Page 44 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4723 9 VINERI 13 MARTIE 1970
r-
Problema rhodesiană comercială dintre Cehoslova VESTI DM TARILE SOCIALISTE ritelor tipuri de echipament \ »
lectrom otoarelor si a d ife
economică Şl
Colaborarea
unui
electric la fabricarea
im portant număr de produse
dezvoltare. In perioada
nuă
A Prezente cia şl Iran cunoaşte o con ti a circa 20 milioane tone de alumină va creşte cu 6,1 la care înainte erau importate. (
schim
1968— 1972, valoarea
sută,, cea de alum iniu cu 1,1
in dezbaterea Consi bului de m ărfuri dintre aces petrol iranian. ★ la sută. iar cea de semifa In prezent, în această în
te ţări, relatează agenţia In planurile Industriei de bricate din aluminiu va creş treprindere se fabrică 17 ti
CTK, se va ridica la apro aluminiu din Ungaria pentru te cu 37,2 la sută. Pentru puri de electromotoare de
liului de Securitate româneşti xim a tiv 267 milioane dolari. anul 1970 se prevede extrac dezvoltarea in continuare a diferite puteri, 5ntr-o can ti
tate de două orî mai mare
Conform acordului econo
ţia a 2 milioane
tone
de
acestei ramuri industriale, în
mic semnat de cele două ţări. bauxită şl producerea a 44 000 anii urm ători se prevede rea decil în 1968, transformatoare
Cehoslovacia va acorda Ira tone de alumină, 65 000 to lizarea unor investiţii de c ir folosite la electrificarea re
N A Ţ IU N ILE UNITE 12 (A - consulare, comerciale, econo giun ilo r rurale. acumulatoa A NINS IN
qcrpres). — Consiliul de Se mico si militare, precum si a nului un credit pe 12 ani. in ne de alum iniu şl 77 000 tone ca 8 m iliarde forinti. INSULELE A20RE
MADRID. - Lo 70 martie, de semifabricate din aluminiu. ★ re auto ele.
curitate s-a în tru n ii m iercuri tuturor cbm unicaţiilor cu ac sumă de 200 milioane dolari, Uzina a îndeplinit sarcinile
pentru a continua dezbaterile tualul guvern rhodesian. in salonul de conferinţe al pentru im portul de maşini şi In raport cil producţia anu In cel zece ani dc tin d a cc-i reveneau în al patrulea Un fenomen cu totul
asupra problemei rhodcsionc, Subliniind că măsurile lua Ateneului din Madrid, dr. C. utilaje. Creditul va fi amor lui 1969, în cursul acestui an. fost dată In (uncţlune, uzina cincinal (1966 -1970) cu 15 neobişnuit în ultimele 24
ca urmare a declarării unila te pînă acum de către Consi Giurescu o vorbit despre re extracţia de bauxită va creşte electromecanică din Tirana luni înainte de termen. de ore : a nins in insule
terale a „re p u b lic ii“ de către liul de Securitate ..an avut re laţiile României cu ţările eu tizat prin livrarea eşalonată cu 3,3 )a sută, producţia de a evoluat de la repararea e- le Azore, cunoscute pen
regimul m inoritar al lui lan zultate insignifiante“ , repre ropene. Conferinţa a fost ur tru clim atul lor deosebit
Smith. Reprezentantul Franţei, zentantul Algeriei. Noureddine mărită cu deosebit interes de de blind. In schimb, cap i
Armând Berard, a comunicat Harbi, a subliniat, la rindul un nomeros public şi mem Statele Unite luptă în Laos într-un tala Portugaliei, Lisabona,
cu acest prilej hotărîrea gu lui, necesitatea unor acţiuni bri ai corpului diplomatic. se bucură de un strălu
vernului său de a închide mult mai energice atît împo citor soare de primăvară
consulatul francez de la Sa triva regim ului m inoritar din război nedeclarat şi de o temperatură de
lisbury, subliniind totodată do Rhodesia cît şi a Republicii CAIRO. — Ministerul Cul plus 17 grade.
