Page 33 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 33
M W . . in n ( r ,tr r r tr n n tttttn r* trin u r > n » r tt? r n r r n r ffn $iHHH$ m * * * tfrtn r'r» t'i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! S î5
SECVENŢE INTERmiOMLE
I ?
PAGINA A IV-A l
l
ki Lucrările Comitetului pentru
i ?
dezarmare
!
l #1 Plenara C.C. al P.C. Bulgar
! m Ascensiunea şomajului în S. U. A.
e Evenimentele din Cipru
I . !
ANUL XXII. Nr. 4721 MIERCURI 11 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
In acţiunea de irigaţii
Unităţile Combinatului de
exploatare şi Industrializare
a lemnului Deva manifestă
un Interes deosebit pentru
sporirea producţiei destinate
exportului şi livrarea ei PRAFUL DE PE PROIECTE -
la termen şi la calitatea ce
rută. încă din anul trecut CONVORBIRI ROMANO-
au fost create stocurile de
masă lemnoasă necesare li NORVEG1ENE
nei livrări ritmice pe peri
In cursul dimineţii zi
oada de Iarnă. In primele BARAJ AL INDIFERENTEI ÎN lei «Ic mar|i. In Ministe
rul Afacerilor Externe,
au început convorbirile
Devansări CALEA APEI SPRE CULTURI oficiale intre Corncliu
Măncscu» m inistrul afa
cerilor externe al Româ
niei. şi John Lyng, m i
la eiporl nistrul afacerilor exter
ne al Norvegiei, care sc
Referindu-se la sarc'nîle ce ceea ce priveşte extinderea Tratarea cu superficialitate 1 află in lr-o vizită oficială
revin lu crătorilor din agricul irig a ţiilo r nu niai este nevoie a problemelor care privesc in România.
tură pentru acest an, în cuvîn- de comentarii dacă avem în extinderea irigaţiilo r este do Convorbirile s-nu des
două luni ale anului, planul
tarea la plenara C. C. al vedere că pe scama sporurilor vedită şi de alte aspecte. făşurat într-o atmosferă
la export a fost îndeplinit
P.C.R. din 10— 13 decem de recoltă obţinute cheltuielile Bunăoară, încă din anul 1966, cordială. de înţelegere
Ia toate sortimentele şl pen reciprocă. Au fost abor
tru toţi beneficiarii, llvrin- brie 1969 tovarăşul Nicolae respective se pot recupera în tn baza unui plan de perspec date aspecte ale dezvol
du-se 4 400 mc lemn de ce Ceauşescu a subliniat că „E x cel mult 2— 3 ani de la intra tivă. s-au întocmit documenta tării relaţiilor bilaterale
luloză, I 900 mc cherestea tinderea. atit a sistemelor rea in funcţiune a sistemelor. ţii tehnice pentru irigarea a şi unele probleme nle si
şl 380 mc lăzi, în valoare to mari de irigaţie, cit şi a celor De la a cunoaşte însă acest 1 600 heclarc. din care 800 do tuaţiei internaţionale ac
tală de aproape 3,6 milioane locale, impune o preocupare adevăr şi pînă la materializa hectare nu sînl nici măcar cu tuale.
lei. sporită din partea tuturor uni rea lui. din păcate, este o cale prinse in planul de amenajări
tăţilor agricole pentru exploa-ţ mult prea lungă. Argumentele stabilit pînă în anul 1975.
De menţionat că la cererea tarea raţională şi buna func care pledează în favoarea a Praful ce s-a aşezai pe proiec PENTRU PERSONALUL
partenerilor externi s-au fă ţionare a acestora." firmaţiei slnt multiple. Ne tele aflate la cooperativele DID AC TIC DIN ÎN V Ă 4
cut devansări în livrarea u Problema respectivă, care vom ref.eri doar la citeva agricole din Itobîlna. Aurel ŢĂ M IN T U L PROFESIO
nor sortimente, crelndu-se ocupă un loc de maximă im dintre ele. Vlaicu, Hărâu. Timpa (fiecare N A L ŞI TEHNIC
portantă în complexul acţiu unitate are proiecte pentru
posibilitatea ca la finele Deşi în anul trecut era pre
nilor ce se întreprind in vede văzut să se realizeze amenajări irigarea a cile 100— 185 de Centrul dc cercetare
primului trimestru planul la rea sporirii producţiei la u n i hectare) constituie o adevăra pedagogică şi dc perfec
In acest ultim an al cincinalului, Hunedoara trebuie să sporească producţia de oţeluri export să fie substanţial de tatea de suprafaţă, este de noi în vederea irigaţiilor pe o tă „barieră" a neglijenţei în ţionare a personalului
aliate la 200 000 tone, ceea ce reprezintă peste 50 la sută din producţia ţârii. suprafaţă de 500 hectare, calea apei spre ogoare. Tărăgă didactic din învăţămintul
acţiunea nu şi-a găsit concre
La realizarea acestei prevederi, un aport hotăritor îl va avea secţia celor două cuptoa păşit, obţinfndu-se pe aceas strictă actualitate şi pentru profesional şi tehnic or
tizare decît pe 153 de hectare.
