Page 29 - Drumul_socialismului_1970_03

W SJ .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! s

PAGINA A IV-P

f i Noi critici la adresa politicii
£
S.U.A. în Laos
N
N
•*
I s| Situaţia din Vietnam %
*v
■

m Dispută aprinsă pentru a opri
s
„supraîncălzirea“ economiei vest- ^

germane . ^
I &
ţ *

Congresul al X-lea al P.C.It. luptă pentru înfăptuirea hotă- tă primirea in partid cu sarci­ din birou“ . Aceste neajunsuri
Productivitatea muncii în industria minieră a reafirmai necesitatea îmbu­ ririlo r partidului şi stalului stituie piatra de incert ar*».. au fost crilicaU* in analizele \
nile major«' ce ne revin con­
pe care le-a organizai comite­
nătăţirii metodelor de condu­
nosiru. să inam'fcsle un înalt
cere a muncii de primire. în­ simt de răspundere pentru Dar din acest c omplex de îm­ lui de parlid. iar prin măsurile \
tărirea lin d u iilo r organiza­ apărarea şi întărirea proprie­ prejurări decurg şi concluzii luate, cu un an in mină s-a
ţiilor de partid c u coi mai de­ tăţii obşlcşli. să fie model de valoroase pentru biroul orqa- reuşii e a la c uuoaşleroa si \
votaţi şi capabili oameni ai educarea celor ce solniţă \
muncii care. prin întreaga lor primirea să fie anlrcnal.ă ma­ \
coinpoNare în producţie, fa­ rea majorilate a com u nişlilo:,
milie şi socieUle au dovedit eî dîndu-nc posibilitatea să \ I) i :s ( ‘o i ' i-:k i k i : a u n o « ^
că merită să poarte înallul cunoaştem diree l. din activita­ \ I.OCUINTK CiKTO-DA- \
titlu de comunist. Din aceste tea prac tică, dc* zi cu zi. cali­
indicaţii preţioase, organizaţia tăţile morale*, polii ic c şî pro­ \ c i c i : t i u z i i i
de partid de la şantierul nr. ) fesionale ale celor ce solie ilă \ Prin recentele săpături ^
construcţii de locuinţe din să fio prim iţi în parlid. ¡irbcolojţice dc Iu Cin-
Deva a desprins concluzii si fn ultim ul limp. organizaţia s deşii, judeţul Vranccn, •
invătăm inle practice privind noastră a prim it în rîndurile \ au ferst idcniîiieate trei \
perfecţionarea continuă a me­ sale 1“ membri, iar din faptul locuinţe* upHt'liniml t*po- j|
todelor de conducere a muncii că toii au losl confirmaţi ro­ \ oii jţelo-dacicc tîrzii. In ^
de primire. Masa rolundă la zii Hă că progresăm pe un \ una «lin ele s-a destupe- >
r a r* au participat mai mulţi drum bun. avem orientarea rit un strat compact dc ^
secretari ai organizaţiilor de necesară de a îmbunătăţi în \ Kriu carbonizai, care pro-
bază pe lo turi a relevat unele continuau* munca în acest im ­ bca/.ă existenţa unor a- r
In industrin minima, produc­ preocupări bune. dar şi ne- portant. domeniu a) activităţii i devăraic depozite «le pro- \
tivitatea muncii este acel fac­ ccsifalea continuării acţiunilor de parlid \ vizii. ¡Materialul arheolo- ^
tor care influenţează în mod ¡niliale penlru ca munca d« Ştefan Buinani, lolul nr. 13: \ jjic pus in evidenţă la
holărîlor crederea nivelurilor prim ire şi de educare a noilor In ultim ul limp şi la noi s-n Cîndcşiî atestă faptul că '
de produclio si eficienta c(<>- membri de partid să c.îsl.ige in generalizai metoda ca cei mai \ populaţia Gelu-dacică a ţ
profunzime. în eficacilaie. buni ecummişti să se ocupe de
noinică a activităţii. Tocmai — Din faptul că în partid corec titudine în întreaga com­ ni/a ţii'i de bază privind orien­ unul sau doi tovarăşi cu \ locuit pe uccslo mclca- .
