Page 26 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4719 ® DUMINICA 8 MARTIE 1970

Iată o întrebare care se liv ră rii unor ca n lilă ti c il mai rentabilizarea producţiei nu se şi c c rin le ’c impuse de desfă­ în scopul de a asigura ra ţii
pune ru l«* *l mai m ultă insis­ mari de produse la fondul lac ci tu şi de puţin sim tîlc. şurarea unei a c liv ită ti c it dc «le producţie pentru toate spe­ COMISIA DE JUDECATA -
tentă în la|a conducerilor centralizai. Poale fi oare* considerată ca i î l satisfăcătoare în sectorul ciile şi categoriile de animale.
cooperoiivolor agricole şi a In u n ită ţile unde se urm ă­ satisfăcătoare a rliv ilo lo a con­ z.oolchmc. Cauzele produc­ Rezultatele practice au de­
( arii olor tehnice din u n ila ti. reşte cu mai m ultă răspundere s iliu lu i de conducere al ţiilo r lo ia l ncm ultum iloare sînl m onstrat că între creşterea
Sc ştie bine d i n ivo kil |>rt>- ca ve n itu rile încasate din vin - C .AP. Livadia şi a specialiş­ liinm uiiosculr. i'lo da lo rîn - prodtu lic i de lapte pe « ap de
d u rtie i de laplc realízalo do z.arca produselor să acopere t ilo r care Îndrum ă această du-se îndeosebi hrănii ii ne- /inim al şi reducerea c h e ltu ie li­ FACTOR ACTIV ÎN PROCESUL
la fiecare vacă reprezintă che ltuielile efectuate pentru unitate in co n d iţiile cînd de corespunzăloare a anim alelor. lor po unitatea de produs
expresia sintetică a calitîTlii (uq rijiro a şi furajarea anim a­ la un efectiv dc aproape 200 Dc nsemenco. faptul că la există o legătură in disolubilă.
a< liv ifă tii desloşurak*. in l«'r- lelor, potenţialul productiv al vaci nu s-au liv ra t, pină la 20 unele C.A.P. (Şoimuş, Pcşlişu Astfel, la o producţie anuală
mele do animalo. R rivilă sub ferm elor este mai bine valo­ februarie a.c., nici 2 000 litri M ic) perioada in tre două dc 1 270 I lapte pe cop de
acosl aspcci. analiza siiualio i rifica t. cooperativele aqricole laplc la fondul centralizat ? fătări la vaci depăşeşte 540— vacă valoarea consum ului dc
producţiei înroqislrai«* in fu ra je pe un litru de lapie se DE EDUCAŢIE
cooperativele aqricole pină la ridică la peste 1.40 lei, iar la
s iîrş iln l decadei a doua a lu n ii 0 producţie dc 2 5G0 1 costul
februarie ac. evidenţiază că fu ra je lo r reprezintă numai
cxlslă serioase deficiente rare Cf iNCASAil DIN VlNZARfA LAPTELUI 0,75 lei pe litru . Sc desprinde
influenţează negativ re n ta b ili­ din aceasta concluzia că p rin - C E T Ă Ţ E N E A S C A
tatea ferm elor, fa p tu l Că u n i­ tr-o hrănire corespunzătoare
tăţile cooperatiste au o a anim alelor sc asigură pro ­
restantă la liv ră ri de peste du cţii ridicate la un preţ do
50 000 I la plc fală de sarci­ ACOPERfţl CHELTUIELILE EFECTUATE cost scăzut, TopUiI că în C o nd iţiile op llm c crcale In ju te efectiv în rezolvarea pro­ v ită ţii, considerăm necesar ca
nile planificate oqlindcşte decurs de un an numai stalul nostru pentru lărgirea blem elor ce s-ou ¡vil. Iliro u l colectiv de avocaţi ju ­
lipsa de preocupare a condu­ ch e ltu ie lile cfecluaic pentru continuă a dem ocratici socia­ C om itetul exe cutiv al Con­ deţean să recomande com ite­
ce rilor cooperativelor a g riro - producerea fu ra je lo r necesare liste au fă u rit un teren prieln ic s iliu lu i popular judeţean a a­ telor executive de la m u n ici­
(e şi a cadrelor tehnice pen­ unei vaci depăşesc suma de atragerii maselor la conduce­ nalizat aclivita le a co m isiilo r de pii şi oraşe pc cei mai buni
tru valorificarea deplină a po­ DINTRU PRODUCIRIA IUI ? 1 100 lei reliefează însem ­ rea tre b u rilo r obşteşti, p a rti­ judecală şi s-au lu ai măsuri avocaţi care să îndeplinească
te n ţia lu lu i productiv al ani­ nătatea in iţie rii dc măsuri cip ă rii la elaborarea le g ilo r şi pentru îm bunătăţirea continuă activita tea de secretari le lin ic i
malelor. pentru îm bunătăţirea h o tărîle tn vederea o b ţi­ îndeosebi la respectarea lor. In a m uncii aceslora. pe baza ex­ la com isiile de judecată, cu ­
co n d iţiilo r de in q rijire şi n e rii unei producţii cil mai acosl conlexl se înscriu şi co­ perienţei acum ulate de la în ­ noscut fiin d foplul că această
furajare, ceea re în final de­ m ari de lapte marfă. Aceste m isiile de judecată — organe fiinţarea lor. In acelaşi scop a ctivita te obştească deosebit,
