Page 47 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 47
•*! •m
DRUMUL SOCIALISMULUI @Nr. 4724 $ SÍM IATA 14 MART iE 1970 3
— — — — BHMBM n W M fim — ■ ■ MII ■ III 11111111 ■■■■III IBM
LOCUL LUI CUZA Şl AL EPOCII bloc noies* bloc notes* bloc notés* bloc notes
SALE ¡N ISTORIA PATRIEI Dîmr... cazanele de în tre ţin e re , cel p u ţin 10 m ontă a a n im a le lo r de re în cre d in ţa tă u n u i tehnician cazia sâ ne convingem şi
s-a
producţie. Cum se m a te ria
altădată. Dar ceea cc nc-au
anim ale dc producţie procu
m oară
prepararea
rate d in in v e s tiţii vor tre b u i lizează însă prevederile lo r 1 ve te rin a r, pe ntru am enajat o adus la cuw'stinţă cetăţenii:
Pc cîteoa snptăm ini. a d is La cooperativele agricole din u ru ie lilo r dc concentrate, Benţa Dragau din blocul K
Ic desfiinţarea ioboqioi si îm rafâ. aceea hrănita dc toate q r- pă rut un cazan, pentru. fa reform ate. Paguba. este evl Şarm izegctusa, Ruşi. Bretea S-au reparat ud ăpătorilc. Cu II scara ¡I ap. i şi toan Juri
Cine o va suporta
(lentă
proprietărirea töianiloi fcirl ncratiile trecute, aceea tare b rica t ţu ic i a'f’ la C A P insă ? Română. Boz şi altele nu alte cuvinte, c ritic a a prins din acelaşi. bloc, aceeaşi
nici un fel de răscumpărare. este sufletul generaţiei actuale, C iula M ică, com una Hnchi- bine. scară ap. 5 e prea de lot.
Unirea M oldovei cu Valalua aceea care, împlinită, va face lo ra La vitei a zile a dispă Brimul plăteşte pe lunile
înlr-u n sinqur stat npalirnal" fericirea generaţiilor viitoare, ru t altul., dc această dată din Nici concentrate, Astîmpără-fe, Ioane!
porul rom An“ s-a dezbătut pe iunie şi iulie anul. trecut
Înscrierea acestui ullim punct este Unirea Principalelor in satul Boi fa, com una Unirea.
larg acest deziderat. precum pentru apă potabilă S.82 lei,
în proqramul de revendicări tr-un singur stat..."- Acesta d in urm ă s-a găsit nici sare Nasta Io n In i M ih ă ilă din
şi semnificaţia lui pentru v ii al qrupului de exilaţi m oldo Semnificaţia acestor adunări, după în d e lu n g i căutări. Fuse Costeşti n-a băut fără m ă pc august 9.01 Iei. pe septcni-
torul celor două ţări. Intr-o veni. din care făcea parte si in epoca premergătoare u n i se „ îm p ru m u ta t“ dc cineva U n co n tro l efectuat la sec sură ; a băut cu m ăsura ; cu brie 6,30 de lei, pe octombrie
scrisoare adresată lui Nicolac Cuza, constituie im mare! pas rii. constă şi în faptul că pen un or cetăţeni, din. satul Mo- to ru l zootehnic, al C A P m ăsura de un litr u Şi l-a T.l-I lei, pe noiembrie 11.09
Bălcescu de către Coslarho spre unitate. Iru primo dată în isloria tării Soru, com una T opliţo. C u r a sad a a evidenţiat, o serie apucat o dată su g h iţu l setea Ici. iar pe decembrie 9.op ici.
Negri acesta din urmă işi ex Spre o mai bună coordonam sini chemaţi in torul suprem Valoarea unui asemenea de ne a ju n su ri datorate. in şi u rîtu l de nu ştia ce să m ut C iudăţenia nu stă num ai
prima credinţa că unirea se va m are m ăsură n e g lije n ţe i m a in fa jitu l că costul consum u
a activităţii revoluţionare, exi reprezentanţii ţărănimii. Con cazan este dc )>cstc 6 000 lei s-a în d e p lin it n ici 50 la sulă facă. A lu at-o cu c o lin
face ru aiutorul revoluţiei din nifestate dc conducerea u n i lu i de apă oscilează a tit de
laţii moldoveni constituie un ştienţi de mandalui încredin şi face parte din a vu ţia ob d in planul, de m ontă sta b ilit. d u l pe la casele la care a
Ţara Românească. tă ţii. In tre altele, s-a con strid e n t de la o iună la alta,
Comitet revoluţionar la Cer ţa!. dcpulatii săteni au hol.ă- ştească a cooperativelor ag ri- La aceste u n ită ţi, in luna m ai văzut iu m in ă pe la 12
Spiritul de fraternitate al re năuţi. care avea in frunte pe rîl să deschidă ei discuţia p ri cote de producţie Dc aceea, statat că o ruină perioadă dc ianuarie, din cîte 25— 36 de noaptea „D a ţi-m i vin ars că ci şi. în altceva. Vecinul, său.
