Page 24 - Drumul_socialismului_1970_03

4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4718 ® SÎM3ĂTĂ 7 MARTIE 1970

SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 6 MARTIE

Grandioasa manifestaţie din Capitală Neproliferarea Administraţia Nixon este

armelor nucleare— supusă unei presiuni crescînde
şedintele Uniunii Scriitorilor, o sută de mii de cetăţeni o- şi ceilalţi conducători de partid zuinţelor naţiunii noastre so­
(URMARE DIN PAC. I) general de armată in rezervă floţi in. piaţă, de milioane de şi de stat ies apoi în bolcoa- cialiste, cauzei socialismului şi
C. Vaşiliu-Răşconu. general­ cetăţeni din in b ţ^ ^ ^ ţo r ă . în­ ..jţjele Palatului Republicii pen- păcii în lume. o nouă etapă pe din partea Senatului
colonel in rezervă Dumitru treaga naţiune aduce astfel ^iu a râspundş aclam aţiilor Doresc încă o dată să vă
Dămăceonu, Eleno Livezeanu.l un vibrant omagiu luptelor re­ mulţimii din piaţă, caldei ma I calea dezarmării W A S H IN G TO N 6 (A gerpres— ral că S ialcle Unite sînl im ­
tului Cenlrol al partidului, to­ exprim cele mai vii mulţumiri i A d m in istra ţia N ixon se află plicate deja în lr-o escaladate
varăşul Nicolae Ceouşescu, cei­ membră o Comitetului Executiv al voluţionare din anii 1944-1945. nifestărî de dragoste, de de­ şi să vă urez, în numele con­ supusă unei presiuni crescînde a războiului din Laos, care va
lalţi conducători de partid şi de C N F., Zoe Pirvu, controlor teh­ In repetate rinduri cei pre­ votament neţărmurit faţă de ducerii de partid şi de stat, j N A Ţ IU N ILE UNITE 0 (A ­
nic de calitate la întreprinde­ zenţi în sală şi in Piaţa Pala­ partid şi guvern. Ovaţii şi u ro ­ din parlea S enatului pentru a pulea fi oprită cu greu. „F lirtă m
stat salută mulţimea, după ca­ dumneavoastră, tuturor cetăţe­ i qerpres). — Secretarul qe- prezenta o exp lica ţie publică in mod periculos cu un nou
rea „Industria bum bacului". tului au subliniot cu puternice le puternice se răsfrîng în
re traversează piaţa spre Pa­ nilor Capitalei, tuturor cetăţe­ ! ncral al O rganizaţiei N a ţiu - a am estecului S.U.A. în Laos V ie tn am " — a subliniat sena­
Ştefan Cazocu, forjor Io Uzi­ aplauze şi ovaţii expunerea ecouri ce răzbat din nou in i­
latul Consiliului de Stot. nilor patriei noastre, noi şi noi \ n ilo r Unite. U Thant. şi-a — relatează corespondentul din torul George Mc Guvern. in
„Ceauşescu", „Ceauşescu - nele „23 August", Mirceo Mi- secretarului general ol Porţi- ma Capitalei Co flori roşii, succese în munca pentru edi­ I exprim at profunda salisfac- W ashington al agenţiei UPI. tim p ce senatorul H arnsnii
haleeo, cazangiu la
uzinele
dului Comunist Român. U lti­
P C R.", „Ceauşescu şi po­ „Vulcan". mele urări „Trăiască Partidul deasupra m ulţimii se zăres: ficarea socialismului in Româ­ | lie în legătură cu intrarea Referîndu-se la în g rijo ra rea W illia m s jr. a spus că „a co r­
porul" - se aude glasul mul- In solo sînt prezenţi membri Comunist Romăn — conducăto­ pancarte pe core se află în­ nia. Vă doresc multă sănătate, : în viqoarc a T ra ta tu lu i de exprim ată de numeroase cer­ dul de la Geneva din 1962 a
ţîtViii. Trecînd printr-un adevă­ scrise lozinci scumpe fiecăruia multă fericire. j neproliferare a arm elor nu- curi p o litice am ericano faţă dc fost vio la t deschis de S.U.A.
şi membri supleanţi ai Comite­ rul încercat ol poporului pe dintre noi : „Trăiască Partidul
rat culoar viu. tovarăşul Uriaşa masă de oameni a ­ j cleare, adoptat de Adunarea participarea Statelor U nite la cu 200 de p ilo ţi şi 20 agenţi ai
tului Executiv al C.C. al P.C.R., drumul socialismului şî comu­ Comunist Romăn", „Ceauşescu
Ceauşescu răspunde cu gesturi membri ai C.C. al P.C.R , oi nismului*',. „Trăiască scumpa — P.C.R,", „Sub steagul mor- clamă pe secretarul general j Generală a O.N.U. în luna războiul din Laos, agenţia c ita ­ C.I.A., m orţi deja în Laos".