re electrice de cile 50 tone capacitate. Colectivul de oţelari de aici a şi contribuit pînâ in tă cale venituri Importante. unităţile cooperatiste din ju Printre unităţile care au în narea aplicării acestora nu se ganizează luna viitoare
poate solda deci! cu pierderi
prezent la depăşirea planului de producţie cu peste 1500 tone oţeluri aliate. deţul nostru. Asupra însemnă registrat serioase restanţe la însemnate de producţie pentru mai multe cursuri meni
tăţii investiţiilor ce se iac in punerea in funcţiune a siste unităţile respective. te să vină in sprijinul
melor amintim cooperativele Cunosclnd aportul substan maiştrilor instructori şi
aaricole din Slnlandrei şi ţial al irigaţiilo r la sporirea profesorilor dc speciali
tate care
pregătesc
se.
ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ A seară la orele 20,15, o cu seamă în ceea ce priveşte aport substanţial l-au avut Burjuc, fiecare cu cile 100 de producţiei agricole — recol pentru examenul de de
hectare, Şoimuş. Gurasada
si
tele pot fi dublate sau chiar
finitivare in învăţâinînt.
refractară. Confecţio
muncitorii cu înaltă calificare,
fost descărcat primul pi
zidăria
a
altele. Slaba preocupare
precum şi pentru obţine
lot de cocs din bateria narea cărămizilor de silică şi maiştrii şî inginerii uzinei coc- conducerilor unor unităţi fată triplate in condiţiile clnrt sp rea gradului didactic II
celelalte
aplică şi
măsuri
şomotâ pentru primo oară in
Intr-o
sochimice.
de cocsificare nr. 1 de Io Hu
SÂ-SI ADUCĂ fel una din principalele sarcini ţară, într-un volum de aproa foarte puţin adecvată, datorită de îndeplinirea programului de lor irigate — se impune o vor desfăşura cursurile
perioadă
agrotehnice specifice c u ltu ri
Intre 6 şi N aprilie se
nedoara- S-o îndeplinit ast
irigaţii stabilit îşi găseşte expre
pe 8 000 tone şi 400 de for
timpului nefcvorabil, ei ou asi
sie in faptul că pînă în acest
trasate constructorilor, siderur mate şi apoi inzidirea au ne gurat desfăşurarea Ireproşo- an nu s-au făcut amenajări în analiză temeinică in fiecaro de informare ştiinţifică
unitate
asupra posibilităţilor
gicilor, organizaţiei judeţene de cesitat învingerea unor mori bilă o procesului de uscare şi cooperativele agricole decît pe existente în privinţa extinderii dc specialitate şi peda
ITRIRIÍTIE LA partid Hunedoara de plenara dificultăţi tehnice. Printr-o con încălzire. Probele şi măsurăto 1 321 hectare, din care insă o amenajărilor şi iniţierea ne lor instructori ce vor
gogică necesare maiştri
centrare
masivă o forţelor.
rile efectuote pe parcurs au
C.C. ol P.C.R. din decembrie
cu
bună parte se , folosesc
întârziată a unor acţiuni ener
1969,
înoltă
‘ confirmat execuţie de
randament scăzut.
gice în scopul valorificării lor susţine, in zilele Or 10.