voluţio narilor români so poale Coslache Negri. Alexandru I. vind rezolvarea problemei a- nc rtindim că „ cineva“ va tim p din raţia a n im a le lo r au viţe le nu au fost m ontate de nu vă ta i" — i-a r fi am e J u rj. de la ap a rta m e n tu l 5.
vedea in mod si mai clar în C uza. P. Cazirnir el?. Ci avea qrare La tribuna adunării a tre b u i tre zit d in somn si lip s it n u tre ţu rile concen decit cîte 1-2 exem plare. G ra n in ţa t el pc ecr a căro r l i cu acelaşi num ăr de pe soa-
cadrul evenimentelor re vo lu strinse leqăluri cu Comitelui urcat loan Roal.ă din Put na. fă cu t să-şi... am intească ce tra te Ele se găsesc insă îji ficele s-au în to cm it deci n u nişte o tu lb u ra la m iezul nc — .? — a plătit, in iu lie
ţionare din Transilvania In revoluţionar din tară, caro care. prinlr-u n discurs amplu, sc în tîm p lă cu cei cc-şi v iră magazie, dar. . „n -o re ciur să m ai aşa, ca sâ fie, că dc res n o p ţii U nora le-Q spart sticla p e ntru apă ‘1.20 lei, in august
preajma revoluţiei o serie dc activa în ilegalitate şi din caro a arătat suferinţele clăcaşdor m H uile in averea obştească. Ic ducă In m oară“ — a rg u pectat ... goale in casă spre spaim a 14.25 ¡.ei. hi septem brie 10,50
revoluţionari transilvăneni ra făceau parte C>r. Cuza Al. C h i moldoveni In încheierea cu- m entau tova ră şii d in consi fe m e ilo r şi n c o p iilo r, după Ici, in octom brie 9,52 lei, in
Axenle Sever. Aron llarion, ca Alecu Asían etc. Cu Ini vlntării. purtătorul dc cuvin! liu l de conducere Dacă mai alţii, a aru n ca i eu pietre. no ie m brie 15,52 lei ia r in
Vasilc Maiorcscu clc. au re regimul do teroare si asupri al clasei sociale care rcpie Investiţii pentru... a m in tim n i anim alele de la S-a găsit Faptele ne-ati fost c o n firm a decem brie 12.12 lei. ra să mai.
venii in tară penlru a sprijini re cele două comitete se zenta majoritatea tării a spus brigada d in Cot hoţea n-au te de. şeful po stulu i de. m ili plătească pe o chita nţă din
lupla dreaptă a celor obidiţi >i înlîlneau periodic pentru a-si celor prezenţi : „V rem să scă reformă m ai s im ţii dc m u ltă vreme, remediul ţie d in O răştioara de Sus luna fe b ru a rie 'p r/tl)a h il anul
exploataţi. In cadrul adunării coordona planurile. Pentru sus păm, să ne răscumpăiăm din gustul s ă rii, e lesne (le în care i-a aplicat şi am enda acesta, deşi fun cţiona ra res
dc la I M 5 mai, pe Cimpia Bla ţinerea acestei lupte s-a creat robia in care sintern... să nu In te n ţia conducerii, coope ţeles crasa, negiije nţă şi co Conducerea cooperativei cuvenită. A stim p ă ră -lc. Ioane pectivă o datează .. 1968) apă
ju lui in m ijlocul aceslei mase. un fond financiar realizat prin mai fim ai nimănui, să fim ra tiv e i agricole. din Lcşm c m oditate de. care suferă cei agricole d in î)reţea S trei, că legea m ai are şi a lic p re de. 25.20 lei pt ni ru tot anul
se qăscau si reprezentanţii re donaţia m embrilor săi. Prinţ o numai ai tării şi să avem şi de a face. io r r s tlţii pentru ce răspund (le soarta produc fiin d c ritic a tă Ui repetate r in vederi. pentru asemenea fa p 1960. Cum o fi reuşii, om u l
