grup vo­ tistului Nicolac Pocnar şi o cînlal „Foaie verde dc seca­ tec interprelat de Nicolac Sa- cul ca între public şi scenă sa
E.M. Fel rila, optimizarea trans­ mativelor de personal la ţoale ia i feminin numeros a in te r­ suită dc dansuri populaie lo­ ră“ şi ..Pe malul M u re ş u lu i” , vu ,lioşorod . în care e vorba se stabilească un dialog conlî-
portului in subteran la L. M. sectoarele de munca. hilari rea pretat melodii gustate de pu­ cale. la fel ca şi evoluţia M ărioarci despre un ..amor“ ele mahala nuu. ce a mişcat deopotrivă po
Lupeni. adaptarea activităţii la disciplinei, icxpedaiea întoc­ dar... blicul local. De remarcat in- N. R. In decursul programu­ llăluş — ..Pc Ţara Haţegului''. între T iţi şi Elena, pc un sce­ interpret şi spectator. S-an
metodele de exploatare dc m a­ mai a instrucţiunilor dc lucru lerprclarca pe voci. costumele lui căminului cultural din Băl­ Leonila Sloicoi — „Ne-am iu­ nariu lip „Romeo şi Jubcta“ remarcat. în mod deosebii, coi
re produclivitale la Tcliuc-est şi reducerea absentelor. frumos cusute si împodobite ţa s-a constatai că formaţiile bii bade de-un an", precum şî autohton |. doi vornici care s-au a|)ropiai
şi altele. Importanta acestor adunări Ultima etapa a .Ştafetei fol­ cu fir. Taraful preqălil de me­ căminelor afiliate n-au evoluai a dansalorilor, care. printre Iar jn al treilea rind m enţio­ de virtuozitate prin cuvin! si
mişcarea scenică. Evoluţia so­
Creşterea gradului de înzes- sn exprimă prin descoperirea clorice ..Căutătorii de com ori" dicul Nicolac Popa. a evoluat in tr-u n spectacol unitar, fieca­ altele, au prezentat un m lern-
Irare tehnică şi introducerea rezervelor şi posibilităţilor de a reunii pe scena căminului toarte bine. In acompaniamen­ re cămin venind cu ce a avut sant „căluşar“ . năm că cei ce an inlocmif pro­ liştilor dc muzică pojnilara. a-
tehnologiilor noi au necesitat, creştere in continuare a pro­ cultural dm Raita lorm aliile tul său s au întrecut soliştii |>regălil. Pc v iilo r e necesara Spectacolul color din lloşo- gramul spectacolului au uilal companiali dc taraf, a fosl in
scopul adevărat al şlaiclei fol­
general convingătoare.
spornea pre<*< opării fala de duc liv ilă lii muncii. Sc întreve­ din Luncoiu de Jos şi i elo din vocali Petru Halcş. Pionca mai multă atenţie din partea rod a atins |)unctul culminant cloric o. adică descoperirea lul-
calificarea şi ridicarea Cunoş­ de ca sarcinile la pro du ctivita­ localitate In Igjsa oaspeţilor, Stoia. Eleonora Şcrban M a n ­ directorului căminului c u ltu ­ |)rin aducerea în scenă a bă- clorului au le n l »c şi nu organi­ Oaspe|ii din Jiet şi Cimpa
tinţelor profesionale ale num- te stabilite pe arest an sa (ie caro au sosii mat tirziu |( ti cara Avram. şi clarinetistul ral de centru caic are datoria trînuhii Pe lu i Vişa. în vîrslă zarea unui spectacol obişnuit au fost şi ei la înălţime Flu-
ci lor i l< >i - S-a îmbunătăţii disci­ depăşite eu 6.4 la sulă la u n i­ toate că ijroqiam ul a losl de­ Victor Aclam. să aleagă ceea cc are mai de... 65 dc ani, te a interprelat ce sc desfăşoară curent in o ri­ ieraşji din Jioţ ne-au prilejuit
plina muncii, fapt ce a condus tăţile Centralei m inereurilor calat cu o oră Şi jumătate), In continuare au evoluat for- semnificativ fiecare cămin şi o baladă şi o doină» şi a fost ce cămin cnlIural. o in lilm re fericilă cai minuna­
la creşterea indicelui dc u tili­ neferoase Deva. cu l.l la sută deschiderea programului a re­ maliilo căminelor culturale din apoi să treacă la alcătuirea îndelung răsplătii de â|)lauze- tele doine, in v irlilc sau jocuri
zare a fondului de timp. Se re­ la ex'ploatărilc din Valea J iu ­ venit artiştilor amatori din Cămel — moment folcloric programului general. le şi, bineînţeles, dc simpatia C. DROZD de doi. dc |)C aceste meleaguri.