largi aclam aţiilor, urărilor pe Consiliului de Stot şi oi guver­ noastră patrie, România so- al partidului, vasta piaţă şi ; iunie 19G8. Acest tratat, a tă arată că „p in ă şi senatorul Liderul m a jo rită ţii demorra*«'
core i le adresează cetăţenii. xism-leninismului înainte spre străzile care converg spre ea, • su b lin ia t U Thant, reprezintă H a rry Byrd jr M un susţinător in Scnal, M iko M ansheld. u
nului, oi Consiliului Naţional ciolistă". „Să se întărească noi victorii în construirea so­
Sînt aici veteranii zilelor fier­ devenind o mare care freomă- unul din tre cele mai im p o r­ consecvent al im p lică rii in cerut publicarea unui raport
al Frontului U nităţii Socio- unitatea ţârilor socialiste, o cietăţii socialiste m ultilateral
binţi ale bătăliei pentru cuce­ tă. Se ovaţionează minute in tante acorduri in te rn a ţio n a ­ Vietnam , a declarat că „în nici cup rinzător din parlea A dm i­
liste, octivişti de partid şi de partidelor comuniste şi mun­ dezvoltate". Se scandează în­
rirea puterii din februarie— stat. membri de partid din ile - citoreşti. a întregii mişcări onti- şir pentru partid, pentru con­ le în dom eniul dezarm ării, un fel de co n d iţii nu trebuie n istra ţiei. m enţioninrl că ..m
martie 1945, fiii şî nepoţii lor, golitate, porticipanţî Io eve­ im perialiste". „Trăiască pacea delung „Ceauşescu - P.C.R.", ducerea so. se intonează cîn- de la începutul erei nuclea­ să devenim im plicaţie în tr-u n c it vor li aruncate mai d c v ie -
legaţi, peste un pătrar de „Corniţei Central iubit. împre- tece patriotice şi revoluţiona­ re. care serveşte pro m ovă rii nou război terestru în A sia". mc că rţile pc masă, cu a ţii va
nimentele ce ou avut loc cu şi prietenia între popoare", juru-ţi facem zid", „Fericirea
veac, prin conştiinţa unităţii re. Asllel se încheie această u tiliz ă rii în scopuri paşnice Senatorul George A iken a fi mai bine". „Este pc deplin
25 de ani in urmă Io Bucureşti cu care tovarăşul Nicolao tuturor - ţelul comuniştilor".
poporului in jurul partidului şi in olte localităţi din ţară, Ceauşescu îşi încheia expune­ Conducătorii de partid şi de măreaţă manifestaţie populară a energiei nucleare şi co­ sub lin ia t că ..aşteaptă o decla­ ovidenl — a declarat, la rin ­
său . comunist, prin bucuria de conducători de instituţii cen­ rea sint întărite de puternice stat răspun/J prin semne prie­ care a sărbătorit nu numai un la b o ră rii in ternaţionale în raţie din partea A d m inistra ţiei, dul lu i, senatorul W illia m l-u i-
a fi cetăţenii liberi oi unei ţâii trale şi organizaţii obşteşti, şi indelungi aplouze, urole şi teneşti aclam aţiilor entuziaste aci istoric, ci a constituit o ex­ acest dom eniu. Secretarul la începutul săplăm înii v iito a ­ briqh t — că sinf.cm angaiaţi
libere, prin sentimentul de mîn- generali activi şi in rezervă, re­ ovaţii. ale mulţimii. presie a satisfacţiei faţă de general al O.N.U. a relevat, re", arălînd că „speră ca ra ­ deja do o manieră substanţială
drie pentru marile izbinzi ob­ prezentanţi ai consiliilor naţio­ Această uriaşă demonstraţie Adresindu-se celor de faţă. realizarea celor mai îndrăzne­ totodată, că T ratatul de nc- portul A d m in istra ţie i să nu în Laos".
ţinute sub conducerea partidu­ nalităţilor conlocuitoare, şefi care uneşte oici in Piaţa Pa­ tovorăşul Nicolae Ceauşescu ţe visuri cu core şi pentru ca ­ p ro life ra rc a arm elor nuclea­ conţină nici o intenţie dc a se In faţa va lu lu i rlc c r iliti de­
lui nostru. re poporul muncitor o pornit re nu este dccît o etapă pe intensifica acest război". „Cred clanşate dc politica dusă de
ai cultelor, personalităţi ale latului atenţia întregii ţâri, o spus : că A d m in islra ţia cunoaşle su­ guvernul S.U.A. în Laos, p n i-
Adunarea festivă Scena Să­ vieţii ştiinţifice şi culturale, este o replică trium folă peste Dragi tovarăşi, cetăţeni ai lupta pentru cucerirea puterii, calea dezarm ării. El a am in­ ficiente lu cru ri in leqălură cu lă to ru l dc c u v jn t al C'asci A l­
lii Palatului este dominată de muncitori, ingineri şi tehni­ cele două decenii şi jumătate Capitalei, un legâmînt de o înfăptui sar­ tit faptul că p u ie rile nu- politica — a spus A ike n — be, Konald Ziegtcr. a anunlal
j cleare. care au ratifica t îra-
drapelele partidului şi statului, cieni din uzinele şi fabricile care ou trecut de la morile Doresc să vă mulţumesc, in cinile trasate de Congresul al | la tu l, au acceptat să co n ti- pentru a nu com prom ite alcqe- jcii scara că ..există o loarte
incodrind dotele festive „6 Capitalei, ofiţeri şi ostaşi, stu­ acţiuni ce au culminat cu in ­ numele Comitetului nostru X-lea al P.C.R. Secretarul g e ­ roa candidaţilor republicani la marc po sib ilítale " să fio pu­
M artie 1945 — 1970", O furtu­ denţi. staurarea guvernului democrot- Central, că aţi luat parte la neral al Partidului Comunist j nue negocierile in vederea 3 noiem brie. O rice amestec blicată o declaraţie a Casei
înarm ării
| lim ită rii
cursei
nă de aplauze şi urole solutâ Se aflau, de asemenea, şefi revoluţîonor în martie 1945. această mare sărbătoare a vic­ Romăn şi ceilalţi conducători m asiv al S.U.A. |in Laos — n.r.) A lbe în problem a laoţionă pî­
sosirea in solă o conducăto­ de misiuni diplom atice acie- Din inim ile celor aflaţi în m a­ toriei de acum 25 de ani. Aşa de partid şi de stat se re­ j nucleare, exp rim in du -şi tot- •— a continuat ol — va avea nă la sfîrşitu l acestei săplă-
rilor partidului şi statului. ditoţi la Bucureşti, alţi membn rea piaţă, co şi ole celor din cum aţi răspuns fa chemarea întorc la sediul Comitetului j odată dorinţa ca tratatul să efecte dczaslm oaşe". m îni".