voluţionarilor moldoveni prin- cei care se ocupau de adminis noi o tară". dezvoltarea sectorului. zoo ţiei. a n im a lie re . d u ri in coloanele z ia ru lu i te. Şi cc-şi face om u l cu acesta să bea aUta apă in
Iro rare putem aminti pe A le trarea lui un rol de frunte l-a Epoca ce a premers tui io tehnic este lă ud abilă . \'n sc nostru p e nlru o scrie, de de m ina lui... ra p o rt cu vecinni sâu. nu
xandru I. Cuza Alecu Russo, avut şi Alexandru I. Cuza de nuar/e 1859 a cunoscut o in poale spune acelaşi lu cru Ca să fie grafic... ficie n ţe existente în o rg a n i m ai ştim . Credem insă că-i
Las< ar Rosclti şi alţii, venit. in lre timp un membru tensificare a luptei penlru U- insă despre e ficien ţa cu care zarea act'u ii-ăţii fe rm e lo r de Apă de ploaie apa dc ploa ie... buna c re d in
Jn isloria poporului român, marcant şi acl.iv in acelaşi mre intre forţele unioniste ca au fost c h e ltu iţi b a n ii M o P entru cadrele de specia anim ale, ne-a in fo rm a t c<i. a ţă cu care u n ii sa la ria ţi i i
anul revolutionär I«148 an în timp. re reprezentau marea majori tiv u l ? In an ul tre cu t s-au liş ti din cooperativele a g ri găsit, o serie de s o lu ţii pen Că în repartizarea co stu ri
rare Nicolac Bălcescu. Y asii o Jn urma convenţiei de la tale şi minoritatea conserva cum p ăra t vaci care au o cole — m edici v e te rin a ri şi tru a. redresa situ a ţia p ro lo r pc aso cia ţiile dc lo ca ta ri I.G C L. fac c a lc u lu l c o s tu ri
Alccsandrî. Alexandru 1. C u Balta Liman, noul domn al toare. Toate măsurile luate de virst-ă de 9— 12 ani. D in cauza in g in e ri — este o notă bună d u cţie i A stfel, f unei io de I.G C L Deva m ai recurge la lo r şi re])artizarea lo r pe
za Coslache N egii ele. s au Moldovei, Alexandru G im a organele potrivnice un irii do c o n d iţiilo r necorespunzătoare cei au in to c n iit grafice dc b rig a d ie r zootehnist a. fost „ a r tific ii", am avut noi. o- lo catari.
leqat Irup şi suflet de îm p lin i (1849— 1853), care fusese un „menţinerea ordinci" au eşuat,
rea dorinţelor seculare ale ma adversar al lui M. Slurdza. a datorită puternicei eferves
selor populare a pus la ord i creat o seric de condiţii pen cente revoluţionare ? maselor Vasile Vicol — Brad A ri.
nea zilei rezolvarea unor pro tru întoarcerea în tară a n u populare. 16 2 din C odul Muncii, rare
bleme majore, dc care depin meroşi fruntaşi paşoptişti unii Alegerea lui Alexandru loan vii interesează pe d v„ prevede
dea soarla dezvoltării ulterioa dini re ri, ca Mi hait Koqălnj- Cuza la 5 ianuarie 1859. ca următoarele : ..Angajatul trans DIALOG CU CITITORII i CINEMA
re a patriei noastre. Traduce ccanu. Vasilc Alccsandri. Ciri- domn al Moldovei, a fost ro ferat sau mulat împreuna cu
DEVA: V iiu l d-lui G entil (C ine
rea in fople a tuturor acestor qore Cuza. Alexandru I. Cuza, ciul dorinţei moldovenilor na unitatea. în altă localitate, arc Angustin Duca — Orăsfic. întregime, pentru toate persoa j ' mo log io Iul ..PoWio“ ) ; R eeonitilu-
probleme nu a fost posibilă primind posturi de conducere a alege un domn dintre ai lor, dreptul la : Dacă doriţi să r.'f<?( li( ati o me nele cu care locuiesc, cheltuie i iiio ( „ A ito “ ] ; SIMERIAj Pe plo- I