de aceea, plenara C.C. al P.C.H. sini prim iţi <*1 mal buni oa­ portare. Aceste calilăţi nu apar tarea în perspee tivă. în folosi­ perspectivă, o parte dintre! a­ jjuri încă din sec. al '
din decembrie 1969 a slabi Iii meni ai muncii nu se poate in mod spontan. Ele se for­ rea c«'lor mai ader vale forme c nştia fiind şi încadraţi în S lll-lc a î.e.n. şî sec. al ^
sarcini mobilizatoare pentru mează de-a lungul anilor, se. de educări*. dc pregătire a s ll-lca e.n. i
trage concluzia că ei sini de cercurile de studiere* a Statu­ \
punerea in valoare a lu luro r anim comunişti gala formaţi. dobindesc In procesul muncii, noilor membri de partid. tului şi atraşi la diversele ac­
rezervelor privind creşterea Ce acţiuni întreprindeţi in în colectivitate. în ambianţa Insist asupra aceslui asped \ s-.\ iN C ii u A T i : \ r i : -
nroducti vilăt'ii muncii în mi- exigentă în care se m aturi­ deoarece* şi la noi. in procesul \ J)I|TA |)IN INSUî.A
vederea creşterii nivelului po­ A. NAGY
.,ci ¡1. litic, ideologic, cultural al ce­ zează, se dezvolta şi se şleiu- cunoaşterii omului, a calităţilor \ MAJORCA
fn lru cîl judeţul Hunedoara lor ce solicită primirea în iesc < araclerele. De aceea, *r şi deficienţelor sale au prele­
deţine o marc pondere în ra­ parlld ? durarea prin muncă, confrun­ vat uneori dalele* din rapoarte (COMTlKUAtE IN fAO¡ • 2*4. \ l)in Insula Majorca. si­
mura minieră a tăi îi. orqaniza- Nicolae Covaci, lotul nr. 11: tarea po sibililălilor i.ehnko- şi dosare, asa-zisa „cunoaşlere \ tuată în arhipelagul Ba-
tiile de partid, consiliile de ad­ Comunistul trebuie să se dis­ profcsionale. de cultură gene­ learclor, s-a înapoiat zi­
ministraţie' si comitetele* de tingă prin devotamentul, pa­ rală. a c unoşlinlelor polilic o- \ lele acestea prof. Traian
direcţie din întreprinderile m i­ siunea. abnegaţia cu care ideologice ale celui ce soliei- s Oi'Gbidan. directorul In ­
niere au in permanenţă în \ stitu tu lu i de s|icol«»gie
centrul preocupării folosirea ..Imiî) Itaeoviţâ" din Bu­
cil mai eficientă a potenţialu­ In Editura politică a apărut: \ cureşti. Kl a întreprins
lui de car«* dispun pentru creş­ cercetări in grotele «lin
această insulă, unde Pinii
terea continuă a pro ductivită­
ţii muncii. In anul trecui, sar­ NICOLAE CEAUŞESCU Itaeoviţâ a făcut în lî'iM
prim ele sale descoperiri
cinile de ( Testere a randamen­ C U V lN T A R t LA A D U N A R E A FESTIVA C U PRI­ \ in domeniul faunei sub.
telor la marea majoritate a ex­
LEJUL CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A IN STAU R Ă­ s teranc.
ploatărilor au fost depăşite-
Unităţile miniere au reuşit RII G U V E R N U LU I D E M O C R A T IC DE LA 6 MARTIE \ Un vast m aterial ex­
să-şi realizeze în anul 1969 1945. tras din peşterile iMnjor-
p io d u clivită lile prevăzute pen­ cci sc află in prezent in
tru anul 1970 in cifrele in iţia ­ Lucrare a a a p ă ru t în tr-u n tira j de masă. faza de selectare, studie­
le ale cincinalului actual. IV re şi descriere in labo­
ratoarele In stitu tu lu i «Ic
ansamblul industriei miniere
din judeţ, în anul trecui s-a speologie din Bucureşti.
