Page 49 - Drumul_socialismului_1970_03

T~
M %t X * t* tr r r ifftlilltr tr tir t/ittr r w /r ftt//r n r itr fr /r r ? fr f/r r r r ti/tttn » tt/M r r n i" '
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A ! 5 §

PAGINA A IV-A

• DEZBATERI IN CONSILIUL DE SECURITATE
| PRIVIND ACTUL ILEGAL AL RASIŞTILOR DE LA
5 SALISBURY

• ALEGERI PARLAMENTARE IN FINLANDA
• EVOLUJIA CRIZEI POLITICE DIN ITALIA
ş
• PREZENTE ROMANEŞTI PESTE HOTARE
• CEA DE-A 28-A SESIUNE A COMISIEI DU-
5 NARII

• ATLAS, CURIER

ANUL XXII. Nr. 4725 DUMINICA 15 MARTIE 1970 6 PAGINI - 30 BANI s

Inceptnd cu luna martie, s-a
Decernarea Steagului roşu şi Diplomei de întreprindere frun­ generalizat aplicarea In vieţii ÎNCHEIEREA ACŢIUNII DE
toate
ram urile economiei şi
social-cullurale o H o lă rîrii Co­
m itetului Central al Partidului
Comunist Român şi a guvernu­
lui privind majorarea salari­ M AJORARE A SALARIILO R
taşă in întrecerea socialistă pe ţară din industrie, pe I969 ilor şi introducerea experimen­
tală a noului sistem de salari­
zare De la această dală toii O trăsătură distinctivă a tru îndeplinirea integrală, can­ neficiază şi de sporul prntru
salariaţii din tara noastră — vechimea neîntreruptă In ace­
noului sistem de salarizare este titativă şi calitativă a sarcini­
circa 5 milioane — beneficiază aceea că el asigură creşterea lor. In acelaşi timp, 1n cazul eaşi unitate ca o recompensă
de salarii mărite Oamenii m un­ a muncii trecute o contribuţiei
ponderii salariului la rilar de ncrcalizării planului. salariile
cii vor primi In acest an în încadrare, ca element determi­ vor li diminuate în proporţie aduse personal, de-a lungul a-
plus peste 10,5 miliarde lei sub nant at cîştigurilor oamenilor cu răspunderea fiecăruia. Ast­ nllor la dezvoltarea unităţii in
formă de spor de salariu. Pro­ muncii, o mai mare stabilitate fel. prin noul sistem de salari­ care lucrează, In lunctie de
centele de majorare variază vechimea in aceeaşi uniieie.
a veniturilor m uncitorilor şi o zare se asigură o îmbinare
între 8.6 şi 19.8 la sută, In sporul ce se acordă începe le
personalului tehnic, administra­ moi bună a intereselor perso­ la 3 la sulă pentru o vechime
CNLECT« DE PRIM M II ME INDUSTRIEI înlr-o ramură sau alta. mari pârli a adausurilor varia­ sele societăţii in ansamblu. de de 5 oni şi ajunge pină la 10
al
funcţie de nivelul general
nale ale salariatului cu Intere­
tiv. Prin Includerea celei
mai
salariilor existente
in trecut,
de
la sulă penlru vechimea
Aplicarea noului sistem
bile prim ite în trecut — premii
salarizare in diversele ramuri
Principiile de bază ale nou­
Introducerea noului
lui sistem de salarizare au in lunare şi trimestriale, spor de ale industriei, agriculturii, şti­ peste 20 de ani. sistem
acord şi altele — ponderea sa­
vedere, In prim ul rînd, stimu­ lariului tarifai In veniturile inţei, culturii etc, stabilirea ni­ de salarizare sc înscrie pe li­