rinţa de a se alătura e fo rtu ri Sud-Africane si Portugaliei, turii ol Republicii Arobe U
lor depuse în vederea rein- care sprijină prin toate m ij nite, în coloborore cu cen W A S H IN G T O N 12 (A g e r forţele noastre terestre. Chiar
staurării legalităţii în Rhode loacele guvernul lui lan trele culturale străine de Io pres). — Senatorul W illiam şi o folosire limitată a forţei UN DIALOG IEŞIT
sia. Smith. Fulbrighl. preşedintele Comi aeriene în Laos înseamnă că
Cairo, o organizat o „Săp- Senatul a predat (ncă o dată DIN COMUN
Principalul vorbitor al şe La încheierea şedinţei, re tămîno internoţionolă o fil siei senatoriale pentru aface
dinţei a fost m inistrul aface prezentanţii ţărilor africane ci melor de scurt metraj", core rile externe, a prezentai, puterea leqistativă pu lcrii exe La 13 martie va avea
rilo r externe al Zambiei, M oto asiatice membre ale C onsiliu se desfăşoară in capitole m iercuri o rezoluţie prin tare cutive*’. loc deasupra A tlanticului
N ’Kama, care a luat cuvînlu! lui de Securitate au prezentat R.A.U. se interzice forţelor america Rezoluţia prezentată arată un dialog cu totul ieşit
în numele Organizaţiei U nită un proiect de rezoluţie care ne ,,să participe la lupte în că S.U.A. ,.nu au nici un tră din comun — savanţi din
ţii Africane. El a criticat po cere tuturor tarilor ,.să rupă Sint prezentate 80 de filme, sau deasupra Leosuluî" fără iai. sau altă procedură consti America şi Europa vor
litica dusă de Marea Britanie imediat toate relaţiile" cu re- dintre core multe ou fost pre aprobarea prealabilă a Con tuţională nenlru a angaja f o r discuta, timp de o jum ă
In problema rhodesiană. sub qimul m inorităţii albe din miate Io diverse festivaluri gresului. Intr-o declaraţie fă ţele m ilitare americane în
lin iin d că a sosit timpul ca Rhodesia. Proiectul de rezo internaţionale. cută cu acest prilej. Fulbrigh' luptele din Laos“ dar. cu toate tate de oră, prin inter
Consiliul de Securitate să a- luţie cuprinde o seric de alte Republica Soeiolîstă Româ a subliniat că „Senatul nu poa acestea, „personalul m ilitar a- mediul sistemului video-
dople măsuri efective pentru puncte privind rondamnarea nia participă Io această ma te să păstreze tăcerea acum mcrican a devenit tot mai mult telefonic asigurat de re
răsturnarea regim ului rasist proclamării asa-zîsei „rep u nifestare cu filmele „Fato de cînd preşedintele foloseşte for implicat si a suferit pierderi ţeaua de com unicaţii prin
de Ia Salisbury. N ’Kama a blici“ in Rhodesia, nerecu- pe Someş", „România — O ri ţele armate ale Statelor Unite ca urmare a activităţilor de sateliţi. De la Houston şi
propus o serie de măsuri, noaşlorea nici unui guvern zont 7969“ , „Soneto Simpfi- (Abţinerea apei potabile cu ajutorul energiei solare con pentru lupta într-un război luptă din Laos". Documentul San Antonio, prin inter
printre care condamnarea rhodesian care nu se bazează citas" şi „Porţile luminii". stituie una din preocupările oamenilor de ştiinţă sovietici. nedeclarat în Laos. Dacă pre subliniază că „natura si am mediul unui satelit, va fi
pe principiul conducerii de ploarea amestecului m ilitar al realizată legătura cu cen
m enţinerii regim ului rasist din In folo : centrala electrică din sovhozul „Baharden”. şedintele are autoritatea să
către majoritate, acordarea de angajeze forţele aeriene ame S.U.A. în Laos nu a fost comu- trul de televiziune de (a
Rhodesia, nerecunoaşterea a- ajutor material şi moral miş ricane într-o tară cu care nu nicală în întrcqim e poporului Davos (Elveţia). De aici,
cestul regim, ruperea de că cării de eliberare naţională avem nici un tratat sau vreo american” , si deciară că o ho- prin sistemul de relee