atunci datorită îm prejurărilor în aparatul de slat. un domn care cunoaşte sufe — Gata, am sfcciit-o ! Tre ol costul transportului pen serie pe cont proptiu sau lile pentru apa. canalizare, ilu j jela lum ii (. M u re ju l“ ) ; HUNE- j
C olduro
(„C on jtructo-
Istorice concrete. Prin acţiunile tot mai num e rinţele durerile si bucuriile u buie sâ ne cumpărăm scu tru el. membrii familiei sale. dacă va reîncadraţi din nou minat, încăl/irc, precum si ) : OOARA; E ip lo n e in m unţi („S i- j |
rul") ;
După înfiînqcrca mişcărilor roase ale unionislilor din cele nui popor. Pc străzile laşului turi, zale şi halebarde... precum şi pentru gospodăria în cimpul m un .ii. pierdeţi drep pentru alte cheltuieli cc de : d e iu fg iitu l~ ] ; C A lA N : fletu )\ co- I
revoluţionare dc la 1848 acli- două ţări a crescut intensita se putea auzi : „Trăiască dom — Ce ai băiete, aiurezi ? sa ; tul la pensie. Puieti însă lucra curg din folosirea părţilor şi : m iio tu ! Son Antonio ( „ I I Iunie“ ) ; |
TELIUC; Lo c it de Eden („M in e -
viiaica revoluţionară nu înce tea dorinţei poporului dc a se nul I Trăiască deputaţii I Jos — Dc loc, şefule. Citeşte b) diurna de deplasare pe în cadrul eoopc’ a liv e ( agricole instalaţiilor comune ale clădi i î fu l“ ) ; P E T R O Ş A N I : Cind i j
tase. Acum ulind o experienţă uni intr-un sîal centralizat si strigoii I“ . Semnificaţia acestei scrisoarea aceasta expediata durata călătoriei ; de producţie m enţinîndu-vă şi rii". A tît Icqca cit. şi instruc . te o io io cucuveaua („7 No- '
revoluţionară în cadrul eve ni modern. In această perioada, alegeri conslă în faptul că ca din Hunedoara c) o indemnizaţie egala ru dreptul la pensie. ţiunile p riv in d 1 metodologia de : iemfatie") ; Pe urm ele Şoim ului
(„R e p u b lic a ");
Toma
LlIP E N I:
mentelor de la HM8, elementele masele devin tot mai conştien a fost determinata nu numai — Hm... parc să ai drep cîstiqul 4au mediu pc o lună ; loan Crislca — Brad. Situaţia repartizare a fondului locativ leului („C u ltu ra !“ ) ; LO N EA: Pa- |
revoluţionare din tară şi cele te dc sarcinile si rolul re le de simpatia de rare Cuza so tate. d) o indemnizaţie eqala cu cu plata chiriei o puteti lămuri de stat §i nonnclc de re p a rti fia („M in e tu l") ; Feldm orcjola
- Şi nici măcar nu-1 pu
(orc se qăscau in străinătate revin în înfăptuirea acestui bucura ca partizan al Unirii, tem provoca pe autorul ci o pătrime din cjştiqul său adi'esîndu-va personal între zare nu prevăd asemenea („7 N oiem brie’1] ; VULCAN : W in-
nu continuat lupla. «perind că măreţ deziderat. Subliniind im ci şi prin faptul că dc el sc Je- la duci câ e anonim- Da mediu lunar pentru fiecare prinderii dc gospodărie orăşe situaţii ca acelea la care vă nelou in Valeo M o t|ii („M u nci- 1
lo te tc "); URICANI: V irila ingta-
vor putea înfăptui ce nu re a li portanta lui. orăşenii din Lia - qa in acea epocă dorinţa m a că ar fi avut curajul, nc în membru de familiei caic sc d e nească Brad. referiţi dv. • io („7 N oiem brie") ; ORAŞTIE:Va- !