In prezidiu iau loc tovarăşii ai corpului diplom otic, precum întreaga ţară. se înalţă fier­ partidului in lunile din toam ­ Central, trecînd din nou prin \ capete caracter universal. M ai m ulţi senatori au decla-
Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor- şi corespondenţi oi presei binte dragostea spre acefa co­ na lui 1944 şi iarna lui 1945, mijlocul mulţimii. Din culoa­
ghe Maurer, Emil Bodnoroş, străine re este forţa motrice o tutu­ aşa cum aţi ştiut, chiar in a ­ rul viu de oameni prin care
Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Se intonează Imnul de Stot ror luptelor noastre — Parti­ ceastă piaţă, să înfruntaţi tovorăşul Nicolae Ceauşescu BRUXELLES In legătură cu
Pana, Gheorghe Rădulescu, ol Republicii Socialiste Româ­ dul Comunist Romăn. El este gloanţele şi să obţineţi victo­ şi ceilalţi conducători de
V n jlfcT ro fin , Mie Verdeţ. Fio- nia. acela care, îndeplinindu-şi ria, tot aşa sintem siguri, că partid şi de stat păşesc se în­ lichidarea definiti­
ri^ ^K â n ă lo c h e , Dumitru Popa, Adunorea este deschisă de marele rol istoric, călăuzit de sub conducerea partidului co tind miini prietenoase care
G4ţ^Pghe Stoica, Ştefon .Voi- tovarăşul Dumitru Popo, mem­ învăţătura marxist-leninistă, a munist vom face să triumfe flutură buchete de flori, ste- C onsiliul Uf îmstfea*âa9 vă a nazismului
tec," Ion lliescu, Ion loniţă. Au bru al Comitetului Executiv al aplicat creotor legităţile gene­ comunismul in România, vom guleţe, eşarfe. Asistăm la o
luat loc, de asemenea, tova­ C.C. ol P.C.R., prim-secretor rale ale dezvoltării societăţii asigura o viaţâ demnă, feri­ emoţionantă imagine a ihdes- afi P ie ţe i co m u n e
răşii Chivu Stoica. Alexandru al Comitetului municipal Bucu­ la condiţiile concrete ale cită pentru întregul nostru po­ structibilei coeziuni statornici­ NCW YORK G (Agerpres). -
Sencovici, Ştefon Peterfi, pre­ reşti ol P.C R. României, s-o identificat pe por. te intre partid şi popor, a u­ BRUXELLES G (Agerpres). — C il privesle durata acestei Comisia O.N.U. penlru rtrcplu -
şedintele Consiliului oamenilor Primit cu îndelungi ovaţii, de-a-ntregul cu interesele şi M anifestaţia dumneavoastră, nităţii m oral-politice o întregij Incepînd rlc vin eri, tim p dc perioade, lo ţi sini de părere rile om ului a cerul lu tm o r
muncii de naţionalitate ma­ cu urale, ia cuvintul tovarăşul năzuinţele poporului, dindu-1c cele care au avut loc in întrea­ noţiuni în jurul partidului, a două zile, în capitala belgiana că ea ti cln ijo să fie c il moi statelor membre al° O rganiza­
ghiaro, Eduard Eisenburger, Nicolae Ceauşescu, secretar glas şî săpind în granit co­ ga ţară, sini o dovadă eloc­ dragostei profunde dc core se desfăşoară un nou C onsiliu scurtă cu putinţă. dai a lît ţiei N a |iim ilo r U nile să a p ii-
preşedintele Consiliului oame­ general ol Partidului Comunist lea înfăptuirii lor. ventă a unităţii de nezdrunci­ Partidul Comunist Romăn se M in iste ria l al Pielei comune. Franţa, cil si Comisia C.F.F. rc im edial re zo lu ţiile adnota­
nilor muncii de naţionalitate Român, preşedintele Consiliului O voţiîle clocotitoare, minu­ nat a intregului nostru popor, bucură în rîndul maselor, care Pc ordinea dc zi a re u niunii su b lin ia /ă ncccsiiatca unei te dc Adunarea Generala şi
germană, prof. univ. Anton A- de Stat al Republicii Socia­ te in şir, preamăresc nu numai fără deosebire de naţionali­ văd în el/ în conducerea sa figurează pregătirea tra ta tiv e ­ „s tric te li im I <ii i în lim p ". D im ­ să adopte măsuri le q M a liv p
lexandrescu, prof univ. Tudor liste România. un act istoric deschizător de tate, in jurul Partidului Comu­ chezăşia mersului neabătut ol lor de aderare a ţă rilo r can­ potrivă. al|i membri nu exclud penlru Iu Iudaica urqonlă şi