Âmintore Fanfani—însărcinat „să stabi Congresului, a continuat Ful- lă rirc în această ptnblemă tre europene va fi retransmi-
tre toate ţările a relaţiilor din Rhodesia etc. obligaţie şi fără aprobarea terestre, in 11 oraşe vest-
briqht, el capătă atunci o au buie să fie luată numai cu a- «ă emisiunea din America. ,
La acest „d ia lo g ” vor fi
lească contactele necesare în vederea toritate similară de a angaja proharoa Senatului. martori aproximativ 30 000
Acord comercial între de fizicieni şi medici, care
vor discuta probleme de
formării noului guvern“ Dejucarea unui complot antistatal ultim ă oră de medicină
spaţială. In vreme ce le
Iugoslavia şi C. E. E. R O M A 12 — Corespondentul dinţat dc preşedinte. Fanfani a şefii grupurilor parlamentare — în R. P. a Yemenului de Sud găturile video vor fi sta
bilite numai dinspre vest
Agerpres. N. Puicea, transm i declarat că dificultăţile ce stau care au fost primi le succesiv spre est, legăturile sonore
te : După renunţarea de către în calea rezolvării crizei de la Palazzo Madama — au fost m eniului general al Frontului vor funcţiona în ambele
A ld o M oro la mandatul de guvern „îndeamnă la tenacitate ADEN 12 (Agerpres). - Un sensuri.
BELGRAD 12 (Agerpres). — Iugoslavia şi C.E.E. pe baze cele ale Partidului domoeral- comunicai difuzat miercuri National dc Eliberare, anunţă
„A co rd u l comercial dintre Iu reciproc avantajoase. P otrivit a forma noul guvern italian, şi răbdare în căutarea neobosi crcştin şi Partidului socialist. seara la Adon. după o şedin dejucarea unui complot care
goslavia şi Comunitatea Eco prevederilor, ambele părţi a ca urmare a divergentelor d in tă a soluţiilor care să permită Consultările continuă. ţă extraordinară a Comanda- urmărea să plaseze Republica LA POZZUOLI PLOUA
nomică Europeană va fi sem cordă clauza naţiunii celei mai tre partidele de centru-stinqa. depăşirea situaţiei de criză“ . Yemenului de Sud tn sfera de DIN NOU
nat la 19 martie, la Bruxelles" favorizate, ceea ce este deo care nu i-au permis să ajungă El a anunţat că va duce c o n influentă imperialistă şi reac
— a declarat Toma Granfil, sebit de important pentru dez la concluzii pozitive, jo i la v o rb irile sale cu reprezentanţii ţionară“ . Potrivit, com unicatu După citeva zile senine,
membru al Vecei Executive voltarea In perspectivă a re prînz, preşedintete Republicii. forţelor politice la Palazzo lui. foitele do securilate au ploaia a început sâ cadă
Federale, la o conferinţă de la ţiilo r economice generale Saragat, a prim it la palatul Madama, sediul Senatului. Consulul general al Japoniei arestat un grup de civ ili şi din nou la Pozzuoli, sta
presă care a avut loc cu p ri dintre Iugoslavia şi Piaţa co Q uirinale pe  m in to re Fanfani După scurte vizite protoco m ilitari asupra cărora au fost ţiunea balneară italiană
lejul aprobării acestui acord mună. Totodată, în schimburile preşedintele Senatului, Intr-un lare făcute preşedintelui Ca Ia Sao Paulo a fost răpit găsite documente ce consti din apropiere de Napoli
de către guvernul iugoslav. reciproce se instituie libera comunicat difuzat presei se merei Deputaţilor, Pertini. şi tuie o ameninţare la adresa atît de mult încercată de
Acordul va fi încheiat pe o lizarea im p o rtu rilo r şi expor anunţă că şeful statului l-a în vicepreşedintelui Senatului. securităţii si regimului tării. fenomenele seismice în
perioadă de trei ani şi va in turilor. O dată cu intrarea In sărcinat pe Fanfani „să stabi Spataro, pe care i-a informai SAO PAULO 12 (Agerpres). - Poliţia braziliana o Printre cei arestaţi se află Sa- registrate in ultim ul timp.