zaseră cu cîlva timp in urmă. cău seriali : „V enind vremea selor populare de a obţine u crucişam săbiile... plasează ; Sofia Chitea — Hunedoara. Elena Sîrbu — Brad. A b ru l*o păpuşilor („P o ln a ") ; M arele I
La Braşov conducătorii miş a vorbi şi noi pentru binele nele transformări sociaî-poli- — Halebardele, băiete Aşa e) un concediu plătit de 5 Problema în legătură (u drep dul aparţine dc judeţul Alba. i ' Şarpe („F lo c o ra “ ) ; GEOAGIU BAI; I
C red o , ochir-|t ard ca llacoro ;
cării din martie de la Iaşi si |ăr|j noastre.., ne-am strîns licc. care să ducă la împlinirea ai zis înainte. zile in vederea mutării familiei turile de pensie ce vi xe cuvin Pentru a putea obţine actul pe : H AţEG : M ai periculoase decit
cjrupul de moldoveni întorşi acum in tr-u n cuget şi in tr-o năzuinţelor sale. — Fie. Le încrucişam şi Si a gospodăriei sale. de la C A P. se poate clarifica. (are îl doriţi trebuie să vă i b ă rb a ţii („P o p u la r"); BRAD: Po
de la Paris redactează la 12 24 gíndire..., to|i ne-am botăril Penlru a realiza proiectul u terminam. Ori noi, ori el. Plata indemnizaţiei dc trans Pentru aceasta csle necesar să adresaţi Direcţiei sanitare ju ţ ; catul d ro g o tle i („S teouo toţ e " ) ; I
JLIA : Tigrul
(„L u m in a ").
mai I öd n „Printipile noastre din suflet pentru Unirea Prin nirii, leqat de alegerea lui C u Dar aşa ? fer prevăzută la Iii. c se face vă adresaţi Uniunii judeţene a deţene Alba.
pentru reformarea patriei", cu- cipalelor". za ca domn în Tara Româneas - In definitiv, ce vrea a numai atunci cind anqajatul se C'.A.P. Deva A rIs ti(a Stânchcscu — H une
p rin /jn d Sase nrlicole. Acest Comitetele unioniste, care că masele populare, eroul p rin nonimul ăsta ? Să nu mai mută în localitatea în care a Aftenic Rus - Hunedoara. doara. Urmează să cercetăm
program prevedea : aholirca Legea nr. 10 1968 publicată în cele semnalate de dv. şi apoi
exprimau năzuinţele maselor cipal al acestei epoci, au în criticăm ceea cc am criticat lost transferat, iar a acelei dc
completă a privile qiilo r feuda- pină acum, cerîndu-tic să ne la lil. d, atunci cînd îşi muiâ buletinul oficial nr 57—58 din vă vom da răspuns in coloane
largi populare spre libertate vins toate rezistentele reacţio
socială si unitate naţională îsi nare din Tara Românească. în şi familia. 9 mai la capitolul VI, stipu le ziarului. L O T O
înţelese activitatea. Documen suşi ziarul „Tribuna română" Sumele cc sc cuvin angajatu lează : „C hiriaşii vor plăti in N. ZAMFIR
tele vremii reliefează că aceas sublinia ră „presiunea popora lui pe. haza drepturilor arătare Rezultatei« tragerii din 13
tă perioadă revoluţionase toa nă a creat pe domnul Prin Anonimi in prezentul articol sc suportă
te păturile şi clasele sociale cipatelor Unite“ . do călrc unîlatea la care anga eii Temperatura in u)oară crej martie 1970 :
lere, l u a vo li Cuprmiâ intre 4
care erau inlcresale în proce finirea celor două princip a jatul este transferai." VREMEA }i 7 grode, 'Or nooplea inlre mi Extr. 1 : 57. 40. ], 90. 37. 61.
sul Unirii. Acest lucru s-a pu te. act istoric necesar, progre Spaţiul nu ne permite să vă nus 1 >i I grad. Scota ţi dimi 67. 17. 80
iuţ vodca cind în Moldova s-a dăm iu inlreqim e conţinutul
1 tuk’lelniciren lui din timpul sist, înfăptuit prin eroismul înfuriat PENTRU 24 ORE nooţo. ceaţă. Pond de premii: 667 755 Ici.
liber ? Işi iu radioul portativ, format frontul comun al luptă maselor, reprezintă înd eplini acestui articol. Dar ceea cc vă
tf dă drumul Io maximum, pe torilor uimmisli. cârti au pro rea năzuinţelor de veacuri ale interesează pc dv. a fost redat PENTRU URMĂTOARELE Extr. a Il-a : 82. 68. 4G. 15.
stradă in localuri Si chcfuieş- | testat cu energic împotriva în poporului român. Cuza şi epo in inlreqime. Avind c o n tin u i Vr-m e umeda, cu cetul moi 2 ZILE 29. 70. 81.
le Nu poartă buletinul asupra . călcării dreplunlnr în alege c a sa constituie pentru istoria ocupam dc alte lucruri. A tatea in muncă neîntreruptă mult acoperă. Vor cădeo p reci Vremea se menţine umedă, cu
lui. Poartă insă lin păr... rile din 1857. tării momentul înălţător al eon- poi inccarcâ sâ ne calomnie va blid uraţi dc toate; drepturile p ita ţii ila b e Jub (ormâ de burniţă cerul mai m ult acoperit. Tempo- Fond dc premii: 591 255 lei.