realizat o producţie cu ,92 )a Sc aşteaptă cu. la te rm i­
narea tuturo r acestor o­
sulă mai marc decît în 1965, Se restaurează furna­ peraţii, ştiinţa să intre
in condiţiile unui ritm mediu in posesia unor date vn-
anual de creslere a produeli- s loroase despre forme dc
vitătii muncii de 6.9 la sulă. lul de la GoVăjdsa \ vieţuitoare necunoscut'
Aceste rezultate se dalorosc piuă a/i.
în mare parte condiţiilor leh- \ \
nico-maleriale croate de con­ La Govojdio, nu deporte de comuoo Teliuc. se ai!a Í NOUL OUAU A l.
ducerea partidului si stalului primul furnal construit in taro noastră pe la jumătatea CURSELOR TA ROM
secolului trecut. i
nostru. In actualul cincinal,
incluşii ia minieră clin judelui In zona cazonelor de pe şantierul C.T.E. M intio, asalt con­ Vechimea lui il situează între vestigiile de impor­ i întreprinderea di* |raos>
centric ol constructorilor pentru accelerarea ritm ulilor la lucră­ tanţă istorica o căror protecţie este asigurata de stat. in
Hunedoara a beneficiat de fon*- porturi aeriene mniAnc
duri îo investiţii in valoare de rile hotăritoare pentru respectarea termenelor de punere in vederea recondiţionăm lui, anul acesta au fost alocate ,.TA ROM" a stabilit
lunctiune. fonduri în valoare de 250 OftO lei. \
3,5 ir liarde lei. clin care o ma­ noul orar al curselor ae­
re j: /te a fost destinată aebi- riene interne, care va in ­
zik,o,iării maşiniîci, aqregate- tra in vigoare la 1 ap ri­
\
lor şi instalaţiilor modeme lie.
de lucru. Minele noastre si-au creatorilor ecosezului şi a i Noul grafic creează le­
schimbat înfăţişarea. LORI“ DE PRIMĂVARĂ IN creatorilor de modele Aurei \ gături lesnicioase cu
Modernele maşini do e xlra r- Seron, loan Vlăieoni, Clara Cel mâi înalt m ijloacele dc transport
lie multicablu — caro acolo Şologan. \ feroviare, auto şi navale
unde au fost dale în funcţiune Ani văzut la secţia de pie­ \ şi prevede sporirea nu­
au rezolvat in totalitate proble­ lărie obiecte din piele blanc, randament Intre cei 1000 de salariaţi ai întreprinderii „Viscoia* Lu- m ărului dc curse zilnice
ma extracţiei pe verticală — lucrate cu o rară măiestrie şi peni, bobinatoorea Florica Andrei se bucură de reputotia \ pc itin c n iru lc cel«' mai
sini o mare rcali/nre. In timp modelate cu o adevărată ri­ M in erii de la Paroşenl, j fruntaşului in întrecere, a muncitorului harnic, priceput, con­ \ solicitate. 1
ce I M. Hunedoara dispunea iu sipă de fantezie. Cordonul cărora le revine sarcina de j ştiincios.
19G6 de numai două maşini cV sau punguţa din piel£ con­ a spori productivitatea mun- ;
încărcat Jn abataje, in prezent Ieşite (te sub mina haţegit- şerparul şi cordonul din fecţionate pentru export vor cii în acest an rit aproape î
arc la fronturile de lucru 32 nei, ia sau năframa pare o­ piele blanc şi multe, multe duce peste mări şi ţări fala 25 la sulă (aţă de realizări- !