termină ca v e n itu rile clin zoo­ avînd asiqurală o sursă per­ Evident, răspunsul la în tre ­ 000 dc zile explică în bună considerente impun co în fie ­ obşlesli dc in flue nţare şi ju ­ s-a difuzai m alertal docum en­ de im portantă reclamă o serie
tehnie să fie s in itiln r dim inua­ manentă de cişliq u ri din bare nu este decît negativ. parte de ce procluc(io dc lapte care cooperativă agricolă să risd icţie — care con tribu ie la tar din care am intim Decizia de cunoştinţe de specialitate,
te. iar produsele să se re a li­ livrarea produselor. Ca c- Deşi au efective destul de este scăzută. se analizeze cu toată răspun­ educaiea cetăţenilor şi la în ­ de îndrum are nr. 9/19G9 a Ple­ cunoştinţe ju rid ice care. e v i­
zeze cu che ltuieli destul de xcm plc pozitive se pot. am im i mari — circa 00— 170 de vaci Este un adevăr s ilu l că în derea p o sib ilită ţile de îm bună­ tărirea le g a lită ţii socialiste. nului T rib u n a lu lu i Suprem al dent, nu pol fi acum ulate in­
ridicate. C A P . Prica/. Sintandrei. — nici cooperativele aqricole structura ch e ltu ie lilo r efec­ tă ţire radicală a o c liv ilă lii în în fiin ţa te in baza no ilo r re ­ R epublicii Socialiste Uomănîo tr-u n tim p scurl. *
Necesitatea creşterii e fi­ Geoaqiu. Deva. Totia ş.a. din Şcrel, C iula Mare. Silvas. tuate pentru creşterea anim a­ cadrul ferm elor de animale, glem entări, com isiile de Jude­ şi a lic rcglem enlări p rivin d a- In scopul îm bun ătăţirii aces-
cientei economice a fiecărei (deşi nici in aceste un ităţi nu Tciu, Ruşi. Riu llărhal. Ilrclca lelor furajele ocupă o pon­ avînd ca ob ie ctiv de bază cată îşi desfăşoară a clivita le a haterilc. Au fosl tipă rite, pc lei a c liv ită ti aş propune ..de
ferme de anim ale — sarcină s-au epuizat toate resursele), Română, Rîu A lb, Sîrbi $1 dere de peste G0 la sulă. luarea de măsuri care să v i­ sub directa îndrum are a Co­ plan judeţean şi difuzate tu­ lege ferenda" reducerea valorii
majoră trasată cooperativelor care de la începutul anului oiţele nu au înreg istrai la iar din această parte circa Ju- zeze am eliorarea raselor, o r­ m ite tu lu i exe cutiv al C o n siliu ­ tu ro r co m isiilo r de judecală litig iilo r dc muncă solution/Pe
aqricole do plenara C .C al au reuşii să obţină in medie producţia marfă totală nici m ălatc reprezintă costul raţiei ganizarea şi creşterea produc­ lu i popular al Judeţului H une­ modele de procese verbale, ho- d e fin itiv dc comisia de jude­
P.C.R., clin decembrie I9G0 — cile 70— 100 1 lapte marfă pe c ile 3 000 litri lapie. Din- tiv ită ţii m uncii, precum şi rid i­ cată de la I 000 la 500 lei şi
de întreţin ere. Reiese deci că doara. In cursul anului 19G9. lă rfri. c ita ţii. Li s-a asigurai,
ridică în fata conducerilor cap de vacă furajată. Livrîn d tr-u n calcul sim plu este uşor în cooperalivele aqricole unde carea re n ta b ilită ţii sectorului ta cele 105 ro n ilsîi de judecală de asemenea. Legea nr. 59/19G;) m odificarea dispoziţiei cu p ri­
u n ită ţilo r probleme dc o deo­ zilnic circa 400 1 lapte, coope­ de înţeles că la u n ită ţile res­ ra ţiile sînt înju m ă tă ţite nu se organizate pe lingă com itetele şi extrase din Codul Penal. La vire la sesizarea com isiei pen­
sebită im portantă p rivin d spo­ ra to rii clin Geoaqiu au posi­ pective producţia marfă m» inreqjslrează nici un fel de zootehnic. A stfel va fi posibil executive ale c o n s iliilo r popu­ s firş ilu l anului 1969, cu con­ lru reexam inare in termen de
rirea producţiei şi a produc­ bilitatea să acopere în bună reprezintă nici un litru de ca u n ită ţile să sc întărească 30 zile de la pronunfare. la 30
v e n ilu ri, efcctuîndu-se doar lare — din ta re 80 pentru ce­ sultarea ju riş tilo r de la u n ilă -
tiv ită ţii muncii, a re n ta b ilită ţii măsură ch e ltu ie lile sectorului lapte pe zi de la o vacă. Cu ch e ltu ie li pentru menţinerea din punct de vedere econom ic tăţeni şi 25 pentru angajaţi, iar t iIc subordonate şi din apara­ de zile de la com unii arca lio -
produselor. In acest sens. a­ zootehnic pe seama încasări­ alte cuvinte, ve n itu rile în ­ fun< (iilo r vilo le alo orqanis- şi organizatoric, să crească pe lingă in s titu ţii şi în tre p rin ­ tul C o m itetului cxe cu liv al lâ rîrii (ari. 43 din Legea 59/
pare firesc ca toate e fo rtu rile lor realizate din vîn/are a pro­ casate din vîn/are a IapIol u i m ului anim alelor. Iată de ce deri do interes local alte 50 C o nsiliu lui popular judeţean, 1968).