lonescu, acad. lorgu Iordan, In aceste momente, ampla drumuri, dar mai ales înfăp­ nist Român, sînt o dovadă a României socialiste spre cele didate. viito a re le a trib u ţii ale eventualii alem p re lu n g irii oi, d e ţin iliv ă a nazism ului.-C u 20
prof. univ. Gheorghe Vlădescu- expunere o secretarului gene tuiri care ou adeverit şi ade­ hotărîni sale de n înfăptui moi înalte culmi ale progre­ Parlam entului european şi ela­ dacă situaţia ar cerc-o. de v o lu ri penlru, 2 îm p o b iv i
Răcooso, Suzana Gâdeo, pre­ ral al partidului este asculta­ veresc zi de zi marele rol ol neabătut politica internă şi sului şi civilizaţiei. borarea d e fin itivă a noului re­ In line. un alt aspect este n- şi 9 abţineri. Comisia a adop­
tat o altă rezoluţie prin zare.
şedinta Consiliului Naţional al tă cu profund interes de cei comuniştilor, al partidului lor. externă a partidului, politică gulam ent dc finanţare a C.E.F., oo.la do o sc şli docă noii meiu­ se cerc lu tm o r slafelor şi o r-
Femeilor, Zahario Stancu, pre­ prezenţi în solă, de cei peste Tovorăşul Nicolae Ceauşescu ce corespunde pe deplin nâ- (Agerpres) O bse rva torii p o litic i aprecia­ lu i vor putea avea. in perioada
ză că între m in iş trii de externe de Irairzilie , aceleaşi d re pturi cvi q a n i/a |iilo i spe cia li/alo ale
ai „ce lo r şase" vor apare nu­ slatelc fondatoare, fn tim p ce O.N.U. să ¡a măsuri penii u
meroase divcrqente iu legătură m ajoritatea guvernelor răs­ descoperirea persoanelor ca‘ e
au înfăptuit crim e do război >i
cu stabilirea unei po ziţii co­
Adunarea feslivn din Deva nim entele care au avut loc d u ­ mune ¡n viito are le menţionează ciază co d ie p tn iilc noilor ve­ să le predea a u to rită ţilo r M ii­
pund afirm a tiv. Franţa
apre­
Trecînd apoi în revistă eve­
negocieri
lor unde a osie crim e au lost
p rivin d
lărgirea
com u nită ţii.
n iţi vor trebui să depindă dc
pă instaurarea o rîn d u irii popu­
comico
D ivergenţele, sc
lare. v ic to riile obţinute de po­
tranziţie.
porul nostru în anii construc­ în cercurile din Bruxelles, p ri­ nalura Şi durata perioadei <k> l.lor un icului < rmdamnă. do q-
^runeeeq, « rim ele de război şi
ţie i socialiste, co n trib u ţia o a ­ vesc mai ales perioada <le tra n ­ M in iş lrii de e xle in e vor c* rrn n e lf îm potriva , i « liiă ţjj
un guvern al d re p lă lii şi echi­ in s titu ţii şi la sate. U nul din re a aparatului de stal, la che­ m enilor m uncii hunedoreni. ziţie ce ar puica ii acordată xamina, dc asemenea, chestiu­ ..rare ^înl comisa 1 o 1
ţă rilo r candidate (A nglia. Ir ­
tă ţii sociale. obiectivele principale, consem­ marea com uniştilor. oam enii m odul cum ei înfăptuiesc sar landa. N orvegia şi Danem ar­ nile in stitu ţio n a le p<* ra re le in < adrul războaielor rle acce­
lURMAflf DIN » nat în docum entele vrem ii, era m uncii iau cu asalt p rclcclu ra c in ile ce decurg din m ăreţul ridică eventuala lărgire o Pie­
Spre sfîrşitu l lu n ii februarie program elaborat dc Congresul ca). Intre „rc i şase" există ţei comune, ca. de pildă, nu­ siune şi a p o litic ii rasisie de
1945 devenise lim pede că g u ­ de a con tribu i la înlăturarea şi prim ăriile, se întrunesc in al X -lea al P.C.R., v o rb ito ru l a puncte de vedere d iic rile re­ m ărul m em brilor Coi -¡sini apartheid şi r ol nim lislc a ■)-
vern ul reacţionar nu mai pu ­ haosului economic, creşterea m ari m itin g u ri şi dem onstraţii fe rito r la natura şi durata pe­
In cursul lu n ii ianuarie şi producţiei in dustriale Şi a g ri­ p rin care cer instaurarea unui spus în în c h e ie re : C E.F.. m od ah lălilc do vot in nn m ilo r ţă ri" si < ere ca vin o­
la începutul lu n ii februarie tea rezista în faţa im presionan­ cole pentru susţinerea fro n ­ guvern al poporului. P rintre Astăzi, cînd sărbătorim îm ­ rioadei de tranziţie, precum şi C onsiliu! M in iste ria l c ir. vaţii să lie pedepsiţi.