Evenimentul constituie o pre colitote a zidăriei, ceea ce a Pentru îndeplinirea sarcini cu maximum de eficientă. II şi 12 ale lunii, coloc
viul prin care li se va
PROBLEMELOR are o excepţională naţională. recţiile necesare pentru aduce lor din planul cincinal actual, Numai astfel cooperativele acorda gradul didactic
permis să se focă operativ co
mieră industrială deosebită şi
valoare
voste Bateria de
aferente Judeţului nostru, este
agricole din Judeţul nostru îşi
(I, iar intre 6 şi 11 a
rea bateriei Io
temperatura
pentru economia
Prin intrarea în funcţiune o normală de explootore. Con necesar ca în cooperativele vor aduce contribuţia aşteptată prilie. cursuri similare
agricole să se execute amena
pentru
profesorii
care
bateriei, în urmo unor comitent cu aceasta, specia jări noi pe fncă 200 de hectare. în vederea asigurării unor pro vor da acelaşi examen în
IAJ0 RE ALL modernizare, industria noastră mai corespunzătoare etapei de date In exploatare cel mai tea de suprafaţă, la m ateriali cembrie.
* lucrări de refacere capitală $i liştii s-au preocupat de alcă- Cu toate -că sistemele trebuie ducţii mari şi stabile la unita ultima decadă a lunii de
tuireo unei reţete de şarjă cit
nou
siderurgică dispune din
tîrziu la începutul lunii mai.
de
zarea sarcinilor stabilite
Intre 16 iunie şi 4 iu
punere în funcţiune şi necesi
de o mare şi modernă capa
lie,
maiştrii
instructori
partid privind dezvoltarea in
citate productivă^ copobilă să
inexplicabilă lipsă de răspun
Organizarea ştiinţifică a pro vează cele mai competente ca asigure anual o producţie de cocsifica tăţii ca încă de la început coc se constată că există o tensivă şi modernizarea agri din ¡nvăţămîntul profe
ducţiei Si a muncii, latură de dre în munca de organizare sul produs să întrunească pa dere din partea factorilor culturii. sional şi tehnic vor par
chemaţi să asigure creşterea
rametrii calitativi ceruţi. In a
importantă majoră în angrena ştiinţifică. 250 000 tone cocs. în condiţiile cest sens. este semnificativ că producţiei agricole pe seama ticipa la cursuri dc pre
jul complex al activităţii ca De aici derivă şî principala în care ocest preţios combus primii piloţi de cocs, elaboraţi extinderii irigaţiilor, pînă acum gătire pedagogică în ve
drelor din economie, î$i am carenţă, care constă în aceea tibil devine tot mai deficitar PAVEL ACHIRILEI derea susţinerii exame
plifică din ce în ce mai mult că planurile tematice conţin şi moî scump pe plan mon re nr. 1 după o perioadă de cocsifi nefiind începute lucrările pe inginer şef nului dc definitivare, ca
nici un şantier.
sfera de acţiune. Cadrele teh probleme de mică importanţă, dial. care de 30 de ore, au încor la O.F.F.G.A.I.F. Deva re va avea loc in prima
nice din întreprinderile noas uneori nespecifice organizării Refacerea capitală a bate porat în proporţie de 50 la su decadă a lunii septem
tre abordează cu tot mai mult producţiei şi a muncii, proble riei — după 14 ani de func tă cărbune cocşificobil din brie.
curaj diverse probleme care me care vizează situaţii mă ţionare - prin amploarea şî Valeo Jiului, iar rezistenţa me
au menirea să contribuie la runte, cu eficienţă scăzută. In complexitatea problemelor p<» canică Io toba Micum s-a ri CONSTRUCŢII COMER
creşterea în ritm susţinut a alte cazuri se abordează teme care le-a impus spre soluţio produce dicol Io un procent corespun C IALE SĂTEŞTI
producţiei şi a eficienţei eco a căror soluţionare nu este în nare într-un termen re zător.
