Page 50 - Drumul_socialismului_1970_03

B**,
ORUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 472S © DUMINICĂ 15 MARTIE 1970

DECERNAREA STEAGULUI

FRUNTAŞ leciivele muncitoreşti ele tării. legrame adresate Comitetului
dorenl, participanţi la festivita­
pentru a doua oarfi între co-
te, au adoptai textul unei te­
V orbitorul a subliniat că în
ultim ul an al cincinalului si Central al partidului, tova ră­
in viitor. Hunedoara siderur­ şului NICO LAE CEAUŞESCU.
gică trebuie să se impună si în care se spune-
mai mult prin realizări deo­ ..Decernarea drapelului de
sebite In creşterea producţiei întreprindere fruntaşă pe In­
de metal si îmbunătăţirea ca­ dustrie, simbol al înaltei a-
lităţii acestuia. precicri acordate actlvllă(il sl*
Si aprecierii muncii r e W a- In numele biroului Comite­ derurgiştllor htinertorent in
pioape 20 000 cic siricrurqişti tului judclean de partid, tova­ întrecerea socialistă, m o b ili­
luinedmeni dovada grăitoare răşul loachirn Moqa a adresa zează colectivul nostru la ob­
a înaltei preţuiri pe caic con­ dol.asamonl.ului de siderurgişli ţinerea unor rezultate şi mai
ducerea partidului şi stalului Imnednrrnf cele mai vii m ul­ lume în acest ulMm an al cin­
nostru o do ( en 1 ribnţiei H u ­ ţum ii] $i calde felicitări pen­ cinalului. Ac(iontnd in spiri­
nedoarei la progresul econo­ tru rezultatele de prestigiu, tul sarcinilor majore stabilite
mic al pai i iei Vorbitorul a pentru sirălucila victorie do- de plenara C C . al P.C.W. din
subliniat apoi neceHletra ca binelilă in întrecere urîndu-lo decembrie 1909 sintein hotă-
Si in continuare furnalîşUi, n- să poarte cu cinste, ca pe o riti ca. pe baza unei mal j u ­
telarii si laminalorit d e la llu - tortă vie. steagul rle fruntaşi în dicioase organizări a produc­
nodoara sa momească cu pa­ marea întrecere din acest an. ţiei sl a muncii, extinderii ex­
siune şi abnegaţie pentru ira- Kolennelu-se In sare înile perienţei {îştiqale. aplicării
riucorea in viata a sarcinilor mari şi de răspundere ce re­ lezullatelor cercetării ş tiin ţiii-
economice din ullim nj an al vin in acest ultim an al c in ­ ce in producţie, să obţinem
cincinalului, pentru crearea ce­ cinalului colectivului de side- rezultate superioare în între­
lor mai bune condiţii de î n ­ rurqişti. vorbitorul a spus : cerea ce se desfăşoară între Hărnicia muncitoarei Kovacs Elisabeta de la „Viscoza” Lupenl se „transform ă" in fiecare lună intr-o depăşire a sarcinilor de plan cu 100-200 kg fire.
făptuire a programului trasat -Prin cele peste 3 milioane de organizaţiile judeţene de par­ Foto : V. ONOIU
de Congresul si X-lea ol parti­ tone ele otel ce trebuie să )e tid din întreaga ţară şl în ca­
dului. producă. Hunedoara îsi men­ re ne-am Integral cu ţoală
S-a dat apoi < uvînlu! tova­ ţine rolul de cel mai mare pro­ răspunderea şl deplina dăruire.
răşului înq. Fetru liunra. di­ ducător şi lurnîzor de metal al Ne vom consacra toată capa­ ^ 8 n
rector geneial al Grupului in- lăni. citatea pentru înfăptuirea an­
gajamentului ce ni, l-am asu­
duslrial pelrorhim ic BorzcŞ'i. mai pe 1970 de a produce pe­ S c ris o ri d o cţi
Reali/aioa acestui uriaş vo­ M l-a venit odală ideca ifi mă
care. în numele petrolistilor şi Im bogoţcic, odlcă să «tim p c«va
lum dq producţie ce inlrcce avaro taró eforturi p io p 'ii ţi. dacă FOILETON
rh im istilo r d* pe Valea Trotu- cu mult prevederile iniţiale ste plan 5 000 tone cocs,
sului — detinăLom Steagului ale cincinalului, în condiţii de 15 000 tone fontă. 21000 tone ✓v so poate, ia nu fiu nici Incadrot
In categoria celor cu venituri III*
în anul trecui — e ural sirie- înaltă tinută calitativă şi efi- oţel. 10 000 tone laminate Sl Intr-o lună—peste Emil Volner. maiştrii loan Ru­ Angajam entul de a realiza In cile. C redeţi cumva că nu ml-om
ru rg isiilo r să poarte cu cin­ n c n lă ridicată, impune solu­ de a realiza 10 milioane lei su Tosii IJÎrlea şi furnalistu) acest an 200 tone lingotiere rc a ln a i planul 7 Staţi să vedeţi... perioada cind el n-ou fost rlle In
- Da ce tc legi la cep dacá nu
ste înaltele distincţii. benelicli suplimenlare. 400 tone cocs sef loan Lucoi, pe lingă depă­ peste plan va putea fi realizat te doare ) m-a oposirofol un coleg ţx i n unitâţ dor poniajul le-a
ţionarea unor probleme de ma­ şirea planului de producţie ui Jn primul semestru. Formaţia
mers.