tra în vigoare în prima zi a vigoare a acordului vor fj de lească contactele necesare în asupra însărcinării primite. anunţat că cinci persoane înarmate ou răpit miercuri kcm A l-K in d i, lost guvernator Atmosfera oraşului, în
celei de-a doua luni de la data asemenea reduse taxele vama vederea form ării noului gu Fanianî s-a în tîln it la sediul seara pe consulul general ol Japoniei lo Soo Paulo, No- al (cle i de-a 5-a provincii. bună parte evacuat, este
semnării. Consiliul M inisterial le, asupra cărora s-a căzut de vern". Comunicatul precizează, Preşedinţiei Consiliului de M i buo Okuchi, El o fost obligat să se urce într-un automo ..Ueactiunea arabă şi c e r tu r i şi mai tristă sub norii
al „celor sase" a aprobat a- acord în cursul rundei Ken totodată, că şeful statului con niştri cu prim ul ministru de bil, în timp ce discuta cu un bancher brozilian în foţo le imperialiste americane şi plum burii. In plus, m ajori
corduî la 7 martie. nedy. sidera necesară o nouă exam i misionar. M ariano Rumor. Apoi clădirii consulatului. britanice au încercai să răs tatea magazinelor ou fost
A m in tin d că ambele părţi Toma Granfil a declarat a nare a orientării diferitelor a avut o convorbire la sediul Aceosto este o doua răpire o unui diplcmot în Bra toarne rcqim ul republican din închise, ca urmaoe a>gce-
doresc să dezvolte şi mai mult poi că se prevede formarea u forte parlamentare, pe baza Senatului cu A ld o Moro. zilia, in ultimele şase luni, şi o doua din America La Yemen“ — subliniază com uni vei declarate des corfior-
colaborarea, G ranfil a spus că nei comisii mixte care contro elementelor de apreciere ce au După-amiază au început con tino în decurs de o soptâmîno. In septembrie, anul tre catul, care adaugă că ..aceste cianţi. Ei cer o asistentă
acordul va asigura' dezvolta lează executarea acestui acord reieşit pînă în prezent şi a p o sultările cu reprezentanţii dife cut, ambasadorul S.U.A. la Brasilia. Burtre Elbrick, o lost forţe sini susţinule dc fa m i guvernamentală mai d i
rea armonioasă a comerţului şi examinează toate probleme z iţiilo r adoptate de forţele rite lo r forte politice. Primele deţinut lo Rio de Joneiro timp de 77 de ore pînă cind liile sultanilor exilaţi, dc feu rectă şi mai substanţială.
şi promovarea schim burilor şi le care s-ar putea ivi în cursul politice. delegaţii — alcătuite din secre autorităţile ou eiiberot 15 deţinuţi politici in schimbul lui dali. dc elemente legale de Intre timp, mişcările so
a colaborării economice dintre traducerii lui în viată. A cccplin d mandatul Încre tarii generali ai partidelor şi Soptomino trecută, lo Ciudad de Guotemalo o fost ră capitalul străin şi dc persona lului, care s-a ridicat cu;
pit un ataşat al ambasadei S.U.A., în schimbul căruia lităţi m ilitare si civile care au un metru în ultimele 6^
autorităţile guatemaleze ou eliberat trei deţinuţi politici. fost înlăturate de la pulerc de
luni, par sâ se (i liniştit.