de maşini. Este impresionant pera unui artist cu gusturi alte noutăţi pe care industria meşterilor pielari din secţia le anului trecut, au consem- :
chiar pentru un cunoscător al cultivate. Meşteşugurile, in tiu le produce şi cu cave m ej- lui Aurel Andraş. nat la (inele lunii februarie ;
tainelor adîncurilor proqresul Ţara Haţegului. au origini terii haţegani vor îmbogăţi Arta brodării costumului un succes dc excepţională j
inreqislral la mina Paroseni, pierdute înspre izvoarele is­ fondul de marfă, vor satisfa­ naţional de i>rin părţile Să- valoare. Pe ansamblul ex- j
utilată în adevăratul sens al toriei, şi fiecare artist ano­ ce gusturile originale ale liştei sau cel ; ădurenesc a ploatării s-a obţinui cel mat i
cuvinlu lu i la nivelul apropiat nim ie-a adăugat, ceea al cumpărătorilor. trecut pragul casei pădurati­ înall randament — 2,136 to- j
tehnicii mondiale. timpului său. IC in lucrul Am trecut prin citeva din cei şi s-a instalat în atelie­ ne de cărbune pe posl. CI- : Golo de închidere o con­ liste olondeze fherese Stein­
Este pozitiv (o inginerii, meşterului haţegan satisface­ secţiile cooperaiivei. De In rele cooperativei. Ce-i fru­ fia esle nel superioară rea- j cursului şi festivalului interna­
tehnicienii, colectivele de m i­ rea unei acute nevoi de fru­ secţia de croitorie se pregă­ mos nu sc pierde, dar ceea (¡zărilor lu lu ro r celorlalte i ţional de muzică uşoară „Bra- metz. Debutind în teotru şi co­
nori au depus o susţinută m un­ mos. teau să ia drumul magazi­ ce a executat pădureanca cu exploatări din Valea Jiului j şov-Romănia ¡970", aşteptată medii muzicale, fherese s-a
că pentru însuşirea acestei teh­ C onstituiţi in cooperativa nelor UCECOM-ului un lot mina şi cu acul se coase, a i­ şl reprezintă un spor elec- j cu nerobdore de milioane de îndreptat repede spre muzica
nici care să permită folosi rea „Retezatul", artiza nii Haţe­ de costume-taior din stofă doma lo maşina de cusut cu tiv ja|â de sarcina lunară ! telespectatori şi cu emoţie fi­ uşoara, cîntînd ir* numeroase
cu eficientă a noilor ulila je gului ridică meşteşugul lor ecosez — lină, bumbac şi o migală şi o răbdare de in­ planificată de 33 la sulă. reasca de cei 30 de concurenţi emisiuni de rodîo şi televiziu­
ne din Belgia. Olondo şi R.F.
şi dotări în condiţiile specifi­ fa posibilităţile industriei şi culoare — lucrate de mină, vidiat. Maşina de cusut fa­ Baza acestui succes o con- I din 26 de ţari europene, a
ce de zăcănnnt existente în materializările lui străbat îmbinind în ele moda zilei ce doar mai productivă mun­ slltuic utilizarea intensivă a j constituit punctul culminant al o Germaniei. Ceea ce o cop- Lilion Harriet (Norvegia) a
minele noastre. La unităţile m i­ depărtări piuă dincolo de şi specificul locurilor. Eco- ca artizanei, fără să altere­ celor 3 combine de abataj : acestei binecunoscute compe­ lîvat la cintâreoţo olandeză o fost distinsă cu piemiul spe-
niere clin Valea Jiului, datori­ graniţele ţării. sezul e creaţie sulă la sută ze cu ceva oririinolitatea mo­ cu care esle dotată mina, ; tiţii internaţionale. fost remarcabila elevaţie, ac­ ciol al juriului. Premiul insti­
tă preocupării conducerii Cen­ Am întrebat zilele trecu­ a meşterilor de la „Reteza- delului. modernizarea transportului i Marele premiu, „Cerbul de centele de poezie modernă ale tuit de Uniunea compozitori­