In numele coleclivelor de si- re complexitate, o mobilizare Asigurăm C.C. al P.C.R., pe economisirea cocsului. Şi-au a- de lucru de Ia form ore-lurna- de ..ofoeeri'1 cáruío i-am dctvâlu i ajutor mi-au dai ţi o mind de
Mai a le i locob Irim u} s-o
derurgisti. au luat cuvîn lul fără precedent o potenţialului dumneavoastră personal, scum­ economisit tlus o contribuţie deosebită la rc condusă de maistrul Petru inten ţiile. speli! lucrînd. In schimb cl c fost
- Cum edică ? tic ou.
maistrul iurnalisl Petru Put i - creativ al combinatului, o mun­ pe tovarăşe Nicolae Ceauşescit, obţinerea fontelor de mărci su­ - Ştiu bine că nu prea ia pricepi p lâ tit cu 400 Ici pe lună de Io
neln. loan Căbulă, incpnpr la că tenace din partea tuturor că vom face lotul pentru înfăp­ Cucos, m uncitorii din subor­ la ..¡nvirtetr“ V rlp i să dai c h il­ C.A.P Făcea iau nu făcco treobâ
in unitate - din ser.pic cel puţin
— Am io foc npel la loolc ,,»o-
uzina c oesochimjcă, laminalo- salariaţilor. tuirea exemplară a sarcinilor M uncitorii, inginerii şi teh­ perioare si a celor speciale. dinen maistrului Iuliu Kisncr juise lo 'n ierne" ţl-ţi g o ro n ie i reu- nu se jlic ce o luceot - lea la a-
si cei ai maistrului Adani Dră-
rul i-Iorian Ro|ea Si prim-mais- Avem deplina convingere — ce ne revin din ultim ul an al nicienii secţiei furnale de M ghici. care răspund de pariea *ita deplină a planului. colo >i mergea.
trul otclsr Ştefan Tripsa. C- actualului cincinal, că nu vom U.V. Călan, lucrînd cu tempe­ Piese din fontă
rou al Muncii Socialiste, n e a încheiat vorbitorul — că în­ precupeţi nici un elori pen­ raturi ridicate ale aerului in ­ electromecanică şi întreţinere,
re s-au angajat să îndeplineas­ cununarea colectivului com bi­ tru a realiza Integral angaja­ suflat. au reuşit să depăşească peste plan au realizai sarcinile rie plan
natului cu înaltul titlu de co­
că exemplar sarcinile de plan lectiv fruntaş între detaşamen- mentele asumate, pentru a j indicii de utilizare a agrcqa- ce le reveneau pe cele două
Si angajamentele luate în în ­ Irlc muncitoreşti de Irunte ale contribui, pe măsura torţelor lelor şi să economisească 24.0 luni ale aceslui an în propor­
trecere în acesl an. colectivului nostru, la realiza­ Colectivul turnătoriei nr. 1
tării va înzeci eforturile rod­ rea proqramului de ediiicarc kq cocs pe tona de tontă pro ţie de 108 la sută, adueîndu-şi
Tovarăşul loan Cliesa a nice ce le depuneţi pentru plă­ multilaterală a societăţii so­ dusă. In luna februarie s-a o încheiat primele două luni o contribuţie însemnată la de­
felicitat. în numele conducerii mădirea milioanelor de tone cialiste elaborai de cel de al ale anului cu un bilanţ pozi­
M inisterului industriei Meta- de metal, pentru binele şi pro­ realizat o economie de 409 to­ tiv. S-au produs în plus, peste păşirea planului de producţie
lurcpce. muncitorii, tehnicienii gresul pa triei'1. X-lea Congies. penlru dezvol­ ne cocs. prevederile de plan, 128 tone al secţiei.