mişcarea de la 22 iunie“ . In ultimele 24 de ore,
P e tro lu l nu este singura In 1968, Statele U n ite şi U niunea S ovietică ocupă rie n tu lu i M ijlo c iu , după Ira n seismografele n-au mai
sursă de energie u tiliz a tă în Canada la un loc au produs lo cu l a l treilea , cu 300 m ili (142 m ilio a n e tone) şi A ra înregistrat nici o oscilaţie
lum e. E l este Insă de de 594,8 m ilio a n e tone (State- oane tone. In d u s tria p e tro bia S audită (140 m ilio a n e a scoarţei terestre. Savan
pa rte cea m ai im p o rta n tă şi Ic U n ite i 536, Canada : 58,8). lie ră este una d in cele m ai tone). A fric a de nord, ca şi nabe Ilnarcs, a lost ucis ţii italieni şi străini con
îşi va m enţine acest statut Cu toate acestea, v o lu m u l dina m ice ra m u ri ale econo A fric a neagră, se îndre ap tă miercuri de o rafală de m i tinuă cercetările în încer
cel p u ţin pînă in a n u l 2000. a m in tit este in su ficie n t, in m ic i s o v ie tic e ; in 1975, spre o exploatare in te nsivă B C U R I E R tralieră. în timp cc se afla carea lor de a dezlega
E v a lu ă rile recente arată că, com paraţie cu necesităţile. In U.R.S.S. va produce 450 m i a reze rve lo r sale en erg eti la volanul maşinii sale, pe taina acestei misterioase
la acea dată, energia nuclea prezent, A m erica de N ord lioane tone p e tro l, ia r în ce, d in cauza în c h id e rii Ca una din străzile capitalei gua „fie rb e ri” subterane.
ră nu i'a acoperi decît 17 la consum ă m ai mu li deeft pro 1980 — 000 m ilio a n e tone n a lu lu i de Sucz şi a con temaleze. Se pare că atenta 1
sută, p e n tru S tatele U nite, duce. Ea apelează în m are In lum ea ţă rilo r e x p o rta flic tu lu i israeliano-arab, ca torii aparţineau grupării clan
şi pînă la 23 lo sută pe ntru m ăsură la im p o rtu ri, cu a tît toare de petrol. A fric a de re d e term in ă ţă rile europene au supus unui atac intens de destine ..Forţele armate re \ „POLUL NORD - 20”
Europa, d in necesităţile e să caute noi fu rn iz o ri, în a artilerie tabăra m ilitară şi ae bele“ (F.A.R.), care acţionea
nergetice ale lu m ii dezvol fa ra O rie n tu lu i M ijlo c iu . De ! Marea Britanie a pre- ! rodrom ul american din pro ză de mai mulţi ani în Gua l ..
tate. a ltm in te ri, exp loatarea Saha î dat m iercuri a u torităţi- i vincia Pleiku. T iru l precis al temala. ^ Expediţia polară soviet»
Şi, o ric lt de departe te-ai re i nu este încheiată. aşa 1 lor libiene mat^multe la- ! artileriei pa trioţilor a arun Se apreciază că uciderea » că „Sever-70", care şi-a ^
cat în aer patru depozite de
u ita in v iito r, cel p u ţin in cum dovedesc descoperirile : bere m ilitare Şi instalaţii ; m uniţii şi a distrus la sol opt lui Linares a constituit un ’ început de curînd activi- \
v iito ru l p re v iz ib il, p e tro lu l Noua strategie recente in regiunea e rg -u lu i i de la baza situată la ; elicoptere şi două avioane act de dreptate săvîrşit de \ tatea in Extremul Nord, .