1945, în rap ortul fo rţe lo r de tu lu i val re vo lu ţio n a r şi că tu lu i a n tih itle rist, pînă la v ic ­ acestea sc remarcă im presio­ plin ire a a 25 de ani de la in ­ cu im p lica ţiile pe care le va a­
clasa a avut loc o nouă şi în ­ singura cale era să dem isio­ toria asupra nazism ului. nanta adunare care a avut loc staurarea prim ulu i quvern de­ vea lărgirea C.E.E. asupra in ­
semnată deplasare în favoarea neze fără con diţii. E vcnim cn- în toamna anului 1944 la Deva mocrat - re vo lu ţiona r, Româ­ s titu ţiilo r com unitare. P o trivit
lu l s-a şi petrecut în ziua de In 27 august 1944 s-a dat Franţei şi Com isiei C.C.F., pe­ Politica de vietnamizare —
lo rţe lo r dem ocratice. Devenea şi care s-a soldat cu în lă tu ra ­ nia se află în plin p ro ­
astfel tot mai evident faptul că 28 a lu n ii respective. Apoi, p u b lic ită ţii Chemarea F ro n tu ­ rea prefectului rea cţion ar, şi gres. în plină muncă şî rioada de l.ranzi|ie n-ar trebui
ro lu l dc conducător il avea după cîleva zile numai. în acea lu i P atriotic A n tih itle ris t din instalarea prefectului dem o­ luptă pentru transpunerea să lie dccît un „răgaz de adap­ o formulă pentru perpetuarea
tare", care să perm ită acom o­
ju d e lu i Hunedoara, in care se
P.C.R. In aceste con diţii, din zi de 6 M artie, dînd qlas v o ­ crat, în persoana lu i A ug uslin in viaţă a grandiosului pro- darea ţă rilo r candidate la re­
in iţia tiv a P.C.R., la sfîrşitu l lu ­ in ţe i unanime a in tre q u h ii po­ subliniază necesitatea grupă­ Almăşan. qram elaborat de Conqresul al
por, forţele patriotice, conduse rii în ju ru l org an izaţiilor de gim ul com unitar. In opinia ce­
n ii ianuarie 1945 a fost lansat In desfăşurarea evenim ente­ X -lea, de dezvoltare m u ltila te ­ războiului din Vietnam
de partid, au instaurat la c îr- partid a tu tu ro r fo rţe lo r pa­ lo rla lte slate membre, perioa­
program ul de guvernare al trio tice de luptă, în scopul lo r care au precedai instaura­ rală a în tre g ii vie ţi economice, da de tranziţie nu ar avea de-
F.N.D. care cuprindea p ro b le ­ ma ţă rii guvernul prezidat de s p rijin irii pe toate căile şi cu rea p rim u lu i quvern de- p o litice si social-culturale. c îl „în p rin c ip iu " un rol de W A S H IN G TO N G (Ager O u lm ) naţional al presei • T
me vita le pentru popor şi a­ dr. Petru Groza. m ocra t-re voiu ţion ar se re Pentru orqanizaţia judeţea­ adaptare, în anum ite cazuri pu- preş). — Senalorul democrat „p o lii ir a rlc vietnam izare pe .