si inginerii din combinat pen­ Inlr-o atmosferă de puternic tarea Şl îniloriiea continuă a Schimburile I Si III conduse piese brute turnate, 24 tone c i­ DIONISIE MUNTEANU
tru locul de frunte cîştiqat entuziasm, siderurqjştii hune- patriei noastre“ . de maiştrii Traian Hisorca si lindri dc laminor. 23 tone mă­ CAROL JURJ
selele şi pîlnii penlru utilaju l
de turnare a oţelului si A ton<* maiştri
radiatoare. Planul producţiei Uzina „Victoria" Călări
globale a fost depăşit cu
177 000 lei.
Succesele
T u rn ă lo rii din echipele con­
duse de Iulian Sirlm. lenei Oc*
zideriu. Roman Cozinoi, precum ceferiştilor
şi m uncitorii Aurel Mihăescu,
Miliai Melicenco. V ictor Balaş, Primele două luni din acest
loan Mihăescu si Anton Doani an au fost încheiate cu suc­
se evidenţiază a li l prin con tribu­ cese în muncă şi de către co­
ţia ce şi-au adus-o la depăşi­ lectivele un ităţilor din cu p rin ­ Şi uite aţa, dintr o am biţie per­ Co să-mi m o bilei construcţio
rea sarcinilor dc plan. cit si sul Regionalei de căi ferate sonala am trecut Io fepto, unele am a pe la i la cu no ţlin ţe le ce le po­
sed in m aterie dc a p io ia r. Ca ţi
M oi in i"
mei „a le se “ d e a l oiţele
prin calitatea muncii ce o pres­ Deva. S-au transportat peste de toulc am v>ut sa mi lac un mi- Ana Beico, care ţ.-a creai un sold
tează zi de zi. Ei au reuşit să prevederile de plan 32 272 to­ n d io c p rop n cto le particularo, ca debitor de 3 427 lor la C.A.P. Şia-
landroi. om luai n iţte legume de
realizeze numai produse de b u ­ ne kilom etri convenţionali, iar să scop de vecini ţi gălă g ie Oc I j occostâ urutole ca să le valon-
unde sa iau corom ida < Oupo ci
Comitetul de partid din sec­ Uniat că învăţănunlui de par­ lui medical la activitatea cul- ne a partidului nostru ceea ce nă calitate. indicatorul tone neto/km ex­ teva căutări cm descoperit ¿ursele. l.c pnntr-un chioţc dm Tcliuc. Poa­
torul medico-sanilar al m un ici­ tid trebuie să-şi dovedească lural-educativă de masă. o foarte important pentru fie- pediate s-a realizat in proporţie In locul numit „C om o a ro ” (<C te conducerea u.lă chestia cu le ­
gum ele caro mi le-o d oi pe cu
piului Deva a analizat modul clicienla. Această cerinţă în ­ In cuvînlul său tovarăşul < are dintre noi De aceea co­ rio I0G.89 la sută. V olum ul to ­ coincidenţă fcncito I) om descope­ vini de onoare, deoarece acum nu
rii vreo 2 cup(oo<c do cărom.do
în care s-a desfăşurat învăţă- seamnă de lapl că el trebuie Lazăr David a dat Indicaţii a­ m uniştilor li se cerc să stu ­ Lin^ohere pentru tal de transport s-a realizat în a ic co opciativci agricole din Mar- mei esle cctuală. Un amic bun om
mîntu) de partid. La şedinţa să producă schimbări in con­ supra modului in care trebuie dieze necontenit, să înveţe proporţie de 1 OG 43 la sută iar tin c ţli găs.l ţl in persoana lui Ştelan Sloi
Livodeo.
co. p reţcd m lc ol C A P .