fa ctorilor răspunzători de soar­ dusului respectiv. (care nu însumează nici 2 ko detaşează cu o deosebită n ive lu l re trib u ţie i pe norma dc astfel de com isii — s-au în ­ s-au d e fin itiv a t şi comandat In altă ordine «le Idei. consi­
ta producţiei anim aliere să fie convenţională în loatc coope­ registrat 13 794 cauze. In ace­ modele noi dc Im prim ate, îm ­ derăm im perios necesar să se
subordonate asîqurării obţine­ Există însă un num ăr în ­ lei pe zi şi cap de anim al) insistentă necesitatea ca In rative le aqricole. eaşi perioadă, după o muncă bunătăţite, pc baza pra cticii comploteze legea in sensul
rii de producţii ridicate şi seninat de cooperative a g ri­ se situează departe de a o­ fiecare cooperativă agricolă laborioasă, s-au rezolvat un de un an a com isiilor de ju ­ s lip u lă rji procedurii de urm ai
constante pe cap de animal, cole în care e fo rtu rile pentru glin d i p o sib ilită ţile existente să fie in iţia le acţiuni hotărlte N. TIRCOB num ăr de 13 210 cauze, ceea decală. în cauzele ta re ou drept o-
ce reprezintă o soluţionare o- Dar, cu toate m ăsurile luate hiect ahaleri şi părţile in liii-
peralivă în termen în procent penlru îndrum area com isiilor giu sc împacă în fata com i­
de peste 95 la sută. s-au constatat si unele nea­ siei. A stfel valoarea educalivă
va
a com isiilor de judecală
Este de rem arcat a c tiv ita ­ ju n su ri în activita tea acestora, spori, crescînd prestigiul lor în
tea m erito rie pe care
au de­
Ministerul pus-o m em brii acestor com isii, p rivito a re la ncresperlarca re­ fata oam enilor m uncii.
cele niai frecvente fiin d acelea
în
pe lin ia îm păcării p ă rţilo r
g u lilo r dc competentă, greşila
VICTOR COCA
litig iu , reuşindu-se ca în lr-u n
num ăr de 8 559 de cazuri — calificare a faptelor sau ne- secretarul Comitetului executiv
respectarea — caz mai rar in - al Consiliului popular
ceea ce reprezintă un procent le prevăzut în lege penlru re­ al judeţului Hunedoara
lîln if — a term enului de 30 zi­
de peste 64 la sulă — p ă rţile
intervine energic pentru să se împace în fala com isiei. zolvarea p ric in ilo r. Do m enţio­
Cu rezultate m e iito rli au acti­
nai. este că prin Decizia dc în ­
vat com isiile dc judecală din
cadrul m u n icip iu lu i Deva. din drum are nr. 9/I9G9 a P lenului ! Noua organizare a
T rib u n a lu lu i Suprem, prin pu­
] oraşele llrad. O răştio, Haţeg, blicarea a două ariico le dc spe­
* Călan. Simeria. precum şi ma­
impulsionarea deschi­ I jo rita te a celor care-şi desfă­ cia lita te în num erele 3 şi | I | secţiilor de meca­
ale Uevislei Române de Drept,
şoară a ctivii alea pe lingă con­
au fosl ehicidalo o bună parle
! nizare din C.A.P.
s iliile populare comunale.
Penlru sp rijin ire a com isiilor. dintre problem ele neclare p ri­
vitoa re la a clivita le a com isi­
C om itelui executiv al C onsi­ ilor. te de plenara C o nsiliu lui
P o trivit m ăsurilor adopta­
liu lu i popular judeţean a luat
derii minei Bârbâteni o seric de măsuri p rivin d in ­ com itetele execulive ale consi­ TJ.N.C.A.P. din decembrie
Penlru perioada ce urm ea/ă,
struirea persoanelor ce desfă­
vor
liilo r populare din judeţ
1969, în ju d e ţu l nostru s-a
şoară activita tea de judecală,
a secretarilor tehnici de fa fie ­ trebui să treacă la noi măsuri stab ilit modul de organizare
şl funcţionare a secţiilor de
în scopul îm b u n ă tă ţirii ari ivi -
care com isie, foloslndu-se în lă ţii com isiilor de judecală, mecanizare a a g ricu ltu rii.
le din lucrările executate ou in­ acest scop aparatul specializai prin desfăşurarea unei munci | Deservirea cooperativelor a­
trot în presiune necesitîndu-se — ju riş tii din cadrul sistem u­ dc îndrum are şi s p rijin perm a­ j qrlcole va fi asigurată de
refacerea lor. lu i C o nsiliu lui popular jude­ nent precum şl prin asigurarea j către 53 de secţii de meca-
Pentru co mina Bărbăfeni să ţean. Toiodală. ju riş tii au fost dc m ateriale docum entare şi j nizare care îşi vo r desfăşu-
poată totuşi intra în producţie repartizaţi să sp rijin e şi să în­ im prim ate necesare desfăşură­ i ra activita tea ca sectoare
Acumuloreo unor serioose râ- conform prevederilor planului drum e com isiile dc judecală de rii a c tiv ită ţii. Pe do altă par­ | mecanice ale C.A.P.