— Aţi auzit ceva despre fe Cu toate că marile pulen nu Nlituirii stalului national ro ze Dar cum nu-şi dezvăluie pe ta ie vi le conferă legislaţia ji lopoviţă. Vint slob din iu d ror va ploua slab.
lul cum trebuie sâ ne compor erau omogene în atitudinea mân. minuscula identitate, ascunsă muncii.
tăm in societate ? privind Unirea Principatelor, Timpul, acest judecător im sub o mască de fabricaţie a
— Eu nu prea intru în tără divam irile ari-îtoc din cele două pci abil, rare triază pc fiecare nonima, cum *>a-i dam, sau
boi. Să mă credeţi câ-s un bă târî româneşti au dezbătut pe după locul ce i se cuvine în &ă- i cerem satisfacţie ?...
iat... larg problema Unirii. In şe rap<»rt cu activitatea depusă, - Şefule, propun sâ adop
La ICOMCOOP Deva lucrea dinţa din 7 octombrie 1857. M i a dat dreptul lui l ‘ti2a si &po- tăm tactica aşteptării. Cine 19,00 Telejum olu! de scoruj
ză tinăra Gheorghita C hiiilă, hail Koqălnicranu declara în ‘ ii sale să stea falnic şi măvot ştie ? Poate ţişneşte iepure- I 19.20 Desene onim ote.
de fel din Geongiu A fost că Divanul Moldovei : „Dorinţa in (io nica de veacuri a po le din el. îşi regăseşte con 19.30 Reportaj TV;
lătorită. nu mai trăieşte cu so cea mai mare, cea mai gene- porului român. ştiinţa risipită cine ştie pe 19,43 Tele e nciclo p e d io ;
ţul, nu-s divorţaţi. Zilnic este unde si apare, ca untdelem 20.40 M icroovanprem ierâ ;
remarcată în localuri, consu- nul, la suprafaţă Vreau să 20.45 Film serial : „R ă zb u n ă to rii"; In ce p in d cu d a ta de 18 m a rtie 1970, se in tro d u c e o
mirul băuturi in compania unor spun câ sînt pentru o con 21,35 . Iubire - bibelou de por(e no ua fo rm u lă te h n ică la c o n c u rs u rile PRONOEXPRES o
grupuri de tineri fără ocupaţie. fruntare directă. pc faţă, lan" - ernismnc cu lorma- bişn u ite .
ţla „M o n d ia l” ;
„Ce să fac? Trebuie să-mi cinstita AUla vreme insă cit j
trăiesc viaţa'1. Cc înţelege prin n fiin ţa r e a cl ne cunoaşte, iar pentru 1 22,10 Telejurnalul do noapte; - SE EXTRAG 14 N U M E R E j
,,să-nu trăiesc viaţa“ e lim nni cl este un anonim, cum ' 22.20 Frogmenie din fin ola fe sti
pede. sâ ne înfruntam ? Cu cine ? jj 17,00 Emisiune In lim ba germ ană; valului dc m utică ujoară - SE C lŞ TIG A C U 3 N U M E R E D IN 8 LA EXTRAGE
Dar să ştiţi că am sâ t*n Nc-a aruncat doar mânuşa 16,03 Bună seara, fete I Buna sea Son Ramo 1970;
ra, b ă la ţl I 22.40 Telesporl. REA A ll-A .