- Să lot fie ciico t i 000 dc bu­
de analiză au fost prezenţi ştiinţa unor cursanţi — c ade­ să se desfăşoare în continuau) mereu penlru a -si îmbogăţi otelârii ■ indicatorul câlători/km a fost că ţi, m-a inio im u t un cooperator. L-om rugai Irum oî. ior el m o în-
9
membrii birou rilo r organizaţii­ vărat. putini la număr — in invăţăm întul dc partid. ,.Pc nivelul cunoştinţelor (în în­ depăşit cu 3.9 la sută. De ase­ Daco le <ei ie coslă undeva in ţoles, so-mi „p ro cu re ’' n iţie lină
lor de bază din unităţile som- ^hU irlinea lor ţaţă de muncă lingă faptul că invăţăm întul de ţelesul cel mai complet al no­ La turnătoria de linqoticrn menea. p rintr-o mai hună u ti­ jur dc JS 030 lei. pentru plapum ă Cele 123 kg, cit
s-au
le-om
mi
repartí to i ,
ridicat
- Cline, b'ne dar cme ţi in ce
t.are, propagandiştii, membrii — în cazul nostru — faţă de se produce utilaju l de turnare lizare a parcului dc vagoane scop ic - i tocul 7 ă 'io c t scărmănate do Io doioC. Corn
comitetului de partid. A pa rti­ oameni. Poate mai mult ca in partid înseamnă un m ijloc im ­ ţiunii de nivel de cunostinle). şi locomotive, s-an îmbunătăţit - Păi cu ciţ.vo om in u«mo coo- m ultă, e diept, dor mojn ofTţ.,fi .-«ti
cipat tovarăşul Lazâr David, ’alte domenii de activitate, lac- portant de pătrundere in p ro ­ rare apoi să se reflecte in ac­ destinat oţelăriilor de la C.S, indicatorii privind rulajul va ­ portiiivo ircbu.o io mo. consUuiai- o b lig a ţii. Şi-opoi nu in fiecare >'
te in tn n c ţl' cu asile! do oferte. Pu­
secretar al Comitetului jude­ lorul conştiinţă are aici un ,o| blemele esenţiale ale învăţă­ tivitatea lor profesională“ . Hunedoara. C M . Reşiţa si O- gonului gol staţionarea vagoa­ cu n .ţie o u a p o itu ij pentru om mo­ team să rclut un asemenea ,,dor"7
le. C'ujn pionul a rom oi doar pe h u ­
ţean de partid. primordial in îndeplinirea sar­ turii m arxisl-leninisle — a sub­ lelul Roşu. Colectivul acestei nelor la îneiircare-deseărrare lii-, .v i.m ia u o devcn.l ţi cu ,,d.s Fiindcă lot orom p om ii pc „o lo -
In acest an. numărul cursan­ cinilor puse dc parlid. a m i­ CONSTANTIN DELAGREACA şi in tranzit cu manevră. p o .jo iio 1' ceri“ n-am inirebot cu ce o să-mi
umplu pivniţa
Un butoi de 160 I
- Ş- de ce n-o volonficaţ. 7 Doar
ţilor la invfităm întul de par I id siunii umanistice re lc re v i­ liniat vorbitorul — el inlesnes membru in comitetul de partid secţii a încheiat primele două a ţi p iă til bom , nu glumo, pentru ţuică la cuza omului nu sinea n ic i­
este aproape dublu lată de a- ne lucrătorilor rare veghează te cunoaşterea mai îndeaproa­ al sectorului medico-sanilar luni ale anului cu nn plus de IOAN JURA cu.ilecţionotul ei. odată, mi-oM lis. L-am luol de la
nnl trecut. Au (ost organizate la sănătatea oamenilor. Studie­ pe a politicii interne sl exter­ Deva producţie de 73 tone lingotiere. Regionala de căi ferate Deva - A. dreptate, insă cmc s-o cum­ C A P. Foii, unde ero plus de in­
Toi de a ci m om oprovirio-
ventar
3 cercuri cu tematică speciala, rea documentelor Conqresului pere daca iub influ e n ţa o g e n ţilo i not ţi cu 342 kg fasole co lito ie o i
5 cercuri de clică, un cerc de a) X-lea al P.C.R. constituie un cim osleru.i o devenii n elo ioi orio < Ira. Cu mere - vreo 600 kg -
Poale tecupereii mula ccvo din ca.
studiere a Statutului partidu­ preţios ajutor ;n înţelegerea A iriei de ie d e ac mu dc lei s-o m-am asigurat de la C A P. Romo-
ţol. Tul aiC' cm g ăs'l ţi n iţte lăm ă,
lui, două cicluri de conferinţe, şi mai profundă de către toţi a 'c i protul Ce sa pulul cm luat ia i de telemea ţi urdă am făcut
fora ca so mo întrebe cineva m o­
iar un număr de 32 de m em ­ lu rră lo rii sam la'i — medici, Simpozion ro i de sănătate. Ş. o ;a cro d e ili- ro ţi de Io C A P Clopotivo, Lopu-
bri de partid slnt cursanţi la larm arişli sau personalul me­ nalo p .e iiii Cum am com ple­ giu ţi Şiroi Săcel.