mineri in urmă, co şi ex/slento cincinal, Direcţia de coordonare pe lingă com itetele executive te. se va face cu maxim um dc ! La dotarea se cţiilo r s-a
unor neojunsuri în deschiderea a producţiei de cărbune, îm­ ale c o n s iliilo r populare, avînd o p era tivitate selecţionarea ci* avui în vedere satisfacerea
noii mine Borboteni, ou fâcut preună cu conducerea Centra­ ob lig aţia să participe la şe­ * niai judicioasă a m em brilor r>i în c it mal mare măsură a
obiectul unui articol publicot lei cărbunelui Petroşani, au sta­ dinţele acestora, să le v e rifi­ secretarilor le lin ic i penlru co- ce rin ţe lo r u n ită ţilo r, fo lo si­
in ziarul nostru nr. 4679 din 21 bilit unele măsuri dintre care La l.l L. Brad, echipa de montori condusă de Gheorghe Turcu pregăteşte un nou lot ce a clivita le a cel puţin la in ­ 1 m isii. rea cu eficientă rld lcală a
mei importante sînt urm ătoa­ de biblioteci tip „C oşul" p.întru a fi expediate beneficiarilor. Foto : V. ONOIU terval de 3 săptăm îni, să le a- In scopul îm bunălătiriL a cti­
ianuorie a c. bazei tehnice Şi scurtarea
rele r s-au refăcut graficele de
Dotâ fiind importanta pro­ perioadei de executare a lu­
blemei şi necesitateo redresârii execuţie a lucrărilor subterane, c ră rilo r agricole. Pentru în ­
stabilindu-se concret volumul de
ş> impulsionârii lucrărilor de de plinirea sarcin ilo r <c re­
executat lunar pe fiecare lu ­ DE LA UNIVERSITATEA SERALA v in secţiilor, s-a trecut la
deschidere o minei. Direcţia de crare minieră, repartizindu-se
coordonare a producţiei de căr­ Prezenţă activă în întrecerea deplasarea u tila je lo r în ca­
de asemenea şi efectivele ne­ DE MARXISM-LENINISM DEVA
bune din Ministerul Minelor ne
cesare pentru flecare lucrare in drul cooperativelor agricole
comunică, sub semnătura tova­
oarte ; săptâminal, conducerea PROGRAMUL ZILEI DE LU N I, 9 M AR TIE 1970 pe care le deservesc.
răşului director ing. V. O g mlici, Centralei cărbunelui Petroşani
măsurile întreprinse in legătură socialistă
cu aspectele negative semnala­ raportează Direcţiei de coordo­ — secţia economie anul I — predare în sala C om itetului
nare a producţiei de cărbune a ­ m unicipal de p a rlld ;
te in articol.
supra stadiului îndeplinirii gra ­ C ctăienii comunei R ibila pilolc. încasările au fost rea­ conta sesiune a co n siliu lu i — secţia economie anul II — dezbatere în sălile .Şcolii Spectacol folcloric
„In conformitote cu studiul ficelor stabilite ; s-au stabilit rnanifeslă m ull in lcres pen- lízale în întregim e. popular vizează şi alte as­ generale „D r. Petru Groza4* :
tehnico-economîc, mina Bărbă- concret at?t pentru mina Lupeni (’ ¡orna preocupărilor noastre — secţia lllo zo flc anul I — predare In sala C entrului în satul Criş
Iru Im nul mers al tre b u rilo r
tenl trebuio dotă în explootore cit şi pentru E.D.M.N. sarcinile economice, culturale, gospo­ cuprinde în acosl an şi al * e pecte m ajore ale dezvoltă rii m ilita r judeţean :
comunei noastre, ale educării
în cursul anului 1969 Io un ni­ ce le revin şi responsabilitatea dăreşti şi participă cu însu- a ctivită ţi utile. Ne-atn a n q v «etăteneşti. cunoaşterii le g i­ — secţiile filo zofie anul II — predare in sălile Şcolii qc-
vel de producţie estimat Io conducerilor respective asupra lle lirc şi dăruire la acţiu nile jal. de pildă, să depăşim pro -* lo r sla lu lu i nostru. N ota lor şl Istorie anul III ncrale „D r. Petru G roza“ . Form aţiile artistice ale Ca- ?
100 000 tone pe an. Intrucît cim- indepfinirii riguroase a acestor in iţia le de consiliul popular. vederile planului m uncilor dom inanlă o constituie a m p li­ soi dc cultu ră din Brad s au j
pul minier“ respectiv prezenlo sarcini ; pentru evacuarea căr­ Evidenl <ă m ierosul, pasiu­ p o lrio lice cu 20 000 do lei. ficarea ro n l rîbuţie i lu h u o r PROGRAMUL ZILEI DE M A R Ţ I, 10 M AR TIE 1970 deplasat în satul Criş unde i
spectacol \
un more grod de incertitudine bunelui la nivelul anului 1970, nea oam enilor trebuie can ali­ să r«'ducem lerm encle de r- lo c u ilo rilo r. exprim ă dorinţa au prezentat un conducerea \
folclo ric.