toată energia a luptei pentru
sigura dezvoltarea dem ocrati­ In continuarea cu v în lu lu i salvarea ţă rii şi pentru elibe­ ţine şi ro lu l im portant al nă dc partid, pentru to ţi lo c u i­ te. ii doar o form ulă pont -i
că a ţă rii. său, prim u l secretar al o rg a n iza ţiilo r de masă şi o b ­ to rii acestui ţin u t cu tra d iţii tindu-se acorda derogări. Edmund M uskie a declarat la perpetuarea războiului rl»n
Programul de guvernare al com itetului judeţean a re ­ rarea ei totală. şteşti. între care m erită e v i­ glorioase în istoria patriei, cu V ie tn am ". Areasiă po lilică i
F. N. D. a avut un larg le vai participarea activă a La îndem nul p a rtidu lui, t i­ denţiat Frontul Plugarilor, al p o sib ilită ţi şi resurse in e p u i­ adăugat el. „csle in esenţă 1
răsunet în rîn d u l maselor popu­ m uncitorilor, ţăranilor, in te ­ nerii din ju de ţu l Hunedoara cărui preşedinte era dr. Petra zabile, nu poate fi o satisfac­ -stratcqie pentru confinuar i
lare. V a lu rile de m itin q u ri şi le ctualilor. a tu tu ro r fo rţelo r au răspuns prin fapte chem ării Groza, cetăţean de seamă al ţie mai mare dccît aceea de lu ptelor rare nu poale arin *
dem onstraţii care au urm at progresiste din ju d e lu i H une­ C o m itetului reqional din Banat p la iu rilo r Inmedorene. Ca per­ a putea raporla noi si in ip o r- pacea in Vjeinam şi nu poa «
lansării lui, intensificarea ac­ doara, in frunte cu com uniştii, al U niun ii T in e re lu lu i Com u­ sonalitate m arcantă a v ie ţii po­ la nlc realizări în toate dome­ avea ca rezultat relraqerea lu i
ţiu n ilo r de dem ocratizare a a- la lupta dusă de întregul po­ nist de a se uni în marele litic e româneşti. Petru Groza niile. noi şi noi îm p lin iri in oclor am ericane". ..)rr»nia c ru ­
p a ralulu i de stat. trecerea în por pentru instaurarea g u ve r­ front al tin e re tu lu i patriotic, şi-a consacrat cea mai mare m arele proces de edificare a dă a viol naniizării ră zh niuhr
masă a ţărăn im ii m uncitoare nului dc la 6 M artie. de a lupta pentru interesele parte a a c liv ilă lh sale cauzei României, socialiste, de rid ic a ­ rnnslă in a«oca eă chiar m
la ocuparea cu forţa a m oşii­ Judeţ cu vechi tra d iţii dc tu tu ro r tin e rilo r, între care lu p lci pentru libertate şi dre p­ re pe trepte mai in a lle a n ive ­ cazul în care reuşesle ca sfi i-
lor reflectau s p rijin u l uriaş a­ luptă pentru binele şi fericirea dreptul la muncă. repausul, tate socială, dînd dovadă de lu lu i de trai m aterial şi spi- legic m ilila ră . ea rcuşcşle do.o
cordat de mase F.N.D., voinţa poporului. Hunedoara se în ­ traiu l omenesc, accesul la ca r­ un îna lt sp irit de răspundere rilu a l al întreg ulu i popor. In a perpetua uciderea vii
lo r de a instaura un guvern scrie cu pagini glorioase de-d to şi progres ocunau un loc în îndeplinirea id ea lurilor m a­ Cu încredere deplină în fo r­ namezil or rle vietnamezi...
democrat, care sa le reprezin­ lungul anilor, a tit înainte c it de scamă. selor populare. A ici. pe m elea­ ţa orqani-Artiilor noastre de prnccdînrl asliel. porpet nea •
te şi să le apere interesele. şi după 23 August 1944. O intensă activita te po litică g u rile hunedorene. îm preună partid, a tu tu ro r co le ctive lo r amestecul american în ră/bn
Mase imense de m uncitori, im ediat după v icto ria in s u ­ şi organizatorică au desfăşu­ cu a lţi contem porani ai săi. de muncă din în tre p rin d e ri, a arătat M uskie.
ţărani, înle le clua li, oameni de re c ţie i armate, o rg a n iza ţii­ rat organizaţiile de partid^ la a fă u rii organizaţia ţărănim ii, in s titu ţii, şantiere dc con­ Fosili) candidai al Parlirlub •
d ife rite convingeri po litice — le de partid de pc cuprinsul ju ­ sate. d e au ajutat pe ţărani caro avea so-şi aducă o c o n lri- stru cţii, u n ităţi aqricole socia­
români, m aghiari, germ ani şi d e ţulu i au răspuns chem ărilor in ac|m nca dc expropriere a b u lic im porlanlă in în fă p tu i­ liste. conştienţi de im portanţa democrat pentru poslui de v i
m oşierilor şi pentru pre lu a ­ rea program ului general al şi sem nificaţia m arilor obiec-
alte na ţion alită ţi — stop inile adresate de conducerea p a rti­ copreşedinte in a*eqeiilo du*
rea p ă m în turilor acestora, pari ¡dului. liv c înscrise în planul cincinal
de puternice sentim ente pa­ dului, p a rlicip in d electiv la I9G8 a declarai că. după păr
trio tice şi progresiste cereau transpunerea în viată a in lre - încă înainte dc legiferarea re ­ întreaga a ctivita te deslăşu- pc 1971 — 1975 şi în perspecti­ rea sa. încetarea amestecul i!
cu insistenţă dem iterea quver- . qu lu i program elaborai pen­ form ei agrare. F.vislă num eroa­ rală de dr. Pelru Groza atestă vă. de aportul spo rii ne care american în Vietnam poat«*
n u lu i reacţionar prezidat dc tru perioada respectivă. Se se documente ta re vorbesc de­ dragostea lu i fie rb in le faţă de trebuie să şi-l aducă ju d e ­
generalul Rădescu şi inslau- remarcă cu deosebită prcqnan- spre asemenea acte re v o lu ţio ­ patrie şi popor, înaltele sale ţu l Hunedoara in cadrul evo ­ In le rvcn i doar p rin tr un aco 4
rarea necondiţionată a unui lo acţiu nile pentru crearea o r­ nare în focalii ciţi le Şoimuş. însuşiri do conducător de stat. lu ţie i societăţii româneşti, să negociat şi a cerut presedm
Leşnir, Donsuş, Sarm i/eqctusa, caro a m ilitai., alături do par­ ne înzecim e fo rtu rile penlru
guvern care să luple pentru ga n iza ţiilo r dc partid în în tre ­ Lei ii i S.U.A. să numească i i
înfăptuirea năzuinţelor dc prinderi, îndeosebi in bazinul Sim cria şi altele. tid. pentru viaţa nouă pe care a ne situa la înălţim ea m a ri­
veacuri ale poporului român, carbonifer al V ă ii Jiu lui, în In acţiunea de dem ocratiza- o trăim astăzi. lo r m isiuni încredinţate. diplom at de Irunle în post i!