larea activităţii salariaţilor m uncitorilor din industrie este velului salariilor muncitorilor, nia măsurilbt luate de condu­
pentru obţinerea unei calificări acum de circa 90 la sută şi de personalului de specialitate sl cerea dc partid şi de stat pen­
r n u m ------------------------------------------------ superioare, a tendinţei de aulo- circa 88 la sută la cei din con­ cut potrivit specificului şi com­ tru perfecţionarea conducerii,
lă-
tehnico-administrativ. s-a
planificării şi organizării eco­
a­
a cointeresării
perfectionare,
strucţii şi montaj, fată de
întregii mase a salariaţilor proxim ativ 78 la sulă cit era plexităţii fiecărei aclivităli. nomiei naţionale, reprezentlnd
Siderm qiştii hunedorenl au penlru sporirea eficientei eco­ înainte. Concomitent s-a realizat şi o in acelaşi timp o garanlie si­
trăit ieri un eveniment sărbă­ nomice şi totodată asigură o Noul sistem de salarizare mai bună coretare a veniturilor gură a sporirii In continuare a
toresc de remarcabilă valoare aplicare mal consecventă a creează condiţii pentru o mai unor categorii de salariaţi din nivelului de trai al întregului
şi semnificaţie : decernarea principiului socialist al re tri­ reală stimulare materială. o unele ramuri economice sau popor Noua salarizare va re­
Steagului roşu şi Diplomei de buţiei în raport cu cantitatea, mal bună corelare între cîştiq sectoare de aclivitate cu cele prezenta penlru toii oamenii
întreprindere Iruntaşă în în­ calitatea şi răspunderea soci­ şt munca electiv prestată. A ­ obţinute de lucrători din alte muncii un puternic factor mo­
trecerea socialistă pe tară din ala a muncii efectiv prestate. cordarea salariului tarifar de domenii asemănătoare. Ţinînd bilizator pentru înfăptuirea
industrie, pe anul 1069. Se asigură, de asemenea, mal încadrare este în mod nem ijlo­ seama că la anumite speciali­ programului de edificare a con-
La festivitatea decernării multă echitate In repartiţie, ti- cit legală de modul in care fie­ tăţi şl locuri de muncă condi­ slructiei socialismului tn patria
înaltelor distincţii, ce a avut nlnd seama de condiţiile con­ care salariat îşi îrTdeplineşIc, ţiile in care se desfăşoară ac- noastră trasat de cel de-al
loc iqri după-amiază la casa crete ale etapei dezvoltării ac­ ntlt can lilaliv cit şl calitativ şi livltatea sini moi grele. mal X-lea Congres al Partidului Co­
municipală de cultură, au luat tuale a economiei noastre na­ tn termenul stabilit, sarcinile complexe, noul sistem de sala­ munist Român.
ţionale. A fost prevăzută astfel de producţie, obligaţiile sau a- rizare prevede ca, tn aseme­
parte un mare număr de m un­
citori, tehnicieni, inqineri şi o creştere mal substanţială a tribu tllle de serviciu. Deoarece nea cazuri, pentru aceleaşi P. UILACAN
salariilor lucrătorilor cu veni­ noul salariu cuprinde şl vechi­ lunctii sau meserii să se acor­
cadre de conducere din Com ­ redactor (a „Agerpies"
binatul siderurqic Hunedoara. turi mai mici, care, în uncie le prime ce se acordau pentru de salarii mal mari.