Sul)
în ceeo ce priveşte rezerva de transportul se va realiza prin zate iu permanentă spre o- v e tu lio la cele două cămine noaslră de a ocupa un loc — secţiile economie anul IU — dezbateri în sălile Şcolii
m uzicală a lui S ilviu Olosu. ;
cărbune indusîriolă (explooto- căile de transport ale minei Lu­ bieclive m ajore, ineît apor­ M iilu ra lo cu 30 de zile. de frunte în pasionanta În tre ­ şi filo zo fic anul 111 generale „D r. Petru Groza4',* : spe ctatorii ve n til în mare i
bilă) dolorilă frecventelor de­ peni, urmînd co in cursul aces­ tul fiecărui lo cu ilo r să se Desigur, centrul do g rc u ti cere de< lanşală in tre com u­
ranjamente tectonice, porlicipa- tui on, T.C.M.M. să termine exe­ reflccle po zitiv în realizările te al preocupărilor osie avar. nele ju d e ţu lu i Hunedoara. — secţiile Istorie anul II. — predare în sălile Şcolii gc- : num ăr la căm inul cu ltu ra l •
au aplaudat Inim oasa e vo ­
reo minei Bărbăleni în produc­ cutarea lucrărilor de suprafaţă, de ansamblu ; în lrc inlercscie pe problem ele legale de in lă - constructîc de partid a- ncrale „D i Pclrn Groza", lu ţie a a rtiş tilo r am atori =
ţia Văii fiului în cincinoful oc- astfel ca începînd cu anul 1971 generale şi individu ale să <e rirea economică a coopcroii- nul III şi estetică anul I Doina Dineş, Eugenia G rlgo- :
luol se vo reolizo numai în a- cărbunele produs la mina Bâr­ realizeze o fuziune trainică, vei agricole dc producţie. NICOLAE OBÂDAU % : rescu, Ana V u llu ra r. Cornel j
eest an la un nivel de 50 000 bâteni să se transporte indepen­ durabilă. In scopul creşterii producţiei preşedinte al Comitetului Program ul începe la orele 18. Popa şi Florica Bcnea.
executiv al Consiliului
tone pe on. incepmd cu trimes­ dent pe căile proprii de trans­ Nu de m ull s-pu votai su vom mări suprafaţa agricolă popular comunal Ribiţa
trul H. port. mele ce trebuie încasate pr.n •tu cel puţin 10 ha. iar in sec­
Penlru urgentarea cercetării, In felul acesta, sarcina de co n trib u ţie voluntară, s-au torul zootehnic efe ctivul de
deschiderii şi pregătirii zăcă­ producţie ce revine minei Bâr­ in itia l măsuri penlru realiza­ oj va crcşle in 1970 cu încă
mântului, prin preliminarele a- bâteni pentru acest on va fi rea- rea planului dc im pozite da 100 dc capete. M ăsuri con­
nuole aprobate de Direcţia de lizotă, osîgurindu-se în parole) lo rate stalu lu i. D epulalii nos­ crete s-au luat şi in ce p ri­ Esenţiale pentru cele 100 de
coordonore o producţiei de căr­ şi condi(i«'le co mina să-şi dez­ tru. printre care A n iia N il;!. veşte îndeplinirea şi depăşi­ DE ZILE DECISIVE zile rămase pînă la punerea
bune. s-o holărit ca lucrările să volte treptat capacităţile de pro­ Elena Jiman. Hiena Puşan. rea planului de con lrn clări. în funcţiune a gru pu lui nr. 2
înceapă de la ambele floncuri ducţie în vederea atingerii ni­ M arîa Gorcea. Tunase M oiv'a Există co n d ijii să creştem şi sînt : concentrarea fo rţe lo r u-
ale cîmpului minier, iăcindu-se velurilor de producţie prevăzute şi a lţii, au o rg a n ia /l o largă să livrăm suplim entar 50 ' a- ntane şi m ateriale la acele
în consecinţă atacuri atit din in pionul cincinal 1971-1975. consuli are a cetăţenilor, iar p i'le tin e re l bovin, iar din puncte a căror execuţie se a­
mina tupeni cit şi din Voleo Subliniem foptul că articolul depulalul Tunase fo r . a ex­ satul R iliicjoara. deşi num ă­ fiind în lîrz ic n lo de care am in­ ta j". fata de ceea ce există flă sul> n ive lu l g ra ficu lu i; o r­
Mierlesei. Această măsură me­ apărut în ziarul „Drumul socia­ plicat detaliat oam enilor <3 ra doar 50 de (am ilii, a IonI team şi nevoia dt* a atinge practic pe teren şi. îndeosebi, ganizarea prealabilă a rea liză­
nită să asigure recuperarea că­ lismului" a reuşit să dea un cei ce achilă în întregim e sm contra«dală o ca u iila le în ­ ritm u rile de lucru deosebit de iată de ceea co va trebui re a li­ rii program ului de lucru z il­