este şi va ră m ln e sursa n r 99 răsăritean, la fro n tie ra d in î Tobruk, a anunţat un j de luptă. această orqanizatie, ai cărei va instala o nouă staţiune ’
1 de energie, cea care con tre A lg e ria şi T unisia (N.R. ! purtător de cuvînt al M i- j membri au avut de suferit de cercetări pe unul din- \
diţionează creşterea ţă rilo r — erg — teren arab e x p ri- t nislerului A facerilor Ex- j ♦ 0 4 de pe urma fostului şef al ' tre masivele de gheaţă ţ
in d u stria le . In 1968, produc m fn d regiunea du n e lo r m iş ! terne al lib ie i. Toaie I Datele publicate de M in is politiei secrete. i care plutesc în derivă ta
ţia m on dială de h id ro c a r a petrolului“ cătoare ale Saharei). j bazele britanice din Li- ? terul M uncit al S.U.A. in d i t circa 1 000 de kilometri \
buri. a atins p e n tru p rim a A la ska este cel m a i cu i bia vor fi desfiinţate pî- că faptul că ’ diferenţele din 4 0 4 nord de capul Schmidt. i
oară c ifra de 2 m ilia rd e to noscut d in no ile c im p u ri pe î nă (a data de 31 martie. tre salariul mediu al femei La Ulan Balor s-au deschis Alegerea va li făcută .
ne. Această p ro du cţie a tre tro life re . Prospectarea zăcă lo r Şl bărbaţilor tn Statele lucrările consfătuirii Grupei după executarea unor ate- ’
cut p ra gu l de l m ilia rd tone DIN PRESA STRĂINĂ m in te lo r sale a început In Unite se măresc din ce în ce permanente dc lucru a ţă ri rizări de încercare şi după \
in urm ă cu nu m ai 8 ani. Ea urm ă cu W ani. Descope mai mult. In 1955, salariul lo r socialiste pentru teleco verificarea rezistenţei stra- »
va depăşi p ra gu l dc 3 m i rire a, in 1968, in G o lfu l După patru zile de cerce mediu a) femeilor reprezen municaţii spaţiale. tutui de gheaţă.
lia rd e in a n ii 1975— 1970, Prudhoe, a un or considera tări, poliţia cipriotă n-a reu ta 63,9 la sută din cel al băr La consfătuire participă re Noua staţiune, care se 1
p e ntru a atinge 3,7 m ilia rd e m ai m u lt cu cît p o litica gu nord nu este in întreg im e bile zăcăm inte, a provocat o şii încă să descopere vreo baţilor. Zece ani mai tîrziu prezentanţi ai Bulgariei, Ce va numi „Polul N o rd-20 " ^
tone in 1980. ve rn e lo r ei constă în a păs nou venită.' De m u lt tim p , „ goană după a u ru l negru“ , pistă care să ducă la Identi el reprezenta doar 60 la sută, hoslovaciei. Cubei, R.D. G er se va adăuga altor trei .
Europa (in afa ră de tra zăcăm intele am ericane, zăcăm intele de h id ro c a rb u ri care este departe de a se do ficarea autorilor atentatului pentru ca, în 1968, să se re mane. M onqoliei, Poloniei, observatoare ştiinţifice
U.R.S.S) produce doar o considerate a fi rezerve s tra ale Saharei iac o b ie ctu l unei m oli. comis duminica trecută asu ducă la 58,2 la sută. T e n d in României, Ungariei şi Uniu plutitoare sovietice, din \
parte foa rte m ică d in ener tegice. In 1980, d e fic itu l dc e x p lo a tă ri intensive D ar ra S tu d iile efectuate in State pra preşedintelui Makarios, ţa este cu atît mai surprinză nii Sovietice. apele Arcticii. Acestea i
gia de care are nevoie. In p e tro l al con tin e n tu lu i nord- p idita te a cu care L ib ia , ţară le U n ite şi în Europa arată deşi, p o trivit ziarelor din N i toare cu cît proporţia femei furnizează in mod regulat ’
tim p ce consumă anual c - am erican se va situa in tre ce in u rm ă cu 20 de ani nu că, c h ia r dacă se ţine sea cosia, pînă în prezent au fost lor angajate, în raport cu cea 4 0 4 flotei navale şi aeriene a \
nergic echi c a lin ă cu 1,2 m i 200 şi 300 m ilioa ne tone. Cel producea nici m ăcar o tonă ma de consum ul in creşte interogate peste 150 de per a bărbaţilor, a crescut p e r Presa din R.D. Vietnam a U.R.S.S. inform aţii privind y
lia rd e tone, produce m ai pu de-al doilea producător m on de petrol, se situează in r in re a l ţă rilo r p u te rn ic in d u s soane. Ancheta continuă să manent de ta sftrşitul celui publicat rezoluţia Com itetu starea vremii şi evoluţia .