Da mi om „p ro c u ro r ţi ruţie o-
Universitatea serală de mar­ diu sanitar — a faptului că pc teme de tai restul de că rom iti. Foar­ nim ale domestice A ţa e bine, să
te
xism-leninism. La aceste lomie partidul nostru societatea so­ C..A P um plu Pc un iei«n o! iic ţi d-osleo pe lingă cosa omu
b iopoliva, la fel co Şlcion
ale învăţăininlului de partid cialistă acordă o atenţie deo­ protecţia Pcgon ţ. leronim lo p u , n „o m fă ­ Iu i. D in li un loc mi i au ,,*nO t" do
159 ovme in valoore
Io 10 u n ită ţi
au fost cuprinşi aproape 200 dv sebită ocrotirii sănătăţii po­ tu l ţ: eu vreo 140 000 dc bucăţi. de peste 30 000 lc< Numai dc <o
comunişti. 74 membri ai U.T.C. porului. în care si op se fac e- (Su ni o am endai nim eni. Probabil i1i;cu-li(o mi ou porvcm i 1‘¿. dc In
12 pn-
co n ou tu rc scul legeo nr
Si peste 160 de tovarăşi din lo rlu ii materiale din ce în ce muncii v.nd lo lo ir t o p jm m .u lu i. De unde Zcirapţi— 7. Pui—16. 'Oi de la Toieţli
mi-au aparul
19 găin. cu 224 dc
activul lără de partid. Deci o mai mari. De asemenea stu­ •>6 iau apoi nm ent ? Tel de Io pur M i-om lorm at rnolco ţi ocum
m>ie vecin ru n o ţli.ile . Oc fa coo
primă concluzie: în actualul dierea aprofundată a acestor mo ocup de crcţterca electivelor.
p crclo rii dm M a rim e ţti n om
an de învătămint ideologic s-a duc límente este de o impor- fâ clubul m unciloivst din ,,roceu(it-noi” deci» 50 de soci ca«e Nu ţlia m că mi aprind poie n
asigurat o cuprindere mult tnnţâ excepţionala pentru in- Vulcan a avui loc un sim­ era p ic irific o t. in u tiliz a b il. Vreo cap Cu alócenla asteo necurate.
Am o¡uns să
nrâ invid ie tc taţi ve­
mai largă a personalului medieo- I.Uurarea vechiului mod de a pozion consacrat probleme­ 203 do kg Ic om „p rim ii'1 do Io cinii ţi to ţi colegii core nu ou ta n ­
sanitar. precum si forme de gîndi al unor oameni şi asl- lor de proiecţia m u m ii in m ogoim erul cooperclivci agricole genţă cu cooperativele ogttcoie
dm C lopcnva. Pelin Jurconi.
Oe
învă lăm lnl mai slrîns legate rie lel. de a face loc lot mai mu't unităţile miniere. Cu acest aio i-ou >cţit lipsă la invcnlor. deţi eu, sincci so bu, n-am nici o
vină. Oc ce să bu tăcut răspunză­
specificul activităţii pe acest noului mod dc a gîndi. în spi­ prilej au fost prezentate Mai niult mi-am b ă lu l copul cu tor penlru că unii nu nu sim ţul pro­
tarîm unde problemele de c- ritul concophci si eticii socia­ referatele : „Prevenirea e x ­ eoomeie dc l'g lo pentru construc­ p rie tă ţii ubştcţti prea dozvoliol i
urmă
om
goi o ¡ui u i.
la
ţia
Fino
tică primează. liste. ploziilor de praf de cărbune reioivai-o ţi cu ele Mi-o făcui Ori Ic luam, ori nu, bunurile o-
m intiie ţi a ţa dupăreou fără co
Referatul a reliefat o scrie de Participanţii la discuţii — şl metan“ , „Controlul me­ roşi ţo lcru l V noi;te Grtnescu dc Io cinevo sa le plălcosco Şi-opoi, ne
aspecte pozilive asupra lelubii Analol Albii, Alexandru Po­ C A P Boţorod. Door ţi penlru el Io o adică, chior dacă mă imha-
ţi a luat vreo 400 dc bucăţi. Cu
cum a decurs in vătăm in'ul de pa. Lucia Mocanii. Emil C.oia, tanului cu lampa şl aparate „p la la '1 o descuie eu cumva, nu golesc cu. u n ită ţilo toi nu su>o-
Dm contră, le mui
cesc dm asta
parlid în acest an. birou-pe Romulns Rusu — au scos in detectoare“ şl „Cauzele care m.:i sa nu vină vreun control. S-Ou cree» n iţte sub.ecle dc discuţii Io
organizaţiilor de bază ou .rri- evidentă în ruvîntu l lor ex­ duc la aprinderea meianu- rid ica i probleme dcoie b ite cu bons­ ndunările generale in legătură cu
vigilen ţa, cu spiritul de reiponm -
îiniV propagandiştii la pre-;.',i- perienţa bună a unei cercuri Iul ‘ portul m o ie ro le lo r Dar lo l p riete­ b ilito lc , cu neposareo ţi risipo.