tralei cărbunelui Petroşani şi te pe preşedintele acestei co­ Ini". In aitticul război de ţe­ A trecut pragul atelierului in subteran, ¡dosirea ra- j manierei sale de interpretare. lor din Romonio - pentru cea
a exploatărilor miniere, ponde­ operative eu ce onorează sut al haţeganei. adus in a­ şi ghergheful pentru covoare (iona)ă a , forţei de muncă j aur" a fost atribuit tinerei so- Ea a cîntot cu originalitate mai bună interpretare a unui
rea producţiei extrasă din aba­ meşteşugarii din Haţeg ve­ telier, se ţese această stofă de lină. Această din urmă şi a tim pului de lucru. Da- \ melodiile „O fată moi g ă ­ cîntec românesc - o revenit
nirea primăverii. Răspunsul amestec (te original şi de seşti, dar un prieten n u ” de H. lui Julle Soget (^ranţa). Con­
STEFAN VRANNAY ocupă două pagini de carne­ iniţiativă, „ furată" de la hu- t o iită aceslui fapt, planul \ Mălineanu şi „Eu ştiu că te
NICOLAE ZAVOIANU ţel. Şase modele, de pălării fantezie căutată, după cum nedoreni, e pe cale să se de extracţie pe luna febrila- \ iubesc" de B. Koemfert. curentul irlandez Jo Dolan a
activişti oi Comitetului pentru femei, 11 modele noi ne asigură meşterii, „ca pli­ încetăţenească in atelierele rle a fost depăşii cu 3 612 j „Cerbul de argint" o revenit obţinut Premiul de popularita­
nea caldă". Pălăriuţa din a­
te, oferit de municipiul Braşov.
judeţean de partid de rochii, garnituri de pat: ceeaşi stofă a ajuns o modă cooperativei „Retezatul“ şj lone de cărbune, conicrînd \ concurentei belgiene Lize Mor- Premiul tinereţii, acordat de
nu c mult piuă (a a trece la
linăruluî cofecliv de mineri i
brodate, pijama şi cămaşă şi femeile Haţegului pot fi ]>roducţia dc mică serie. de la Paroşenl satisfacţia u- i ke şi interpretei române An­ Centrul universitar Braşov, o
<le noapte cu volănaşe, coslu- invidiate că-şi procură pri­ nui loc de frunte în in tre- ; gela Sîmileo. Ele ou făcut o lost cîştigot de solista elveţia­
rgg!u.igm i mul-laior din stofă ecosez, mele aşa ceva. E spre lauda I. C. cerea m inerilor V ă ii Jiului, i bună impresie prin felul îngri­ no Francine.
jit în core şi-au pregătit me­ Festivalul internaţional „Bra-
lodiile şi calitatea interpre­ şov-Romănio 1970" o luat sfir-
tării.
şit printr-un spectacol care a
„Cerbul de bronz” a fost cu­ inclus concertul laureaţilor şî
cerit de reprezentonta Bulga­ recitolul de gală susţinut de
Începem imcluiiU* de faţă cantina Consiliului popular riei, Poşa Hristovo. care adau­ „Vocea de aur a Sponiei" -
(.u ,<> c ur¡uzitate : ia nici una poftă bună“, al m unicipiului Deva nu e~ gă astfel o nouă distincţie va­ Raphoel.
dintre cantinele' vizilak* — şi xislă cel puţin un frigider, lorosului său palmares. TH. MATEESCU
am vizitat umile — n-anr vă­ ca să nu vorbim de alte b i­ TR. CATINCESCU
zul măcar in tr-u n colţişor nefaceri alo modernului şi u ti­ Cele trei menţiuni au reve­
urarea : ..poftă bună“ . Şi n-ar lului. In schimb există o ma­ nit solistelor : Bemadette (Sco­ Fotografii : VIRGIL ONOIU
fi mare pagubă că nu li se şina de spălai vase. care a THERESE STEINMETZ ţia), Galino Nenoşevo ţin pogino a lll-o , lo lo g ro fille
urează oamenilor poftă bună. costal pesle 36 000 lei, dar n-a (Olando) (U.R.S.S.) şi Doina Spotaru ce lo rla lţi concurenţi d iilin ji la
dacă. în schimb, mincarca ar funcţionat decît cîleva zile. M atele premiu (România). ie itiv a l).