★ dc conducător al delegaţiei «
Adunarea festivă a fost u r­ mencane la conferinţa dc l i
mată de un bogat program a r­
Paris, post rămas vecanl d i
tistic, prezentat de form aţii de
• După cum oe comunică co­ lor de la şcoala sanitară şî am atori din judeţ, care s-a pă demisia lu i H enry Cab t
respondentul nostru, Petre Făr- o elevilor claselor o X -X II-a bucurat de .un succes deosebit.
caşiu, în ultimele zile, Casa de Io liceele nr. 1 şi 2 despie Lodqe.
orăşenească de cultură din Manifestări consacrate agţiunile desfăşurate în fe-
Haţeg o susţinut în moi multe bruorie-m ortie 1945, sub con­
unităţi din localitate simpo­ ducerea Partidului Comunist
Român, pentru instourareo u­ H. M ălineanu şi cu şlagărul ziu n ii din S tockholin. a pre­
zionul intitulat „25 de ani de R ecitalurile serii au fost sus-
nui guvern democrot-revolu- in te rna ţiona l „Ş tiu că eşti tu". zentat m elodia „Serenada t i­
Io înstourorea primului guvern lin u le de cîntăreţcle Eva De-
dem ocrat-revoluţionar". La reu­ aniversării zilei de 6 Martie ţionar. A doua concurentă, Bu the Cja- n e re ţii" de Georqc G rigoriu şi m arczyk — Polonia şi M ărie
şita acestuia şi-au adus ★ er, din Danemarca, a in te rp re ­ cînlecul „A cum bate v jn tu l pe­ Laforet — Franţa. Sinceritatea
contribuţia tovarăşii Flo- La căminul cultural din sa­ tat com poziţia lu i Florentin ste m unţi*', de Jules S ylvain. in te rp re tă rii, abordarea cu a­
rico Borbu, Hortensia To­ tul Boş. profesorul Silvestru Delmar „V ia ta e prietena mea" Cel de al Ireiloa reprezentant ceeaşi uşurinţă a şansonetei şi
mo, Alexandru Moise şî în biroul comitetului municipal Şlefanovici o susţinut o expu­ şi piesa „C în tîn d şi dansînd" al tă rii noastre, solista A ngela a blues-ului, ro c k -u lu i sau a
Ion Groza, profesori de is­ ovut loc un simpozion consa­ nere plivind evenimentele de — m elodie dc succes care în Similea, distinsă cu o m enţiune lanqoului, s tilu lu i swing, care
crat aniversării zilei de 6 M ar­ ol P.C.R., Constantin lorem- aceste zile este colalâ în lru n - la Concursul de creaţie şi in ­
torie Io şcoala generală şi li­ schi, directorul D.S.A.PC. mare însemnătate istorică pe au condus-o pc Eva Dcm arczyk,
ceul teoretic. In faţa o peste tie. In faţa unui mare număr trecute in primăvara anului lea clasam entelor daneze de terpretare de la M am aia — pe m ulte scene ale lum ii, au
muzică uşoară. Din nou cîn le -
19G9, cunoscută din spectaco­
400 de salariaţi ai unor un i­ do invitoţi din întreprinderile ★ 1945 cu prilejul instaurării pri­ cul „N ic i o la c rim ă ", de Ion lele de varie tă ţi ale te le v iz iu ­ fost din plin dezvăluite şi pe
tăţi, printre care I.M.A.. obo- şi instituţiile municipiului, de­ La căminul cultural din Hâş- mului guvern democrat-revolu­ C rislin o iu , a răsunat pe scena nii, a dat o oriqin ală in te rp re ­ scena fe stiva lu lu i de (a Bra­
tor şi I.A.S., precum şi o unor spre însemnătatea acestui act dat o ovut loc o adunare con­ ţionar. fe stiva lu lu i, de această dată, tare m e lo d iilo r „M area cînla " şov.