roa Iernaticii, expunerii şi ale învălăm inlului de parlid. nii n-ou scos din încurcătura Daca Şiiom cu că coi in coută închid
ţo lcru l Petru Tomescu de Io C A P
dezbaterilor, in mobilizarea accenluînd, in acelaşi timp a­ Simpozionul, organizai in C lopolivo r.-o putui jusnfica Cu ocliir cind csle vorbo despre pagu
bc, despre overeo obţleoscă, dai
cursanţilor cir. In acelaşi trup supra necesităţii elim inării de­ colaborare cu serviciul de aclc întreg consumul de bcnună mai des despre recuperarea piei-
s-a arătat că uneori prezenţa ficienţelor care se mai m ani­ protecţia muncii de la E.M. ţi ulei, rog so nu (ic lios Io răs­ rJoiiloi Cei vinovaţi să mă ierte
pundere. CO itt.e mi-o lacul un luvor.
nu a fost de sută la sula. unu festă pe această linie Învăţă- Vulcan, a avut ca invitaţi So nu moi vorbesc că m-om lolo- dc indrăzneolă, dacă-i deronjez.
cursanţi manile>iă reţineri la mînlnl de partid — au subli­ Printre lucrările agricole de sezon, stropitul pomilor im potrivo bolilor şi dăunătorilor se şefii de brigăzi şi măsură­ jit ţi de serviciile ţofetulu. de la
discuţii. Pe parcursul deslăşu niat vorbitorii — trebuie să se înscrie ca o acţiune de mare însemnătate pentru creşterea potenţialului productiv al livezilor. cooperativa agricolă din Ourjuc ţi Pentru conlormilnte
o a ţa tisului
Iccob
mecanic auto
rării învălăm inlului. comitetul concretizeze >n ridicarea con­ In fotografie vă prezentăm un aspect din timpul ciecutârii stropitului in livada intensivă a torii de gaze de la mină. IrJmuţ do Io C A P . S intondrci. Pe N. PIRCALAS
de partid a indicai propagan­ ştiinţei sonalislc in muncă în C.A.P. Romoşel.
diştilor să folosească în cadrul atitudinea nouă plină de uma­
dezbaterilor discuţiile libere, rn nitate şi grijă faţă de om fată
referiri concrete 'a soecifm il de rezolvarea cit mai eficien­
lierăr-'i im iiiu lu sanitare in tă a problemelor noastre prole-
rare ar livcaz.ci mi ia n ’ ;, să sli sionale si sociale, să determine Am fost determinat să scriu
relatate
laptele
Fireşte.
muleze qîndirra vie. schimbul o cotitură in activjlatea ştiin ­ Expunere pe aceste rînduri de unele aspecte nare. il urmăreşte pe Pică $î s au terminat in sala judecă­ comportamentul celui (are si-a ciont, oameni competenţi e n u n ­
ajunqîndu-1 din urmă in lata
înecai ricmnjl.oica într-un pa­
ţa dale statistice pro /inlă c-
de opinii. ţifică a cadrelor medicale pre­ caracteristice care apar cu re porţii locuinţei acestuia îl a­ toriei sau tribunalului. unde har.