nomice. soţită de către comitetele de lativ redus, reprezintă un rigu -Asigurînd pornirea cu suc In acest an. in rc(eaua
direcţie cu asigurarea condiţi ces a bateriei nr. 1, colecti
Experienţa anului trecut a ros examen ol capacităţii de cooperaţiei de eonsum
ilor materiale minime şi care vul de cocsari şi specialiştii ou
demonstrat însă faptul că pen de cele mai multe ori Şi din a organizare şi competenţei con vor fi dale in folosinţă
tru atingerea acestor obiecti cest motiv nu pot fi valorifica structorilor de la I.C.S.H., ol trecut Io oplicarea unui pro 200 dc construcţii comer
ve. pentru perfecţionarea ge te în practică. Nu este pus la fabricilor furnizoare de mate printr-o orgonizore judiciooso gram de măsuri tehnice şî or ciale săteşti. Ele vor cu
nerală a activităţii întreprinde punct şi nu funcţionează în riale refractare de Io Turdo. şi prin eforturi deosebite ole ganizatorice core ore drept prinde aproape 400 dc u
rilor. nu silit suficiente doar constructorilor, furnizorilor de scop atingerea parametrilor nităţi dc desfacere cu a-
mod corespunzător în ^ m u llc Comornic şî Uroşov, ol colecti moterîolr refractare şi benefi proiectaţi în numai 55-60 de
elaborările de studii ci este ne întreprinderi un sistem de a vului de cocsari, al unui mare mănunlul şi prestări de
cesară aplicarea operativă în naliză şi urm ărire a modului număr de specialişti. ciarului, lucrările de înzidire zile. faţă de 6 luni, cît durea servicii, lotalizind circa
practică a acestora. S-au terminat intr-un timp re ză în mod normal această e- 100 000 mp. P« lingă u-
cum se aplică măsurile stabi Lucrările ou început în pri cord de numai 163 zile. topă. nilâţilc dc desfacere, re
Marea majoritate a un ită ţi lite şi care csle eficienţa lor măvara anului trecut, prin de De menţionat că lucrarea de Roportînd punerea în func
lor industriei republicane din In producţie. molarea totală a construcţiei refacere copitală, în ansam ţiune o bateriei de cocsifîcore ţeaua cooperaţiei dc
judeţului nostru a înţeles im In contextul acestor neajun . metalice şi zidăriei celor 47 blul său, cu toote că este p ri nr. ,1 şi elaborarea primilor p i consum va cuprinde nu
meroase unităţi
dc ali
portanta acestui fapt Şi din suri 82 de studii elaborate nu de cuptoore care alcătuiesc mo de ocest gen din ţoră şi loţi de cocs, colectivul uzinei mentaţie publică, ampla
cele 387 de studii elaborate a şi-au găsit aplicabilitate în în bateria Deşi această lucrare cu toate greutăţile întîmpinate, cocsochimice, organizaţia de sate mai ales în puncte
aplicat 305. Materializarea în treprinderile judeţului nostru, a necesitat demolarea şî eva are o durată de execuţie mai partid şi conducerea Centra turistice. Astfel, la Va
producţie a acestor studii a fă iar G0 nici nu au fost întocm i cuarea a circa 10 000 tone redusă decît duratele realizate lei Industriale Hunedoara, cu lea Ursului va fi term i
cut posibilă obţinerea unor te cu toate că au fosl cuprin materiale, ea o fost termino- în ţările ovansate din acest nat in curind un han tu
sporuri de producţie aprecia se în planul de muncă. Dacă la sprijinul nemijlocit ol Comite ristic. la Orăştie. un res 1
bile. o creştere substanţială a tâ în numai 54 de zile, timp punct de vedere. Aceosto de tului judeţean de partid, îşi taurant cu o grădină de
productivităţii muncii şi a be Ing. IO AN ZAHA în core s-a executat şî hala monstrează ca un fapt de bun exprimă hotărîreo de o face vară cu 400 dc locuri.
neficiilor peste plan. Realiză directorul Cabinetului judeţean de înzidire. ougur, că in industria noastră totul pentrţ) îndeplinireo ritmi
rile cele mai bune le-a ob ţi pentru probleme de organizare se profilează posibilitatea unei că o planului producţiei de
Pe spaţiul eliberat, construc noi specializări necesare rea cocs, superior anului trecut cu CO M ENTARII DUPĂ
nut Centrala industrială H une ştiinţifică a producţiei Grupul şcolar minier Barza. Imaginea reprezintă un aşpect
doara unde întregul spor de şi a muncii torii au trecut io ridicorea ţi lizării sarcinilor de dezvoltare 15 Io sută, pentru realizarea din biblioteca instituţiei, care numără peste 17 000 de volume, M O N D IA LE LE DE
producţie şi productivitate a nui ansamblu productiv abso o producţiei ramurii cocsochi- angajamentului de a do su- 8 000 de manuale de specialitate şi un bogat fond de publica H A N D B A L
muncii fală de plan este rezul lut nou şl de un grad de difi mîce. plimentor în ocesl an cel pu ţii tehnice.