minarilor in urmă o lucrărilor impuls suplimentar eforturilor mole datornic s la lu lu i bene­ semnată de laplc. Dc aici. vit ¡noile pentru a reduce decala­ zat în lr-u n tim p foarte scurt, de­ nic; asigurarea tu tu ro r condi­
vine mai m ult do cil evident
ju l fală de term enele sta b ili­
miniere nu o dat insă rezulta­ pentru recuperarea rămînerilor ficiază. conform reglem entări­ nie sc livrează deja 110 —100 Iile nu rtm s lih iîe nn p u n ţi ne­ te. avem urgentă nevoie de 30­ rolul esenţial al beneficiarului ţiilo r de organizare a lu c ru lu i
îif două schim buri
şi schim ­
tele scontate, deoarece, pe de în urmă şi găsirea soluţiilor teh­ lo r In vigoare, de o reducere liir i de lapie. exislin d posi­ vralgic alarm ant, evo lu ţia lu - 35 sudori pentru lu crări dc de factor intensificator al pro­ bu ri prelungite; o program are
o porte nu toote fronturile ou nice pentru exploatarea raţio­ de 7 la sută. Eficacilalea ma­ bilitatea de a spori în v iito r rră rilo r rlo m onlaj ridică nu­ înaltă rezistentă şi 40-50 dc cesului de execuţie. Cum se a­ perfectă in tre flu x u l dc con­
fost plosote din lipsă de efec­ nală a zâcomîntului in condiţii su rilor luate sc concrcii/ea/.ă ra n tila tca livrată. meroase şi d ific ile probleme. m ontori. c liilă acosla de în d a to ririle ce-i stru cţii, m ontaj şi iz o la ţii; in ­
tive, iar pe de oltâ parte, unc- economice corespunzătoare. tn aceea că, la ambele ca- H o lă rîrile adoptate dc re- O apreciabilă tislă de obiec­ Ansam blul a<csinr probleme revin 7 Ne răspunde tovarăşul te rve n ţii operative ale noastre
tive qenoroa/ă suficiente mo­ a făcut obiectul unei foarte ing. Ieronim Rusan, directoru l şi mai ales ale m in iste ru lu i
tive de în g rijo ra re asupra că­ serioase a b alj/e in centrala în ­ general a) în tre p rin d e rii clec- pentru livra re a unor echipa­
rora ire bu ie reflectai şi ac­ tre p rin d e rii noastre şi. recent iro cen lralc Deva : mente şi u tila je din tară şi din
ţionat cu loală seriozilatea. e­
La drum cu 2000 de cai ascullăm în tcg«’Uură cu aceas­ aic i pe şantier, cu lo |i factorii grup la sistem ul energetic na­ im pune dăruirea şl răspunde­
deosebit se
Im port; în niod
După
conectarea
prim ulu i
nergia şi prom pliludinea.
Să
Concluzia fi­
de răspundere.
rească a acestor analize esle
ţional activita tea noastră
rea fiecărui salariat dc pe a­
s-a
ta opinia tovarăşului ing. N i-
aceea că Irebuie făcut si vom axal pe două d ire cţii p rincip a­ cest şantier pentru a face tot
colae Hi ti r. şeful şantierului face lo tu l ca cele doua g ru ­
„C nergom onfaj'' : le: asigurarea tu tu ro r co n d iţi­ ce depinde de el în vederea
puri să fie conectate la siste­ ilo r pentru atingerea param e­ re a liză rii cu succes a capacită­
D oucieci )i op« d * vogoone, p li­ Acul vitetom elrului osclleoio m ite ciproc indicotor după Indicator. E la inâlţim o, o ltclo Jos. la mocare, ..Cu înalt' că cole IG.4 p r o - mul energetic nalional con­ trilo r proiectaţi la grupul in ţilo r de producţie planificate
no ,,o ch i' cu coi bune mcó'Cot de cirrcle 28 ţi 30. Ne incod/0»» in vi­ o regulă ito b lln ă tpeciol pentru Ne opnm in faţa slo|iei. Un nn cenlc re a li/a to din planul a-
la h rep a ioţio din Lupeni, iin l în­ tesa ilo b iliio do mers. De o pane personalul de pe Dresele. Anu,« piegat ne do liber pmo la Sune- miaL pe 2 tuni lasă im presia form angajam entului. Pentru a funcţiune şi realizarea în con­ pentru punere în funcţiune în
cadrate do doua locomotive Diesel (i de a lia a Im lci log in sens in ­ ţoroo cu voce lare a tot co opo r* *io «.oiâtoii. Plecăm dm nou In ju- ro a li/a insă acest deziderat tinuare a program ului de in ­ acest an.
in tria ju l u o p e l C K .k. P eiroţoni. vers n ilp l de le lcg ro i, pomi, case po traseu ii loce să fio permoncnl *ul nostru sclipesc alte >r uite sule că stăm bine. nu ne puteam csle necesar ca pe lingă con­ ve stiţii aferent fin a liză rii o- ★
Lo oro 15,45 garnitura iji vo lua }■ mult«, multe semnale de Orcu atenţi. Tocind ar e iisto pericolul de lum ini. declara nici pc do o parle sa­ centrarea maximă a p ro p riilo r biecti vului.