c u prilejul analizei s a sub- cum şi în participarea corpu- gularilate in lata instanţelor plică o lovitură puternică în legea si-a spus cuvînlul, cei Ceea ce are darul să intrige xomple tragice ale consecinţe­
lor băuturii în exercitarea u ­
teme educative de judecată şi care pun în cop cu o halbă de bere goală vjn ova li pvecutindu-şi în mai mult esto însă faptul că nor anumite profesii care cer
modul cel mal serios o proble­ Victima a încetat din viaţă prezent pedepsele meritate. scuza beţiei nu mai este in vo ­ 0 qîndire limpede şi un dis-
B B D Problema educării, iormă- j mă de atitudine, de luare de imediat după transportarea sa presionează. ci îndeosebi nii- cazul infracţiunilor ce s-au cernămînt nealterai. (n loca­
cată cu dezinvoltură, doar în
Dar, nu faptele în sine im ­
poziţie din partea opiniei pu
la spital. A lăsat in urma sa
lurile de alimentaţie publică
p sil sa rii şi orientării profesionale blice, a fiecăruia dintre noi. o văduvă si un copil minor. ludinca celor în cauză. La în ­ romis prin acte de brutalitate o d e alişal ă — de cele mai
a tinerelului a constituit Ie­
Nicnlac Itenlidean şi
declanşate de resortul pierde­
Schema spetei se repetă par­
Du­
multe ori în locuri discrete -
ceput. loti aceştia declară plini
rna unei Interesante acţiuni
că trasă la indiqou : „X ", care mitru Mocanu, angajaţi la şan­ de candoare că nu-şi amintesc rii parţiale a simţului măsurii, inlerdu ba do a fi servili coi
organizate la Casa de cui- i poale fi eventual un salariat tierul Termocentralei Mintia, de cele înlîm platc penlru că ci co figurează la loc de frunte în stare de ebrietate leii de­
tură a sindicatelor din Pc- j
pe ? troşant. conştiincios, apreciat la locul spre resper tarea acestei i'e i-
de muncă, iese de Io serviciu
triclii legale, să nu mai v«-r-
In faţa a numeroşi părinţi |
ai elevilor din clasele a şi minat de o proastă obiş­ Hi111). Şi topişi, m iilli privesc
nuinţă sau de insistentele pric- cu hiipidiiinlă tocmai ai d e
V II-a ş! a VlU -a a fost pre- ,
înlllnesc şi la C.A.P, Ronms. zentată, în colaborare cu ca- j lenilor, face primul popas la manifestări rare constituie ne­
Din discuţia avută cu Ion Su- rirele didactice de la Şcoala i un restaurant sau la un bufet. te pe peisajul luminos al ar­
ciu, preşedintele unităţii $i in ­ generală nr. 1, expunerea j Un pahar de băutură urmează moniei în care convieluiesr 'o-
ginerul şef, Ion Lâzărcscu, ani „Rolul familiei în formarea j altuia si rezultatul este cel ca­ ciu lorii oraşelor şi sau»lor
reţinui că nu s-a terminat nici v iito ru lu i cetăţean*. j re din pocale, se înlilucsle c u r m a noastre. Itolborosoala duhnind
Nici Ia C.A.P. Geoaqlu nu măcar treieratul trifoiului pen­ încă destul de frecvent i un n băutură ja cîic un individ
s au realizat la zi lucrările tru sâmtnţă, că nu s-a început cuvînt, un gest core apar pq- ee se împleticeşte ne stradă in
stabilite In planul de măsuri executarea arăturilor pe tere­ niloare, în optico deformată magazine. In tren sau în auto
Ichnîco-organizAtorlce. Da mai nul rămas neoqorît din toam­ „Ziua | de aburii alcoolului, declan­ buze eHc îmirnpinală doar tu
mull nici nu s-a întocmit mă- nă, că slnt unele restante sl la şează din pariea celui în cau­ s-au întrecut cu băutura în aii fost beli cînd s-au înlîm- printre argumenlelc vi/înri cle­ ' 'tubele condescendente. Des­
( ar programul de lucru pentru fertilizarea solului, iar pentru ză un adevărat u;aqan repre­ bufetul din localitate După ce plat evenimentele. Apoi, după menta. din partea celor (are tul dc rar turbulentul ( ¿ue
Ivarloare deoarece „am fosl ameliorarea pajiştilor naturale brigadierului" ! siv, Pahare sporlc. mese răs­ au terorizat pe loţi cei p re ­ co ascultă relatările m artori­ au (ost trimişi in judecată pen­ iigncxie femei sau bălrîm esic
lor şi se conving că. înti-ad e­
plecat riîn unilale împreună nu s-a întreprins încă nici o turnate. cetăţeni rare părăsesc zenţi, obliqîndu-l pe un celă văr. au dopăsil măsura, aii tru furturi. înşelăciuni, unele admonestat.