tatul aplicării în practică a E 2 2 E E 3 IO La punerea în funcţiune în ţin 5 000 tone cocs de colitote Foto : V. ONOIU Sub titlul „Finală pa
studiilor elaborate. Rezultate cultate tehnică deosebit, mal cele maî bune condiţîun], un superioară. sionantă la Palatul hand
notabile au fost obţinute şi la balului din Paris. Româ
Centrala m inereurilor neferoa nia smulge al treilea ti
se Deva, 1. M. Hunedoara, Fa tlu mondial“ , cotidianul
brica chimică Orăştie, I.M.C. „L* Aurora“ scrie : „Pen
Mîrcca, „V id ra " Orăştie, La masa rotunda organizată Red. : Ce măsuri propuneţi tru a treia oara. la fel
U.M.M.R. Simeria. iar in sec la Orăştie cu sprijinul comite pentru folosirea mai raţională ca în 1961 şi 1U64. romă-
torul de construcţii se remar fost supuse discuţiei conducăto CERTIFICATUL MEDICAL DE COMPLE a fondului de tim p ? nii s-au arătat demni de
au
de partid
tului orăşenesc
că în special activitatea şi re — Noul sistem de salarizare, această cinste supremă :
zultatele de la I.C.S.H,, unde rilor de unităţi economice de aplicat corect, este deosebit de aceea dc a primi titlul
s-a trecut de la aplicarea gra pe raza oraşului, secretarilor stimulator. Pe de altă parte, de campioni ni lumii. A
ficelor reţea cu analiza dru comitetelor de partid, preşedin consider necesară Intensificarea doua prelungire le-a fost
mului critic şi a programelor fatală jucătorilor din c-
ţilor comitetelor sindicale şi u ZENTA - UN ACT CE TREBUIE ERADICAT muncii educative In toate com
Nenio şi Palas ta abordarea tot nor cadre medicale cauzele care partimentele, de către toţi fac chipa R. D Germane.
mai complexă a metodelor cer scurtează tim pul de lucru. Dată torii, muncă ce va trebui să Cristian Gaţu a ridicat
cetării operaţionale în progra scorul la 1*2-11 în favoa
fiind ponderea absenţelor moti primească un caracter perma
marea şi urmărirea activităţii rea români lor. iar după
vate prin certificate medicale nent
întreprinderii. In totalul tim pului de lucru reazâ. Asupra acestor proble cum Ie obţin Avem salariaţi nizaţiei de partid de la I.G.C.b. angajatul nu le-a contractat in Ştefan Pop, preşedintele co cgalare Gruia, cu o lovi 1
me plenara C.C. al 'P.C.R. din
Trebuie remarcat însă faptul neutiiizat, Insistenţa interlocu decembrie 1969 a insistat in care după o perioadă scurtă, Orăştie: „Ridic o problemă care perioada scursă de la angajare". m itetului sindicatului de la tură splendidă, a adus a
că nu la toate unităţile a exis torilor noştri asupra acestui as mod deosebit, indiclnd solici de o sâptămlnâ, două dc la an încă n-a fost suficient sublinia Gheorghe Jiboteanu, pre F. C. Orăştie : „Cred că numă vantajul echipei sale şi
tat aceeaşi preocupare pentru pect şi-a dovedit pe deplin o tudine faţă de oamenii bolnavi, gajare, intră in concediu me tă. Mă voi referi la angajarea şedintele cooperativei de con*» rul mare de absenţe nemotiva scorul a trebuit să ră- Í
minfi aici“ .