cont dc ce mi-aţi spus. S a E şi s-a retras in umbra ano-
n o i l o r i v e z i - Băiete, te-ai cum in iic r- In lu n a m a rtie a.c. sc a trib u ie ca p re m ii la tra g e rile
Şi a ţinut. A doua zi era Ia nimatutui
bl n t a t. o b iş n u ite L O T O :
— Pai, cum altfel ? N-am 7.10 Program m unco! de dim ineaţă - AU TO TU R ISM E D A C IA 1100, M O S K V IC I 408,
Tot in o m la , 8,25
(contlnuaro) ; 8,10
„N-ai auzit s'ante stimulatoare timp rig de ce ? spus asta Dar RADIO 9.10 D in repertoriu! Corului Radiote- S K O D A 1 000 M B, TRABANT 601 ;
M on inte rp re ţi; 9,00 Jocuri p op u lo 'e ,
— N-am
scop sc
12—21 orc. In acest,
foloseşte urina do grajd d i treaba trebuie făcută cu }l pian de Ion Scâilotescu : IC 05
le v iilu n ll; 9.35 Sonata pentru vioară
calm. Ai propus tactica aş
PROGRAMUL I: 6.05-9 30 Muncă |i
de mine?“ luată cu 3 părţi dc apa. Apoi. teptării. Da şi ba. „D a" - o c lu o lilă ţl: 9 30 M io n ţo ; 13,05 Pioso R odloeneldopedie pentru tineret (re- - EXCURSII PE „C O A S T A D A LM A ŢIE I“ (2 LO C U R I)
înainte dc plantare în mod o-
M u iică
uşoară,
11,00
10,30
luore) ;
Ca
urmate,
mă insuficient.
bliqaloriu, pomii sc mocirlesc. penlru câ în cazul anonimu In jirum ontale; 10,30 Din tarile sooo- A rii din opere; 11.J0 S o lijti s< forme DE C IR C A 19 ZILE, în R. P. U N G A R A $1 R. S. C E H O
l'tte . 11.05 Melodii de Florentin Del-
plantarea se tace neeorospun- lui nostru altă .soluţie n-a mor; 11,20 Simfoniile londono/e; 11.45 ţii artistice de am atori: 12,03 Avon- S LO V A C IA CU O DU RATA DE CIRC A 15 ZILE.
v.llor, un număr mare de pomi Plantarea pomilor se face vem. ,,Ba*‘ — pentru câ tre Sloiul medicului, 12,00 Recital de o prem ieră co tid ia n ă ; 12,15 Concert dc
restaurantul „Mureşul", in tr-a lt nu se prind, iar plantaţiile ră imediat pentru ca mocirla să buie sâ continuam ceea ce peră O d o v Enigărescu; 12,15 Aceste p rim : 13,07 M e lo d ii populare; 13,30
Pogini vesele din opera, 14,03 M u ji
grup de tineri ! nim cu mullo cioturi încă de la nu se usuce. După cc s-a tras am început. cintece sini ţi osiăn preferinţele d v .; că uşoară: 14.30 Coruri de D im itne
12.30 Melodii populare; 13.00 Rod'O-
— De cîte ori aţi fost con plantare. Asifel de cazuri s-au pămînlul în qroapă. asifel ca — îmi placi, şefule. Ne as- jum o l: 13,10 Avonprcmiero cobdionó, C uclin ; 14.45 Scloeţiuni dm opereta
damnat? — îl întrebăm pe A in tîln il la cooperativele ag ri 2 3 din volumul ci să fie plin. culnn şi mai mult săbiile 13,22 Interpret )l compositor: Charles „C ib o u le tte " de Reynoldo Hohn ;
15,00 V iaţa d*> concert a C a p ita le i:
lexandru Badea, rare încă nu cole din Unirea, Rcminşel, Y'il- pomul se ridică trfigîndu-sc şi... Amavour ; 13,30 Rodio-club tu m b e ; 15.35 C iniă Ion Cr.storeonu si Nelu
14,00 Rodiooipedi-
13,45 Publicitate:
$i-o făcut buletinul după eli celele si allole. de trunchi puţin in sus. în «şa — Halebardele, bâicle. Eşti ţin pionierească: 15,00 De la J lo 7; Idvancscu; 16.00 R od io |urn a l: 16.20
berarea din penitenciar Se le O lu n a re importantă si rare fel ca pămînlul să pătrundă cam uituc. 19.00 Goreto radio; 19,30 Sâptămina C oncarlu1 pontru orchestră de M or. ÎNTREPRINDEREA
ţio n N egrea:
17,05 Anieno tineretu
gitimează cu biletul de ieşire. nu trebuie neglijată este su- printre rădăcini sa nu rămina — Halebarde sau săbii, nu unui melomon; 20.05 Toblcln de seo* lu i; 17 20 M utică populară; 17,35 Tea
— De mai multe ori prapichetajul. Fără această lu goluri cu aer, c.uc pot duce mai sâ fie ascuţite. Am fu ră ; 20.10 365 de cintece 20,20 Argbe- tru serlol : 18.00 V a rie tă ţi m uilcole ;