fi gustoasă in fiecare zi. pre­ Ocupă doar una dintre cele 9 „Cerbul de aur“
gătită şî servilă în condiţii încăperi ale cantinei !
ireproşabile dc igienă şi cură­ chiar dc a servi felul doi murdară ce fusese „condusă“ avea în ce face inincarc— ne Lucrurile aceslca nu le văd
ţenie, într-o ambiantă care şi înainte, apoi ciorba şi restul cu mătura de la chiuvetă pine spunea responsabilul cantinei, oamenii care iau masa la can­
ca să-ti amplifice apetitul. meniului. afară, iar după uşă sc „od ih­ tovarăşul V rc n li lovuţa. Ca tine. Nici n-au nevoie. Ei vor
Pofta ar veni sinqură. Dar... — Apă 1 neau” trei mături vechi, urile, să nu mai spun că nu avem
curiozităţi vom mai in lîln i ! — N-avem. Nu cureţe. eu făraşul lingă ele. Termina­ nimic mecanizat la bucătărie. să... vadă o mincare bună,
— De cc nu aduceţi mine­ seră.. curăţenia! Doar o maşină de tăiat carne servilă bine. în lr-o ambianţă
plăcută.
Ce văd şi ce nu văd rală ? Poale oamenii ar con­ Inlrînd prin bucătării, came­ şi una pentru cartofi care
suma. re de curăţat zar/.aval, ma­ merge numai primăvara. ¡n
— Să
consumatorii g indii, ştiţi că nu ne-am gazii. alte nereguli ies la su ­ rest toată munca se face m a­ „Eşti şef,
prafaţă. De cele mai imille ori nual.
— Tovarăşul responsabil ?
„absentează“ curăţenia, regu­ — Se studiază şi parasludia-
Omul se aşează la masă şi. — A plecat acasă. Vine mai lile de igienă, simţul gospo­ ză de multa vreme cum să se descurcă-te“
de obicei, aşteaptă. Vede masa. lir/iti. dăresc. La cantina M in e ru l“ ' modernizeze bucătăria, să se
faţa ei, lactmunle, sala şi apoi înfiinţeze o cantină la Brad.
Acestea sînt curiozităţile din Barza din cauză că spaţiul Cantinele sînt şi ele tutelate
mincarca în farfurie. Dacă n să nu se mai ducă mincarca
sălii de mese a. cantinei din destinai bucătăriei e mic în •¡e cineva. O întreprindere,
luat loc la o masă in cantina de aici — ne-a declarat tova­
Călan. Cele din Deva. Haleq. raporl cu cerinţele, vesela instituţie, un şantier. Cea de
Uzinei „V ic lo ria “ din Călan. Barza sînt curate, aranjai«* cu este veche, dedarea cu apara­ răşul loachim Indrieş. şeful
de pildă, mai vede că un pere­ guşi. Pol primi oaspeţi o i i * tură a bucătăriei — foarte săra­ serviciului administrativ al GH. I NEGREA
cjnd, nu numai după cc so I.M. Barza Dar nu s-a lâcu»
le e frumos decorai, că lipsesc că. condiţiile in care se pregă- LIZE MARRE ANGELA SIMIIEA PAŞA HRISTOVA
face curăţenie, cum am ni­ nimic. Şi actualele condiţii
apa. şerveţelele, scubilonle şi. tuşle mincarca color peste 600 sînt urai mult decît grele. (Belgia) (România) (Bulgaria)
meri! în sala de muse a
tocmai în orele dc virf, res­ U.M.M.U. Simeria. De la usă de abonat! sînt vitrege. Dacă am am iliiit despre do­ N N & V v -« ) „Cerbul de argint" „Cerbul de orgint" „Cerbul de bronz“
ponsabilul. 1 se oferă surpriza ne-a întim pinat o diră dc apă — Azi-m iine nu vom mai tare trebuie să arătăm că la