elaborarea şi aplicarea in pro portunitatea, reliefînd unele dar şi exigenţa cuvenită faţă dical. Dacă privim diagnostice muncitorilor, la vizita medi sum Orăştie : „Fot spune că te provine datorită prezentă
ducţie a studiilor. O analiză dintre carenţele care se mani de aceia care, invocînd boli i le nu sînt boli care apar in a cală respectivă, care, după pă in unităţile, noastre avem o sta rii cu intîrziere a certificatelor „ L ’ lluinnnitc" sub t i
mai completă asupra modului festă in acest compartiment, f i luzorii, dezorganizează procese ceastă perioadă scurtă de timp, rerea mea, nu se face corespun re disciplinară corespunzătoare. medicale la decontare, precum tlul „Aşa cum a dove
cum se desfăşoară această ac ind propuse şi măsurile cuve le de producţie“ . accidente de muncă sau altele, zător Sc pune numai ştampila, Aceasta şi ca urmare a măsu şi fluctuaţiei de cadre. Păre dit-o la Paris, România
tivitate in întreprinderile noas nite pentru înlăturarea lor. ci boli pe care le-au avut, de parafa şi se semnează hîrtia. rilor luate de biroul organiza rea mea este că absenţele ne nu a pierdut nici o fina
tre scoale in evidenţă faptul In cele ce urmează vom re Bcchcş Iosii, secretar al co durată îndelungată. Cred că la fără ca omul să fie consultat. ţiei de partid împreună cu or motivate apar în mod deose lă mondială". notează
că există o serie întreagă de da principalele aspecte ridica m itetului de partid de Ia I.l.L. angajare s-ar putea efectua cu Facem angajarea, dar nu ştim ganul sindical şi conducerea co bit şi sint repetate de aceiaşi printre altele : ..Rumânii 1
lipsuri care fac ca aportul o r te în discuţiile purtate. Orăştie: „Consider oportună a mai multă atenţie controlul me dacă omul este sănătos. Dacă operativei pe linie educativă. oameni, certaţi cu disciplina Fi şi-nu păstrat in vincibili
tatea in finala campio
ganizării in soluţionarea pro Luind cuvintul, tovarăşul loan ceastă discuţie deoarece ne o- dical Aş cita şi un exemplu : ar exista un consult medical Au fost organizate cursuri pro trebuie depistaţi, iar colectivul natului mondial. Gruia 1
blemelor majore ale a ctivită ţi Păstrăv, secretar al Comitetu ferâ posibilitatea confruntării Mîrza Gheorghe de la Pricaz riguros, medicul ar putea indi fesionale, s-au ţinut expuneri să acţioneze împotriva atitudi excepţional realizator, n
unor păreri privind reglemen
lor tehnice şi economice să se lui orăşenesc de partid Orăştie, tarea şi utilizarea fondului de suferă de afecţiuni pulmonare ca şi felul muncii pe care an şi şedinţe cu caracter educativ nilor lor. O altă cauză care ge înscris al 13-lea punct al
situeze la un nivel scăzut. In prim arul oraşului, a subliniat: timp in întreprinderi, iar pe A fost angajat şi după numai gajatul o poate presta. Dar şi, în acelaşi timp, s-a Întărit nerează absenţe nemotivate es românilor, carii a hotărit
unele compartimente de orga „Punem în discuţia dumnea o lună a intrat in concediu me pentru că n-o face, după puţin controlul asupra activităţii in te insuficienta muncă de com- victoria. In faţa români
nizare ştiinţifică îşi desfăşoară voastră un aspect important În de altă parte, prezenţa tovară dical pentru o perioadă înde timp ne pomenim cu concedii fiecare compartiment. Şl la lor, excelenţi tehnicieni
activitatea cadre care Încă nu ceea ce priveşte întărirea dis şilor medici ne-ar puica ajuta lungată*’. medicale pe perioade îndelun noi au fost Insă absenţe nemo Masâ rotundă realizată de şi tacticieni, echipa R. D.
posedă cunoştinţele profesio ciplinei in muncă, folosirea In rezolvarea multor probleme. Ioan Hratu, secretarul orga gate pentru boli vechi pe care tivate. Ele au apărui mai ales. S. POP Germane n fost şi ca la
nale reclamate de sarcinile tim pului de lucru cu aspectele Mă refer la eliberarea certifi In sectorul unde se prestau înălţime dind o replică
complexe ce trebuie rezolvate. lui esenţiale — acordarea de catelor medicale. Noi am ur munci necalificate. Dar dato admirabilă“ .
O vină mare în acest sens o învoiri, absenţe motivate şl ne m ărit să vedem cine sînt cei rită lipsei de forţă de muncă (COmunumk r*o • > «i
poartă şi conducerile unităţilor motivate — invitindu-vă să e care beneficiază frecvent de a M a s ă r o t u n d ă sînlein nevoiţi, cîleodată, să. în
care nu selectează şi promo videnţiaţi cauzele care le gene- ceste certificate medicale şl chidem ochii".