Participanţii au intim pinat cazuri, depăşesc procentul de Îndeplinirea planului, salariul Pe Uncia salarii majorate, sa­
cu deosebită căldură prezenta 25 Ia sută. aciuai Integral se acordă pen- lariaţii din toate sectoarele be­
la festivitate a tovarăşului
Constantin Drăgan, membru al
Comitetului Executiv al C.C. Se anunţă o primăvară timpurie
al P.C.R., prim-vicepreşedinte în obiectivul
al Consiliului Central al U n iu­
nii Generale a Sindicalelor din muncii de
România. y
Asistenta a salutat, de ase­ partid — calitatea f e s t iv a l u l t e a t r u ­ y
menea, cu căldură prezen­ Sînteţi pregătiţi să \ l u i DE AM A TO R I I )
ta tovarăşilor loaebim Moga, cărbunelui y „IO N LUCA C AR A-
membru al C.C. al P.C.R., prim - C IA L E “ \
secrelar a) C om itetului jude­ cocsificabil y
ţean de partid Hunedoara. A început cea dc-n i
Şleian Almâşan, secretar al Tovarăşul Constantin Drâgan rnmineazâ directorului general al Combinatului „siderurgic Comitetul de partid de Ia teşiţi pe ogoare ? V l-n ediţie a popularei i
C om ilelului judeţean de par­ ti. M. Lupeni se preocupă, y com petiţii cc iso desfă­ i
tid, Ing. loan Cheşa. adjunct Hunedoara ing. Cosiaehe Troţuş, Steagul roşu fi Diploma de întreprindere fruntaşă în întrecerea in conducerea politică a ac­ şoară sub semnul Thaliei y
al m inistrului industriei meto- socialistâ pe (ara din industrie, pe anul 1969. tivită ţii economice, de m obi­ Potrivit aprecierilor făcute re s-a stabilit să se adminis­ — Festivalul bicnn) dc i
lurgice, Cheorghe Vaslu. prim- lizarea colectivului de m un­ de meteorologi se Inlrevede că treze îngrăşăminte chimice pe y teatru dc am atori „Ion
secrelar al Com itetului m uni­ citori. ingineri şt tehnicieni această primăvară va fi mai 152 hectare, să se are 42 hec­ \ Luca C arngialc", organi­ !
cipal de partid Hunedoara. sionant ai realizărilor dobtn- livrare a metalului au fost rea­ 116 milioane Iei beneficii su­ la realizarea tuturor Indica­ lare. să se niveleze terenul pe S zat dc Com itetul dc Stal i
Gheorghe Mihătlă, secretar al dite, tovarăşul Ing. Costache lizate integral, Iar la export plimentare. torilor dc plan. Asliel, o lim purie ca de obicei. In ase­ 10 hectare şi să se discuiască pentru C ultură şi Artă, i
Consiliului judeţean al sindi­ Trotuş, directorul general al s-au furnizat suplimentar pro­ Tovarăşul Constantin Dră- problemă centrală a muncii menea condiţii esle şi firesc ca y C onsiliul Central al U­ \
calelor. politico - organizatorice de loale pregătirile în vederea de­ 4 hectare, pînă In ziua de 12 y niun ii Generate a S indi­ l
Centralei industriale Hunedoa­ duse în valoare de 64 m ilioa­ gan înmînează apoi din partea clanşării lucrărilor agricole să martie nu s-a executat decîl '
Conferirea penlru a doua ra. a arătat că 1969 a însem­ ne leî. Consiliului Central al U.G.S.R. partid o constituie crearea fie încheiate mai din vreme. fertilizarea a 20 de hectare (?!). y catelor, Uniunea N aţio­
oară in arest cinema! a nat pentru combinatul siderur­ Ca urmare a perfecţionării Steagul roşu şi Diploma de în­ in ţoale zonele şi raioanele, Cum slau însă lucrurile în rea­ Cum să se înregistreze oare y nală a Cooperativelor A ­
înaltului litiu de colectiv gic depăşirea sarcinilor de plan tehnologiilor şi a valorificării treprindere fruntaşă in între­ Ia ilccare loc de muncă din litate ? Dar ială situaţiile în- realizări mai bune dacă şi in gricole dc Froducţic . şi
fruntaş între întreprinderile cu 78 milioane lei Ia producţia unor cercetări ştiinţifice, pon­ cerea socialistă pe tară subteran a unei opinii de tîln ile la C.A.P. din A urel V la i- ziua cînd am fost prezenţi la y Com itetul Central al U­ i
de prin ranq ale industriei globală. 107 milioane Ici la derea producţiei pe oteluri a ­ din industrie, pe anul 1969. masă pentru imbunălătlrea cu, Geoaqiu şi Romos. cooperativă tractoarele au por­ y niun ii T ineretului Co­ i
româneşti, marchează încunu­ producţia marfă vindutâ şi în ­ liate a crescut cu 11,8 la sulă, Felicitînd călduros pe siderur- cărbunelui cocsillcabil. nit In cîmp cu azotatul abia munist.