marca faplul că absentele ne- lui şi cu I )n sulă la în tre ­ Hărtăqanr, care au adus în la­ (Cântecul cununii), soliştii vo­ publicului. Ion Cruntă, cu „Zicala cuscri­
motivale şi învoirile la cea prinderea miniera Hunedoara. ta spectatorilor obiceiul de cali María Iovan şi loan A - M BODEA Dintre reprezentanţii conin- l o r 4 şi .J n v irtila bălriiieasc a” .
mai ma.e parle clin um lătilc Noul sistem dc salarizare a- nunlă — cinlecu) miresei. Cu cbim. Angliei Pîrva şi Anqhel nci-qazdo s-au remarcai soliş­ Nelu Dobre cu ..tnvirlilo ca po
miniere au scăzut. A existat o pliral in ramura minieră con­ mai mu Hă seriozitate şi fărâ Bin'ş la fluier; din Crăciuneşli tii vocali Dorina Anei din sa­ „Răsăriţi între la Jio t“ şi Nicolac Cocolan. cu
mai mare preocupare pentru tribuie. de asemenea, in mod ţuică |)e masa. momentul |)u- -- suita de dansuri |>opulare, lul Plopi — ..Pe malul M uro- jocuri de doi. întregul grup do
scurtarea deplasăm personalu­ substanţial la obţinerea unor tea fi realizat mai bine. A u r­ solista vocala Cornelia Moisc, Ştafeta e (totuşi) şutui“ , Fclicia Tălulcscu — fluieraşi ne-au pus în fala n-
lui in subteran în vederea realizări superioare în produc­ mat rapsodul Aron Mnqa (59 foarte bine pregătită, cu o v o ­ „Drag imi e bădiţa” . Livia Jîa- munţi“ nor maeştri ai fluierului. iăsă-
prelungirii i.împului efectiv ţie. Rezultatele primelor două ani) care. cu (Slova cînlecc. ce deosebii de tim b ra lă ; Fi- iui — „O chii negii sint fru ­ n fi iu lie mun(i.
realizat la fondul dc lucru. La luni încheiate din acest an mai vechi sau mai noi, unele zestii şi Trestia au adus doar folclorică moşi“ şi foarle simpatica Ro­ A rliş lii am abili din Cimpa
creşterea productivităţii mun­ confirmă eficienta deosebită a satirice, intr-un stil propriu de solişti vocali, in general slab d ită llo rin l din satul Covra- La Baniţa s-au inl.ilnit fo r­
cii au mai contribuit şi măsu­ acestuia, pun contribuţia sli- inlerprela'e. a atras aplauzele preqăl iii. După o aplaudată peregrina­ qiu — ..Mocirlită de Irifoi". maţiile căminelor culturale din au adus o ..Şezătoare in sat
rile luate pentru permanenti­ m ulaloiic cc şi-a adus-o la de­ spe cla lo rilo i. Punctul reuşit al Replica oaspeţilor din Luncoiu re |)iin sale şi comune, ştafeta Dinlre dansului1T s-a remarcat localitate şi rele ale şalelor la noi", multe cînlecc. dansuri,
zarea cadrelor în exploatările păşirea planului fizic la sorti­ programului căminului cu ltu ­ de Jos. cu un program scurt fu li lorică .C ăutătorii dc co­ echipa de dansuri dm Ginţoga, Cimpa şi Jie[. apai llnăloare o- obiceiuri folclorice. in gene­
miniere* şi îmhunalăţirco con- mentele planificate. ral din Hăi jăqani l-a constituit dar 1)ine închegat, ne-a adus m ori“ a ajuns la Bretea Româ­ cari*, pc un acompaniament de raşulni Pc bila. A surprins. în­ ral momente izbulito de S|>ec-
diliilur de viată ale acestora. M ultitudinea şi com plexita­ suila de dansuri populare lo­ multă sal ¡stadie, deoarece o- nă. La fel ca şi in alte pui ţ i. fluier, a prezentai o suită d<» că de la începui, evoluţia loar­
Cu ocazia dezbaterilor ce au tea problemelor legale de creş­ cale. De remarcai. încercarea volutia dc duminica trecută a Interesul slîrnil de .Ştafetă“ a dansuri locale. „ Sărbătoarea tacol. care. înlr-o montare mai
avui loc in adunările generale terea produci ivilă lii muncii în de regizare reuşită, strigăturile dezamăgit publicul spectator. făcut ca lumea să umple pîno cucuruzului" — vechi obicei te bună a dansalorilor din Bă­ bine qîndilă, pillean prÂini un