cetăţeni prezenţi în salo ca istoric au vorbii tovarăşii Ihe sacrată aniversării evenimen­ Aceeaşi expunere o lost sus Cîntăreaţa cu „o ch ii de aur",
Avram, inspector qeneral al telor din februarie-m ortie 1945. în interpretarea oriqin ală a so­ de Paul Urnuizescu şi „După
cei de cultură, vorbitorii au ţinuta şi de Ion Jurcă. direc liste i Ild ik o M onyok, din R.P. noapte vine z i" de A l. G iro - M ărie Laforet, cunoscută şi ca
evocat însemnătatea istorică a Inspectoratului şcolar jude­ Despre actele istorice petrecu­ torul clubului „Constructorul" BRAŞOV 6 — De la trim işii Ungară. Ea a prezentat apoi veanu. C întăreţul M ichael
actului infăotuil sub conduce­ ţean, Mirceo Voleo. directo­ te acum 25 de ani au voibit din Hunedoara, Io Buituri. speciali Agerpres — Th. M a- m elodia com p atrio tu lui Perene Hansen, din R. D. Germană a rem arcabilă actriţă dc cinema,
rea P.C R. la 6 Martie 1945. rul Muzeului judeţean şi loon Victor Lup. losif Noghj şi Ar tcescu şi T r. Catinccscu. a sedus publicul cu acea rară
Petrinca, participant Io instau- pod Visky. care ou sublinia* ★ Darvas „O luifie dispărută". ales penlru evo lu ţia sa m elo­
★ roreo primului prefect demo In cadrul manifestărilor con­ V in e ri seara, pe scena Tea­ Cunoscută pe numeroase sce­ dia lui H. M ălineanu „O fală poezie a cîntecului autentic, in-
La Clubul sindicalelor din lupta maselor populare, con sacrate evenimentelor din fe tru lu i dram atic din Braşov, au ne din Europa si Am erica, mai găseşti, dar un prieten terpretînd fără retorism m elo­
Simeria o ovut loc o întîlnire crai in judeţul Hunedoara. duse de partid, pentru des bruorie-m artie 1945. la căm i­ apărui u ltim ii 10 pa rticip anţi Lize M arke, din Belgia, a ve­ nu" şi com poziţia germană dii ce îm bină perfect ritm u l cu
o tinerilor din localitate cu ★ fiinţarea rămăşiţelor feudale, nul cultural din Ţebeo a ovul la Concursul in ternaţional de nit la Braşov cu m elodiile „Ş tiu d o ar". T rim isu l te le v i­
profesorul Eugen Firczok — Expuneri cu prilejul zilei de pentru democratizarea ţării şi loc un simpozion intitulat „25 m uzică, uşoară — „C erbul de i.C intecul v în lu lu i" de A l. ziu n ii irlandeze, Joe Dolan, melancolia.
participant Io mişcările cu pro­ o Martie, au moi avut loc *o instaurarea guvernului demo de ani de la instourareo prim u­ au r". M andy şi „A scu ltă v in lu l" dc popular cînlă reţ pe scenele din
fund carocter democratic din E.M. Devo. clubul sindicatelor. crat-revoluţiona r. lui guvern democrat-revoluţionoi Reprezentanta Olandei, The- Cliqucs-Poppe, pe care le-a Marea B rilonie, a in terpretat ★
preojmo zilei de 6 Martie 1945 D S.A.P.C., şontîerul I şi II ★ din România". Expunerile ou fost rose Steinm clz, despre care re­ prezentat în concurs în ir-o piesa muzicală „Pentru nim ic
în Valea Jiului, core a confe­ T.R.C.H., I M C. Bîrceo si a l­ O odunore cu tema „6 M jr susţinute de profesorii M ihoi vista de specialitate „S alul manieră proprie. Ita lia nu l Mau în lum e", de M işu Iancu şi P articipa nţii la Concursul şî
renţiat despre participarea ti­ tele. Cu acest prilej au vorbit tîe 1945 - dotă memorabilă Cerghedeon şi Vasile Bota. Les Copains" scria recent că C ristiani a adus in com petiţie şlagărul „Fă-m i o in sulă ", dc Festivalul internaţional „C e r­
neretului la lupta pentru in- tovorăsii loon Ardeleonu. orim- in istoria poporului romăn" a Cîţiva participanţi la simoo- „ştie să sc apropie dc telespec­ „Tanqoul de d e m u lt", de G hc- M ike Hammond. Concursul a bul de aur" au vizita t în cursul
stourareo primului guvern d e ­ / secretar ol Comitetului munîci avut loc şi la Casa de cui zion au vorbii despre lupto tator şi să-l cucerească din rasc D endrino şi com poziţia lost încheiat de in le tp re la tu r­ d im in e ţii stalm nea turistică in ­
mocratic in ţara noastră. pal Devo ol P C.R., losif Me- tură din Hunedoara Cu ac?.'.' maselor populoie dîrt judeţul prim a clipa", s a prezentat în „S criso rile ta le ", de M a rtin i că Esin Afsar, care a făcut să
lega. Goe David - secretari oi prilej, Nicolae Vintilă. instrud şi N aţii. Concurenta suedeză ternaţională „Poiana Braşov"
★ Hunedoara din primăvara a ­ răsune pe scena „C e rbului de
In sql.o de festivităţi o l i ­ comitetului municipal de oor- tor Io comitetul municipal de nului 1945. concursul de la Braşov cu me­ Lîly Berglund, care de şase aur" m elodiile ..Oi inim ioara*', şi au făcut un popas la com ­
ceului „D ecebal" din Deva. a tid. Teodor Negruţiu, membru partid, o vorbit in faţa elevi lodia românească „O fală mai ani sc bucură de mare popu­ de Edmond Deda şi „Pentru că plexul de alim entaţie publică
găseşti, dar un prieten nu" de la ritate in program ele te le v i­ le-am iu b it" de M uam er Sun. „Şura dacilor".
»—
Redacţia administraţia xicnului s Deva, sir. Di. Petiu G roro, ni. 35. Telefoane: 12317 ţî 11275. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva 44065
J