narea activităţii rodnice a side- casată si cu 13 000 lei pe sa­ a ote lurilor carbon de calitate giştl penlru remarcabila lor iz- Seslzind faptul că in zona ! Cooperatorii, de la Aurel după ora 10? Despre soarta y Dcbulind prin clapa sa \
rurqiştilor luinedoreni, a m un­ lariat la produclivitalea mun­ cu 29.8 la sută, a laminatelor bîndâ în întrecere, tovarăşul a TI - a o seamă de brigăzi, < Vlaicu au stabilii să insămîn- celorlalţi meoanizatorî. inter­ y dc masă, In care p a rtici­ ţ >
cii lor entuziasle, pline de ab­ cii. Prin îmbunătăţirea indici­ finite cu 10,7 la sulă. Constantin Drăqnn a arătat că cum sint cele conduse de teze în primăvară cu cereale, locutorii ne-au spus că doi \ pă fo rm a ţii dc amatori
din întrep rind eri, in stitu ­ \
negaţie, a contribuţiei deose­ lor de utilizare a aqregatelor. Toate acestea au permis re­ acordarea înaltului tillu con­ m inerii Vaslle Caila. Vaslle planle tehnice, carloli şi plan­ dinlre ei erau plecaţi la seclie
bite pe care au adus-o 1n anul s-au realizat peste prevederi ducerea cheltuielilor la 1 000 stituie expresia recunoaşterii Rusii sau M lhal Păcuraru, te furajere în cullură ascunsă la Geoaqiu să regleze maşina \ ţii, clu bu ri şi casc dc t
trecut la progresul economiei aproape 2 000 tone cocs. 30 000 Ici produclie marfă cu 4.93 lei, nu dau atenţie alegerii Şis­ o suprafaţă de pesle 350 dc penlru semănatul sfeclei, iar y cultură ale sindicatelor,
naţionale, la înflorirea m u lti­ tone fontă, 26 000 tone de otel, obtinîndu-se pe această cale tului vizibil, com itelui de- j heclare. Tn legătură cu stadiul doi se aflau la pregătiri pen­ i cămine culturale, casc dc i i
cultură m unicipale, oră­
laterală a patriei. 7 700 tone laminate finite p li­ un volum de economii ce de­ I v i. - h L .'.'- i.iiiffiT T T fil parlld a format colective şi , pregătirilor, preşedintele u n i­ lru examenul de rutierişli. şeneşti şi ale tine relulu i
tăţii. A. Mariş. şi inqinerul şef
a repartizat membrii biro u ­
Prezentind bilanţul Impre­ ne. O bligaţiile contractuale de păşeşte 37 milioane lei şi de Spre surprinderea noastră, i
lui său pe locuri de muncă j al C.A.P., Pavel Codreanu. şi — pentru prim a oară I %
pentru a analiza ce trebuie \ ne-au relatat că nu au m olive deplasîndu-ne la secţia de me­ — form aţii din unităţile Í
întreprins şl a explica mun- ; să fie îng rijo ra ţi. La o con­ canizare l-am găsit pe şeful a­ y m ilitare ale M FA, festi­
cltorllor mineri de aici ce \ fruntare cu faptele însă, opli- cesteia, Roman Suciu, care îm ­ valul se va plasa în pe­ i '
înseamnă pentru economie ; mismul nu rezistă. Deşi se a­ preună cu cîtiva mecaniza­ y rioada decembrie 1970 — Ţ
şi pentru cîştigurllc lor per- | propie cu paşi repezi vremea tori „făceau activităţi gospodă- februarie 1971 în faza ju ­ i
sonale respectarea norma- j re şli'\ Nici vorbă de pregăti­ deţeană, ia r in m artic-a-
însămintănlor, săminta de lu ­ I
tive lo i de calitate. Munca ; cerna nu este încă asigurată. rea maşinii pentru sfeclă. Ex- p rilic 1971 în faza fin a ­
lă. Finala sc va desfăşu­ T
politică de la om la om, ; „A vem ceva promisiuni că punîndu-i şefului de sec(ie
desfăşurată In abataje, în- j ■ poate ni se va da de la Agro- nemulţumirea conducerii C.A.P. ra în 5-6 centre zonale, i r
tregltă cu creşterea exlgen- j sem* — îşi scuzau interlocu­ fată de activitatea mecanizato­ cu participarea fo rm a ţi­
ţel maiştrilor faţă de călită- ; rilor. acesta a repjicat că „ in ­ ilo r promovate in fa/a )
torii lipsa de preocupare pen­
ie, a determinai o îmbună- | ginerul şi preşedintele de la judeţeană. \