cu salariaţii, s a constatat că unităţile miniere luinedorene ce au insolit dansurile pe în ­ Aceasta a dovedit ca alunei la refuz sala căminului cullu- folcloric — a fost ..adus“ toc­ nită. a căror suilă dc dansuri plus de alraclivilale, deoareeo
rezultatele obtinul.c in creşte­ au losl analizate recent de că­ treaga lor durată, figurile com­ cinci sc (jindeşle, cînd se mo­ ral. cu mult liinj) înaintea in- mai din salul Y iltc le . momîrlăncşti (Băhila şi Hora mulţimea interpreţilor avea
rea productivităţii muncii, deşi tre biroul C om iielului jude­ plicate. desele schimbări de bilizează toate iorlele. se pot cc|>erii spectacolului. Nu pulcm însă să încheiem pe slînga) nc*a pus în fala au­
peste nivelurile planificate, ele ţean de partid şî conducerea ritm care au dat un plus de face lucruri frumoase. Tara­ Intr-un cadru sărbătoresc, relatarea noastră fără a aminti posibilitatea sa materializeze
nu silit la nivelul posibilităţi­ M inisterului Minelor. Cu acest participare a publicului şi fru ­ voluminosul album al ..como­ tenticului folclor local, a bogă­ orice încercare regizorală. Din­
lor. Dinamica productivităţii prilej s-a stabilit un amplu museţe dansului Dc notat ful. alcătuit din 10 irersoane, rilo r“ folclorice este adus pc linele scăderi ale S|)eclacolu- ţiei Şi humusetiî lui. (¡ingăşia tre solişi ti vocali. Măria Ba-
muncii nu se ridică la nivelul program de măsuri menit să aici căluşarul, cam şters insă eu cîtiva solişti vocali talen- scenă de rej>rczcnlanlii com u­ lui. In prim ul rind. folclorul felelor ¡m plclilă cu viqurozi- loq. cu o veche doină. ..Mindră
efortului pentru înzestrarea asigure in cel mai scurt iimp penlru monotonia figurilor r a ­ lati — Cornelia Henea. Florica nei lioşorod şi predai localni­ local (dcsco|)ci irca. prezenta­ talea băieţilor. sincronizaţi cum să facem noî", a întrunit
re s-au re|>elaf mereu. In con­
minelor cu utilaje şi maşini, punerea în valoare a tuturor tinuare au evoluai şi cîtiva so­ Bcnea. Elena Ştefan. Marioara cilor. A|)m a urmat spedaco- rea şi valorificarea acestuial perfect, no-au dus cai ghidul
esle încă mare volumul lim pu­ rezervelor de creştere a pm- lişti do muzică populară bine 1 ii 1 Un spectacol de |>a- adeziunea publicului. In mod
lui imobilizai, iar in unele zo­ d u cliv ilă lii muncii în unităţile |)ie<|ăti|i. ra loan Nicşa. talent Pană, Nicolac Dud. Ilic Yăca- Iru ore. în care. ritul pc nu a slal iu „rin d u l inl.ii“ . in la în( epnfnrile acestor dan­ deosebit s-au remarcat rapso­
ne pătrund încă qicti noile me­ miniere. Este de datoria con­ Ijoljvalent caro a cînlal. şi s-a riu — au atras în mod deose­ rind. arbşlii amalori din al doiŢea rind. in b c producţii suri. dul losif Heneo, care s-a do­
tode de lucru. siliilor de administraţie. co­ acompania) singur la acordeon. bit simpatia şi aplauzele S|)ec- cele două cămine şi-au etalat valoroase s-an strecurat (aviz A urmat in program o m in­ vedit maestru, atît la frunză
Din ana'i/.e apiolundate a mitetelor de direcţie şi organi­ Ghcorqhe Nicsa — solist v o ­ taloriloi. La fel, grupul vocal, lalenl.ele in aceaslă ambiţioa­ inslruc lorilor de fo rm a lii!) li­ tă ca la Bănila — momentul
reieşit că în V a lia Jiului şi la zaţiilor de partid să treacă nc- duelul vocal — Nicolac Dud, sa confundare. Consemnăm cil şi la fluier, muzicuţă şi
Deva un număr mare dc ma­ inlîrzial la matei ¡alizarea tu­ cal. Elena Damian şi Viorica nele aşa-/isc „c re a ţii" folclori­ dinaintea plecării miresei. A u ­ saxofon şi Valică Moldovan,
şini de încărcat sînt neiolo- turor măsurilor stabilite. Moise. Cornelia Henea. Programul s-a frumoasa evoluţie a toarte t i ­ ce dc o calilale disculabilă tenticitatea momentului a fă- solist dansator.