ţin de 000, m ilioane. Acest d ia l de pe tro l este O rientul. d u l p rin c ip a lilo r pro d u că to ri tria liz a te , exploatarea re se desfăşoare în cel mai ma de-al doilea război mondial. lui Central al Partidului celor cimpurîlor de gheaţă din \
decalai se va accentua in M ijlo c iu (570 m ilioa ne tone ai lu m ii, face ca ea să fie ze rve lo r ve rific a te pînă in re secret, guvernul atrăgînd ce muncesc din Vietnam cu largul oceanului. Prima \
a n ii v iito ri ; (n 1980, ra în 1908), dar, fiin d p u ţin in plasată pe p rim u l loc a l n o i prezent va con tinu a pînă m iercuri atenţia presei locale 4 0 4 p rivire la schimbarea denu staţiune sovietică din se- i
p o rtu l actual de 2 la l va d u stria liza t, consumă o p a r lo r p u te ri petroliere, in 1968, în ju r u l a n u lu i 2000; abia să nu publice ştiri care ar La Rio de Janciro a fost dat m irii U n iunii T ine retului rîa „Polul N ord" a fost ’
f i aproape dc 3 la 1. La a te foarte slabă a p ro d u cţie i putea influenta asupra even pu blicităţii comunicatul p ri M un citor din Vietnam în U creată in anul 1937 de \
L ib ia a produs 125 m ilio a n e la acea dată se va pune pro
ceastă dată, vech iu l co n ti sale şi exp ortă cca m ai m are blem a e x p lo a tă rii rezerve tualelor probe. vind vizita în Brazilia a de niunea T in e re lu lu i M u n c ilo r cunoscutul cercetător Ivan
nent va consuma 1,9 m ilia r parte. Această caracteristică tone pe tro l şi se plasea lo r secundare şi u ltim e. Pe de altă parte, ziarul legaţiei guvernamentale ce Ho Şi Min. Numele lui Ho Popanin. \
de tone, d a r nu va produce se va accentua in v iito r ii 10 ză pe lo cu l a l tre ile a „M a k h i“ relatează că organi hoslovace, care a purtat con Şi M in a fost alribuit, de a \
decil 700—900 m ilio a n e tone. ani. p rin tre p ro d u c ă to rii O- („EntreprîseJ zaţia clandestină de extremă vo rb iri referitoare la dezvol semenea. organizaţiilor de
dreaptă „F rontul naţional’ a tarea comerţului eehoslova- pionieri şi de copii din R.D. EXPLOZII LA NEW VORK \
difuzat la Limassol manifeste co-brazilian. După cum rela Vietnam.
prin care-şi declină respon tează agenţia CTK, cele două 1
sabilitatea pentru comiterea Poliţia newyorkezo a 1
părţi au ajuns la o Înţelegere
atentatului. anunţat câ în noaptea de
privitoa re la discutarea pe căi miercuri s-au produs nu
diplomatice a po sib ilită ţilor
♦ O * de înfiinţare a unei comisii meroase explozii ale unor
Greva minerilor Preşedintele Uruquayului, comerciale permanente ceho- Un număr de 50 de bombe plantate în diferi
Jorqe Pacheco’ Areco, a ac slovaco-braziliană. personalităţi din Franţa te clădiri situate in cen
ceptat demisia m inistrului au semnat o petiţie prin trul oraşului New York,
din Alsacia educaţiei şi culturii, Federico 4 0 4 care cer guvernului să precum şi în tunelul me
Garcîa Capurro. Acesta a fost recunoască Republica troului. Exploziile s-au
M inisterul Apărării al S.U.A.