tru procurarea seminţei de lu­
lăţire a preocupării in ca- j Vlaicu nu cunosc starea tere­ Câştigătorii celui dc-nl t
cerna mai din timp. Şi mai în ­
drul acestei zone penlru ex- j nului. că în cîmp nu se poato V l-lcn Festival bienal dc »
grijorătoare este situaţia exe­
tracţia selectivă şl alegerea j lucra". Aşadar, în loc să cola­ tentru dc am atori vor
cutării arăturilor. Aproape 140 1
sterilului, care se reflectă ■ boreze slrîns in vederea inlă- prim i, în afara obişnui­
în rezultatele obţinute pe ■ de hectare trebuie arate din lu rării deficientelor existente, telor prem ii ncordatc dc »
întreaga mină fn ce prlveş- i tare 88 au rămas neoqorîte din conducerile cooperativei şi sec­ \ C.S.C.A., U.C.S.R., U.T.C. \
le calitatea producţiei. Con* \ toamnă. Pină acum nu s-a tras ţiei de mecanizare se în v in u ­ şi U.N.C.A.P., şi uncie l
ţinutul de cenuşă din căr- j nici o brazdă. M o tivu l ? „N -a ­ iesc reciproc, ceea ce nu este \ prem ii speciale din par­
vem cu cine lucra, deoarece S criito rilo r, \
bunele cocsilicabil extras a decîl în detrim entul produc­ S tea U niunii
fost redus In acest an cu 3 j tractoriştii sint plecaţi din u- ţiei agricole şi al îndeplinirii Asociaţiei oam enilor dc i
nitate“ — ne-au spus preşe­ i
la sută. Aceasta echivalea- ! planului economico-financiar. \ teatru şi muzică, ziarului
dintele şi inginerul. Avem doar revistei \
ză. Ia nivelul producţiei ml- : y „¡Munca" şi a
nel Lupenl, cu peste 8 000 I doi mecanizatori, care lucrea­ „C lu b u l“ . \
Fruntaşii siderurgiei hunedorene la adunarea de decernare a drapelului de intreprindere fruntaşă. tone de cărbune extrase in i ză ta fertilizarea terenului. Din iS22ZnZ2B23 \
programul de lucru pentru pe­
plus. \ SOCIETATEA C U LTU ­
rioada 9— 15 martie a.c., în ca­ RA L - A R TISTIC A y
S „C O N STAN TIN
s RRANCUŞ1“ i
\
La Tg. Jiu a fost con­
Intre unităţile de alimenta­ duieşte pe o pagină bătută la \
ţie publică din judeţ, T.A.P.L. La T.Â.P.L. Petroşani maşină să ne convingă că pon­ stitu ită Societatea cultu-
Petroşani ocupă locul de la PREPARATELE PROPRII derea mică de vinzări ale pro­ ral-artistică n elevilor î
urma în ceea ce priveşte des­ ducţiei proprii se daloreşte „Constantin Brâncuşi". I­ I
facerea produc|ici proprii: 17.2 faptului că... la vinzarea de t niţiată «le către Comite­ I
la sulă din totalul vînzărilor blică din municipiu. Aici, Ia mănlnce la restaurant. Cel ca­ îngheţată T.A.P.L. a căpătat y tul judeţean C o rj nl Í
pe lunile ianuarie şi februarie, prinz se serveşte menlu-pen- re servesc prînzul la noi, ma­ un „concurent" serios în fa­ U.T.C., aceasta are drept
lata de 26.9 la sută la T.A.P.L. siune iar seara localul îşi reia joritatea, sint doar fn irecere AU „GREUTATE SPECIFICĂ“ brica de produse lactate de la y scop dezvoltarea rirngov- t > i
Deva şi 20,3 la sulă la T.A.P.L. clasa sa — I. Există loale prin Petroşani. Livezeni (care are şi o linie y tci elevilor pentru artă,
Hunedoara. Această departa­ condiţiile pentru a se realiza Inexact. Nu numai ocestea de fabricare a îngheţatei) ca cunoaşterea îndeaproape \
jare nelă a existat şi anul un volum marfe de vinzări de sfnt motivele. Clnd ne spunea T.A.P.L. sini prea puţin preo­ şi în faptul că e nesatisfăcă­ y a conţinutului operei Fui \
trecut, deşi amintita unitate producţie proprie. Bucătăria că salariul lucrătorilor din toare capacitatea laboratoare­ y Hrâncuşi, a lu cră rilo r de
nu se altă la ..periferia" im ­ pregăteşte un sortiment bogat restaurant e legat direct de PREA MICĂ cupaţi de diversificarea pro­ lor. Dar de ce nu se vlnd pro­ y pictură şi sculptură în \
ducţiei dumnealor.