drumul tp»e Sim eria. urmind co de lo ţio , pe care cei doi si le anun|â ca «■ să odeorm o Trepidaţia D ie­ Am o|uns lo capătul traseului. tisfăcuţi de studiul efe ctiv al Datele problem elor legale de
ocolo tú plece Io marele com binat unul afiula cu voce lare. ,,Barieră selului crooo/o somn. Sim ţim occ«* Mecanicul Dârău }i ajutorul jou torte şi utilizarea cu înalt ran­ Dacă în perioada caro a tre ­ intensificarea execuţiei şl res­
dm Hunedoara. poslla pe partea stingă*. ,,Do, bo ­ lucru pe pielea n o o iliă Mecanicul R-j'.o vor p icda locom oti*o schi m diverselor lucrări de ta g ru ­ dament a po tenţia lu lui de care
M ecanicul N uiolin Dârău na In­ netă p a tltâ pe partea stingă". ajutor Ru\o ilm b e jîe (I ne spun­ bului. Pentru ei iiu a de munca s-o pu rile nr. 2 şi 3. D intre aces­ dispunem, să fie s«d«itionalo de cut producţia de energie elec­ pectarea term enelor de punere
vitó tă luăm loc pe un scaun a fla i M econicu! ajutor Rula so ridică in eţi o ja se inlim p lâ la acei caie vin term inat. Deşi nu sini obosiţi, tre tea deosebii de d ific ile sin i : trică a atins param etrii proiec- în funcţiune a celor două g ru ­
in porteo, slinpó a bordului. C aída picioare, deschide geamul saluta penlru prim o dată pe Diesel. bure neaparot să doormo M ilne in urgentă toate problem ele p ri­ lap. lu cră rile do co n stru clii- p u ri sînt cunoscute. Iar meca­
am abila ijl cero ic u ie có nu ore conlonlorul. Daco halta sau conta De lo Mensor la C rivadio. ordi ro ti se ver urca din nou pc D>ssel. lu cră rile aferente caz.aneior nr. vind asiourarco echipam ente­
deocamdată lim p so se ocupe de nul respectiv se gâsejie pe partoo nul de circula ţie prccno o io lestiic- Vor străbate cu aceeaşi co n jtiin 3 şi 4. cu restanţe de t i le 50 lor şi îndeosebi a aparaturii de m onlaj au înregistrat la anu­ nism ul re zo lvă rii lor în sens
nol. dreaptă, mecanicul este acela caro ţio de vite to intie kilom etrul r-io/iîa'.e. pe colosul do oţel. zările. şi respectiv 100 de zile şi In- m ite puncte răm încri în urniă. po zitiv s-a declanşat şi a în ­
- Pinó la piscote mol iln t es­ anunţă cu voce tare }l se ridică 59+0.20 ji kilom etrul 59+660 m« Hocind cu ei im portante volori ma- autom atizare, măsură şi con­ Cauzele determ inante sînt mai ceput să funcţioneze pe toate
teva minuto |l In acest Intervol de In plcloaro pentru o saluta pe o In . Pe distanta respectivă se lac lu­ tariole pe care le-au produs m ii şi lir/ie re a m on ta ju lui la itirb in a trol. prem iu şi com pletarea c- m ult sau mai pu(in obiective,
Ump avem da tăcui uñóle revuii mul cu lanlonul galben crări de rldicoreo tuneiolor în vo mii de oomeni. A s io ii uu adus 2 000 3 de circa 50 de zile fată d«* fe rh ve lo r. încă din aceste zile plan urile şi la am plitudine me­
— ne spune mecanicul D diău. Cel doi nu contenesc cu anunţo de>eo e le ctrifică rii lim ei Snnarin— • onc de cârbuns. M fine vor Uans- termenele interm ediare. constituie o realitate nedorită reu sporită.
Nu ne simţim cu nim ic slin q h e iitl. tul jem nolelor Şi Sint o tlt dc m ul­ Penojonl Lq C rivodia 1ocem o oorto poale 3 000 tanc de alim ento, C it priveşte lilo i ul nr. 2. a am organizai o grupă spec ia- şi trebuie să o abordăm ca a­ C onstructorii, beneficiarul şi
Din contra, ne foce plăcere sâ-i p ri­ te I Sincer-i să fim , credeom co nu­ mică oprire A lit cit să lăsăm să cau 3 000 tone de u tila je ... li/o lă in pregătirea, programa* lare Ceea ce trebuie însă re­ m in isterul tutelor trebuie să
Ircocă spre Petroşani o m ar|rutâ cu
vim pe col doi la Ireobă. M ecani­ mai in circula ţia rulujră se foloseş­ Am observat la cel doi ceferişti cărui scadentă a devenii de-a tea şi urm ărirea m ontajului
cul a lu lo r Aurel Rulă ţm o sa ne te un număr a ja mare de ind ica ­ vagoane goale ce vine grăbită d<- moreo dorin ţa dc a remorca trenui dreptul presantă, avem o în- ţin u i din stările de fapt ac­ aibă însă mereu in vedere că
aróte sola m otoarelor. 2 000 de cal- toare de circulaţie Iq Tcrmocantrola M intia cu tono) sporit th vie rc la în /id irc a ca/onulni după un grafic optim izat, o r­ tuale şi din lendinta de evo lu­ şi-au asumat un angajam ent
pulore se ib o l in interiorul m oto­ Răminem im presionaţi de felul in Intrăm în tlo ţia Pul No Intim pi- Cc am od^is ari aici nu c prea ganizarea judic ioasă a trans­ ţie a lu c ră rilo r este că ansam­ de mare răspundere, care poa­