tean paşnic să Ie plătească 14
cu inginerul şef“ — ne-« re­ măsură. La clubul muncitoresc din localul de teama brutalităţilor. halbe de bere. ¡cs apoi în săvhşitc prin mijloace co au Am vrut doar să subliniez
latai preşedintele cooperativei. Departe de a reflecta o si­ Lupenl se permanenlizcază Alteori, consecinţele sînt şi ludineo spăşită din primele m i­ prelins îndemînare Şi prego- 1 u semnăt alea pe care opi n ia
Aurel Pera. Este de la sine tuaţie care să poală li consi­ acţiunea „Ziua brigadieru­ mai grave : pietonul caro a a ­ drum şi întîlnesc pe şeful sta nute este inlocuilă treptat cu sire prealabilă minuţioasă. La colectivă a imensei m a jo iiiă îi
înţeles că neavtnd un plan do derată satisfăcătoare, aspectele lu i". Lunar se va orqaniza vut ghinionul să-i iasă în calc tiei C.F.K. Fără nici un motiv revendicarea de a se line son un moment (lat ai impresia o are împotriva celor care pre­
relatate evidenţiază necesila- işi revine pe un pal de spital tabără pe el. II bat, produ ma de faptul că nu erau de­ ă inculpatul se credo o vie
luciu dinainte stabilit, mec«ni- acest gen de manifestare, ca­ feră să-şi arunce banii pe feţ-
zatorii îşi desfăşoară activita­ tea intervenţiei dc urgenţă Şi re conslă iu reuniuni — seri sau nu-si mai revine nicioda­ i indu-i leziuni ( arc i- aii cou- plin conştienţi do (oca ee iar. tună a color caic nu au mani gheaua umedă a bufetelor în
tea la voia Inllm plărîl. Numai cu hotârîre din partea organi­ distractive — rezervat«» b ri­ tă, lă.sînd în urma sa o lamilie zal o incapacitate de muncă i ovrnriu arc care ia forme dm Uslal sulicienlă înţelegere fa ­ loc să asigure fam iliilor lor
aso se poale explica de ce e­ zaţiilor de parlid, a conduceri­ gadierilor de la mină. îm ­ care suferă indirect din cau/a de mai multe zile, iar rîn <1 <e in cc mai ho'ărite D a i-i lă do ol ; ha ma’ mult i se condiţii mai bune de viaţă a
impiegatul dc mişcare inler
rau administrate îngrăşăminte lor C.A.P., I.M A. şi Direcţiei preună cu familiile lor. Se a ceea ce trebuia să lie doar instanţa în mnd firesc, re fu pare că soneiatoa i-ar fi da celor care. în umbra sficlri,
( liimice doar pe 250 hectare din agricole judeţene pentiu în lă ­ vor prezeula unele probleme un simplu divertisment, o în- vine pentru a-i împiedica să-şi ză să stabilească pedeapsa la loaro (ii inul liiin ni pentru ca îşi permit să păşească alături
390 planilicate, de ce esle mult turarea in cel mai scurt timp de producţie, care vor 11 u r­ Im nire de amici. coniinue agresiunea — îl lo ­ m ic mai minime lunile, pe s a oprit, in ..activitatea" sa şi de ceea ce se numeşte norma
rămasă In urmă acţiunea do posibil a tuturor neajunsurilor inate de scurlc programe Cilieorqlie Plorescu dm Pe­ vesc (ii (u litiil. Apoi lovesc şi figura inculpatului se oglm nu a < aiival pagube mai mari. ’M convieţuire serială.
transport în cîmp a qunoiului semnalate, astfel Incit începe­ artistice şl jocuri distractive. troşani. după ce a l»ăni peste pe hn rătorul do m iliţie caro (leşie soniîmen'u! că i s a rn Desigur. despre electric
rea (nsămînţărilor să-l qăseas- ti orc in şir, a avut impresia a s o s jt intre timp la lata In- nus o nedreptate ueuiiii e<i nocive ale nl<oo]nlui oMipra
de qrajd pentru culturile do IULIU KUTAŞ
legume, cartofi şl sfeclă. că pe cooperatori şi mecaniza­ M. CHIOREANU j tă eelaloanul Alexandru Pică (M ui. fiind loculi inofensivi pasămite. so< ie!at( a este da­ organismului despre scăderea judecător !o Tribunalul
Unele Jntîrzier! în ceea ce tori cu toate pregătirile în­ ...............................i ar li jignit ţie ..tovarăşul" său doar prin elor'.unlo unite ale toare să folosească o unilale reflexelor in »avui condur ălo
priveşle stadiul pregătirilor se cheiate. de băutură. Dornic de răzbu­ tuturor celor de lată. de măsură mai largă pentru rilor auto se vorbeşte sufi - judeţean Hunedoara