De pildă,
portantei în aprovizionarea de mincăruvi şi preparate la vinzări, responsabilul a adău­ cînd au de pregătit peşte II pre­ dusele pe care le pot realiza general, precum şi fnr- 1 *
populaţiei. comandă, iar la ora prtnzului gat: „de ospătari nu mă vait efectiv aceste laboratoare, nici y niarcn şi dezvoltarea în ­
o mulţime de oameni trec pra­ atlt de mult ca de personalul gătesc invariabil în două fe­ c lin a ţiilo r in domeniul i
Faptul arc im plicaţii mai a­ gul restaurantului pentru a de la bucătărie. Ospătarii se aştepta. Esle o legătură direc­ însă în plajă ? O ospătărle la luri: p ră jii sau saramură. un cuvînl. Nu tragem de aici y creaţiei artistice. Socie­
les de ordin economic, benefi­ servi masa de prinz. Se orga- descurcă ei". Cum se „des­ tă între acest îapt desprins care producătorii, care-şi des­ Că interlocutorul nostru a­ concluzia fortală că, conduce­ tatea işi desfăşoară acti­ )
ciile fiind mai mari din aceste vea mare dreptate, ne-am con­ rea T.A.P.L. Petroşani nu face
zează şi expoziţii culinare, ex­ curcă" ştim cu toţii. Nu vrem dintre altele asemănătoare Şi fac produsele pe piaţă, să poa­ vitatea pe secţii dc stu­ F
vinzări, dar şi de ordin social. ponatele intilnindu-sc ulterior să tragem, din afirmaţia res­ insuficienta folosire a posibi­ lă servi un prinz cald la pre­ vins tot la piaţă. nimic pentru a vinde mai m ul­ diu, pe cercuri dc p ictu ­
Nu greşim de loc făcînd a­ adesea pe lisla-meniu. Dar. ponsabilului' concluzia că pe lităţilor localului pentru creş­ turi convenabile. ■— A ţi pregălit vreodată o tă producţie proprie. Am vă ­ ră şi sculptură. \
I
ceastă afirmaţie. Consumul de restaurantul realizează vinzări el nu-1 interesează cum ser­ terea vînzărilor de producţie ciorbă bună de peşte? zul în pauzele de masă pe
— Nu s-a putut menţine os-
alcool îşi arată mai repede e- de 2 0 -2 2 la sulă producţie vesc ospătarii în sală, dar o ri­ proprie ? Este. Şi încă una so­ pâtărie la piaţă — ne spune — Nu trece aşa ceva la noi, coridoarele in slilu tiilo r rem i­ TR AN SM ISIA M E C IU ­
fcctele asupra unui om rare proprie din totalul de vinzări. cum, un fapt ne-a demonstrai lidă. ne-a spus tovarăşul Bercea. zieri ai T.A.P.L care vindeau RILOR DE FOTI1AL
n-a mîncal. nimic. M u lţi dintre Din capul locului spunem că că preocupările sale de aceas­ responsabilul Gheorghe Bcrcea •— Totuşi, aţi încercai vreo­ produse de patiserie, ceea ce LA RADIO \
cei rare păşesc pragul restau­ e un procent totuşi mic pen­ tă natură sint mai slabe. Am Halele — sub această denu­ — deoarece la ospătăric nu se dată să vedeţi dacă trece ? dovedeşte lotuşi preocupare. \
pot desface băuturi.