rului ce pare un colos de metal, care cei doi respuclâ flecare semn nă semnalul do ie |iie in p o liţie dr­ mult — afum a mecanicul Dărău. de ordinul a 30-10 /¡le. înt in ­ po rtului in le n i şi a lu cru lu i pe
in Im edlato apropiere se q ăte p e plontol pe m arginea lim ei. ..S lilp o p iile . Trogem pină lo marcă gi a> 'Jind tim pul este bun. icmorcâm şi derea liirh in e i s-a lerminal. ieri două schim buri sau schim lm i i blul a c tiv ită ţii de co n stru clii- te fî în fă p tu it numai cu con­
un aenerator de curent, tablouri in ­ de flu ie r" - spune unul dm coecin tuplom D ieselul im pm gător se do mo, nuiiic vagoane. cu t> înlîrziere dt' 10 zile. dar m ontaj nu a in tra t în tr-o si­ d iţia unei largi şi maxime
dicatoare si multe alte aparate. Die- pieri ,,D»<, stilp de Hulo«* - repe­ cupleată de garnitura noaslră. k>V prelungite şi avem prom isiu­ tuaţie critică fără ieşire ci, concentrări de forte, a unei
Spusele mecomculul nu sini vor­
solvi arată ca o odevorotó irzină. tă ce la la lt Şi Io ciţlva metri d» mina să ne continuăm im gu n diu be o vini. Ele oglindesc o reol<iotc . aceasta nu mai n»nlca/ă, fiim f nea că pină la jum ălaleo aces­
Somoloru! Indică cale liboră. Mo- semnul respectiv, Dieselului i sc mul. ce so poate constata a m n e in j o 1 un bun deja (işligal.. tei luni să fim a ju la ti cu un dim potrivă, există reale şi cer­ conlucrări ireproşabile pc par­
conicul dă un semnal scurt prm cuolnaxâ clocsoonclc O rdinul de Circutoţle pe eorc îl privire peste fişele care cousamneo- I C au.vle act'siei s itu a ţii no- te co n d iţii penlru ca g ru p u rile cursul fiecărei ore şi zile de
care anunţă Dieselul im p in g ó lo '. Io - Noopteo cum vedeţi semnale aduce un c d c n s l prccnnorâ că Io .0 o .J v ito tc a color d c Ciuciie sini număr sporii de sudori. nr. 2 si 3 să fie puse in func­ lucru, cu condiţia unei munci
conducereo căruia se gdsepo Gheor la ? — întrebăm curioşi pe Ce> doi. Intrare ;n sloţio boc$t>, pe laoto deosebit de grăitoare. M ecanicul I m iillu in ilu a te sini generale in Deşi la ora actuală nu pu­ ţiune in co n d iţii m ult niai (a-
ahe Mereu {I Emil G ălătean, că - Cu forurilo Dresoluliii — ne râs lungimeo terenului, se vo circula cu Dorou şl ajutorul său Ruţă. care tea mai mare parle şi in păr­ asidue, lenacc.
putem pleca. punde mecanicul Dacă merg, inse 30 km pe oră Placăm. Lo lO jiio 11 de ii scrutcoră de la bordul f ţile esenţiale de înt.îrzierile tem vorbi de nici un avans v o ra liilr decît prim ul grup. Aceasta este calea unică şl
C oil putore dm solo m aşinilor bat moi m ull tim p pc c c d o ji doscu. le o dm Bâiosti acul vitoiom otrului urcă D ieselului io n ic voghind olent Io sper laculos. experienţa, price­ Recenta analiză făcută îm ­ sigură spre succesul deplin în
mal puternic din ..pinteni". E jl nor­ b jn u le jti cu ele Ne crienlom di> oină lo 70 semnalele de circulaţie pe caro Io < onsu iirio riilu i în crearea fro n ­ perea. capacitatea dc concen­
mal. Cole 2 000 de tone légalo uno po pomi. după teren Pe nesim ţite s-o lăsa. nooolcn, tulu i penlru m onlaj şi ncasi- preună cu c onslruc lo rii şi con­ bătălia decisivă a celor 100 d«
de olio pe o distantă de 300 He » D e II ani troc po o'ci - ru* C anchiploril privesc cu atenţie in in tîlne ic oproope la fiecare pas qurarca de ră lre beneficiar a trare şi m obilizare a colecl«- ducerea M in iste ru lu i Energiei /¡Io şi pe arest drum trebuie
pe traseu, u nt hotâ rîţi să le între­
m elrl, >a care ie mal odaugă panta saune Dârău O ot i-om tăcut pe fnţo. fie care pe p aitco Iul Sin gească cu noi valori. vului nostru mă îndreptăţesc CJecIrico a elucidat numeroase să păşească cu întreaga con­
de 13/1 000 m, otlrnâ greu. iocomotivo cu abur. restul pc 0 '° lem oproope dc Simer •a-trioj. Ne "t hipam enlelor. At este incon­ să anticipez îndeplinirea cu
Sub ro ţile Dieselului incep să a tel • nlim pină o spuro de lum ini roşu. veniente sc completează, din succes a sarcinilor fina le ". neajunsuri, problem e în sus­ vingere şi lio lă iire toti facto­
Icrge cele două panglici de otel. Cei do< continuă so-s< anunţe r» galbene }i olbosire. Unele sclipesc N. PANAITESCU pensie stabilindu-se m odalită­ rii caro concură la realizarea
păcalc. cu lipsa fo rle i efe mun­ Faţă de cele relatate de şe­ ţile in care trebuie să acţio­ gigantului energetic Je la
co dc îna llă calificare. Dale fu l şantierului „Enerqom on- năm. M in tia .