învin uit de „ne glije ntă“ în ce Democrată Germană. produs imediat după ora
PARIS 12 — Coresponden priveşte 14 deţinute politice a cerut m iercuri Congresului Semnatarii subliniază că 2 noaptea, aproape si
tul Agerpres, A l. Gheor- alocarea unul buget dc 2 m i
care au reuşit să evadeze R.D.G. este un element multan, provocînd serioase
ghiu, transmite : Greva de 24 duminică d in lr-o biserică din liarde dolari pentru noi con esenţial al cooperării şi pagube. Au fost avariate,
dc ore a m inerilor dc la ex Montevideo, cu sprijin ul o r strucţii militare. Din acest securităţii europene. In între altele, clădirile so
ploatările de potasiu din ganizaţiei de guerilă urbană. fond ar urma să se efectueze teresul Franţei, al Euro cietăţilor „Mobil Oii
Alsacia, declarată la chema reamenajâri şi noi construcţii
„Tupamaros". pei şi ol păcii converg ^orp", „Sylvanîan Electric
rea tuturo r organizaţiilor sin la 260 de baze americane din în sensul recunoaşterii Products, Inc”, „Socony
dicalo, a cunoscut o partici 4 0 4 tară şi străinătate. Pentru ba
In luna februarie forţele diplomatice a R.D.G. Pe Mobil" şi „IBM". Suflul
pare masivă. Au încetat patriotice din Vietnam ul de zele aflate în Europa occi tiţia subliniază că gu ve r lor a fost resimţit în toată
lucrul intre 85 la sută şi 90 sud au atacat 52 de poziţii dentală se prevede un total nul francez ar putea lua zona centrală, unde gea
ale Inamicului în provincia de peste 30 milioane dolari, de îndată măsuri concre murile de la numeroase
la sută din cel 10 000 de m i iar trupelor dislocate în V ie t
Long Than, anunţă agenţia te în vederea normaliză clădiri au lost sparte.
neri, ceea ce reileetă adinca namul de sud, 40 milioane.
Eliberarea. In urma acestor rii rap orturilor cu R.D.G. Poliţia o lansat o vastă
lor nemulţumire. G reviştii ; 4 0 4 operaţie pentru descope
atacuri, desfăşurate cu suc
Fostul şef al poliţiei secre
cor reducerea săptămînii de j ces, au fost scoş: din luptă te din Guatemala, Jose fier- rirea atentatorilor. Se re
lucru, sporirea salariilor, a- | 238 de soldaţi si ofiţeri ai aminteşte că exploziile
trupelor * americano-saiqone- produse miercuri noaptea
sigurarea de slujbe pentru |
ze, 20 avioane au lost dobo- urmează altor atentate
R.F.G. La Hanau a avut loc o conferinţă regională, la care s-a protestat Împotriva tineret, luarea unor măsuri rîte. iar 12 ambarcaţiuni m i similare provocate în ulii-
producerii de arme chimice în R.F.G. S-a discutat de asemenea, despre măsurile care trebuie care să prevină restringerea litare scufundate. Aceeaşi a- mul timp la New York de
luate împotriva armelor atomice, chimice şi biologice. ^ extracţiei de potasiu, pre qentie arată că. la 5 martie, C U R I E R persoane râmase încă ne
In foto : Participanţi la conferinţă. Pe pereţi se văd afişe pe care stă scris : „Să luptăm cum şi negocieri reale *n detaşamente ale Forţelor ar cunoscute. l
împreună împotriva armelor chimice de distrugere” . aceste probleme. mate populare de eliberare
Redacţia şl odmmistratla ziarului i Devo, itr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Teii i 11275. Tiparul I Intreprindereo poligrafică Deva. 44065