rantelor sau bufetelor cu inten­ tru posibilităţile avute. L-am intrat cu cileva zile în urmă mire e cunoscută zona pieţei Răspunsul e ocolit. Dar, oricum, această îngusti­ \ Astăzi sc va desfăşura
ţia dc „a sc cinsti" cu un pa­ întrebai pe responsabilul Gri- in acesl restaurant pe la oro din Petroşani — oferă poale Dar care-i raţiunea ica la 20 Am cerul tovarăşului Vale- me de vederi la un factor cu O nouă etapă contind \
har dc băutura, ar dori poale qorc Roman dacă crede că 15 cu intenţia de a servi ma­ cel mai bun vad comercial din de metri distantă să existe do­ mare răspundere in problema \ pentru cam pionatul cal. y
să şi consume ceva mîncare restaurantul şi-a epuizat posi­ sa de prinz. Am aşteptat v re ­ oraş. Aici se află: două grăta­ uă bufele, amindouă ghiftuite riu Marcau, şeful serviciului i A la fotbal.
dacă localul are produse care bilităţile de a realiza un echi­ me de aproape un sfert de oră re penlru mici şi două bufete cu băuturi de toate felurile? plan şi organizarea muncii din discutată, precum şi cele con­ S taţiile noastre dc ra­
slirnesc pofta dc mîncare şi din care unul cu bucătărie. Că despre calitatea şi cantita­ T.A.P.L. Petroşani să ne scrie statate şi arătate aici, ne do­ dio vor transm ite aspec­
libru între consumul de min- să ne inlrebe cineva ceva Tarifele care se percep, pentru despre cauzele acestor stări de vedesc că firul răspunderii
dacă i le oferă cu grijă. Dar care şi de băutură Dar nu ne-a întrebat nimeni, tea mfncării calde care se ser­ lucruri, despre măsurile ce le colective e undeva întrerupt. te din repriza a doua a y
nu nc-ain propus o motivare — Noi — ne-a răspuns dîn- cu toate că ospătarii sc foiau m încărun la bufetul cu bucă- veşte la bufetul pieţei se poa­ preconizează comitetul de d i­ La aceste aspecte şi altele pe m eciurilor: Pctrolul-R a-
a afirmaţiei de mai sus. ci un sul — facem lot ceea cc ne Intr-un permanent du-le-vjno I or ic sint apropiate sau depă­ le încă discuta mult şi aceasta recţie pentru a folosi mai b i­ care le cunoaşte ar trebui să pwl, U. T. A rnd-Steaua t
succint sondaj in cauz.alilalea stă in putinţă, mai ales că sa­ pe lingă masa noastră. Nu s-a şesc pe cele ce sc percep pen­ e foarte adevărat. ne posibilităţile existente. A r qîndoască comitetul de direc­ şi Dinamo nucureşti-U ni- y
acestor stări de lucruri. lariul no c condiţional de vin- simţit nimeni jenat că doi po­ lru meniu — pensiune la ..Mi­ Tovarăşul Aurel Şlarc, şeful merita să redăm in extensn ţie al T.A.P.L. Să gîndească y vcrsîtntca Cluj. Transm i­
sia va incepc în ju ru l o- t
Restaurantul ..Minerul" din zări. S-ar putea realiza, desi­ sibili consumatori au părăsit nerul" sau ..Carpati"'- înlrc 8 serviciului comercial de la părerile dumnealui penlru „ în ­ şi să ia măsuri în consecinţă. \
Petroşani c col mai reprezen­ gur, mai mult Oamenii de pe sn pârâţi localul penlru că şi 10 lei un prin/, cu două fe­ O.CL. Alimentara ne spunea: cărcătura" lor dc cunoaştere rci 16.55 pc program ul I. S
tativ local de alimentaţie pu­ aici insă nu sini obişnuiţi să şi-au pierdut răbdarea de a luri de mîncare. Ce trebuie — Cred că tovarăşii de la a realităţii. Dumnealui se slră- ION CIOC LEI \