1 1ong ; 20.25 Zace melod.i preferote ;
— Ce durată ? crare nu se asigură distantele ta muceqăirea rădăcinilor. Po git ! 21.00 In jurul g lo b u lu i; 21,20 Orches 18,30 O dă lim b ii rom âne; 19.00 V a
— Prima dată un an, apoi riguros egale între pomi, iar mii sc udă cu 4— 5 qalc|i do — Nu te-nţeleg. Unde fugi? tra de estradă o R a d ia te le viiiu nii ; rie tă ţi m ui'C ale: 19 30 B ibliotecă de DE INDUSTRIE LOCALĂ
poetle rom ânească: 19,50 N oapte bu
21.30 Moment poetic; 21.35 Şalisto se
doi. apoi... plantaţia îşi pierde aproape în apă. după care. în jurul tru n — Cum unde ? La tocilar. n i: Catarina V alenţe; 22.00 R adiojur nă, c o p il; 20,00 Concertul orchestrei
— Din ce motive ? totalitate? partea estetică, dînd chiului. se trage pămint uscat N-ai zis câ ne-aşteaptâ noi n a l; 22 20 Sport; 22.30 D ansurile bu slmlomce a Filarm onicii dm Tirgu
— Furt, Înşelăciune... Mai şi se face un muşuroi înalt de confruntări ? nicilor ţi a le ... n e p o ţilo r; 23.00 E»- Mureş: 22.00 M u iică uşoară; 22.15
un aspect neglijent repartiză pres m e lo d ii; 0.03-6,00 Estroda noc Romanţe ; 22,30 M urica pentru pmn
multe... rii pomilor in teren. 30—35 cm, iar peste tot pă- GHEORGHE PAVEL turnă.
— Nu vă place libertatea, sâ m in lu l ud se presară pămînt o Iul Claude Debussy: 23,05 M unco D E V A
In coca ce priveşte pregă PROGRAMUL II: 6 00 Program mu- ramoneosefi a ri; 23 50-1.00 M orii ro
fiţi un om cinstit, cu care să uscat.
tirea materialului săditor, nu rieol de dim ineoţo; 7,00 Radiojurnal; m antici.
nu aibâ nimeni nimic? Să trăiţi Fasonarea coroanei este b i
in mijlocul familiei, al celor este admis să sc planteze pomi
cu rădăcini necorespunzătoare, ne să sc iacă imediat după
dragi ?... atacali de boli şi dăunători, plantare, dc către cooperatori I
— M i-,ir place Dar, eu ştiu... Angajează:
cu răni sau plăgi dc ger sau instruiţi în prealabil. în con-
Se îniimpîă .. cu rădăcinile deshidratate. în lormitate cu lipul plantaţiei
Tinereţea a fost asemuită
cazul cînd materialul a fost şi forma de coroană pe caro
dc atîlea ori cu o floare. O stratificat în pămint prea us urmărim să o formam.
floare imensă, al cărei evantai f î m p l a r i m o b ilă .
de petale colorează in lumina cat, penlru readucerea lui în Pină la începerea plantării Fiul. fiicele, nora şt qine-
soarelui chipurile şi faptele t i stare normală, i se fasonează efective a pomilor a rămas ) ii j( urează (ui Adam l.ean
nerilor. Este un adevăr grăitor, rădăcinile şi se introduce in putină vreme De aceea, aceas din Mesteacăn — Brad, la
incontestabil strălucirea dc dia apă pină la coroană, unde se tă acţiune de mare im portan împlinirea celor 5G de ani, Salariile sînt cele prevăzute de
line între 24—38 ore. De aici tă trebuie încă dc pc acum
man» a tinereţii. Al celei tră multă sănătate şi „La mulţi
ite în incandescenţa îm p lin irii se scot pomii, se pun înlr-un să fie minuţios organizată. ani" I
datoriei, trăite adevărat, demn, şanţ la umbră şi se acoperă cu Conducerile cooperativelor a- * H. C. M. nr. 914/1968.
pămînt pe toată lungimea tu l qricole, specialiştii din unităti
cinstit, onest. Pierdut diplomă seria M
Rîndunle de faţă se vor un pinii. A ici se tin 4— 5 2ilc pî- au datoria *ă se preocupe per nr. 175 336, eliberată dc
moment de reflecţie pentru ti nă pomii îşi revin. manent de buna orqanizare şi Şcoala profesională de con
nerii — menţionaţi aici ori nu In ziua plantării pomii se conducere a acţiunii, asifel ca strucţii Iaşi si carnet de. ca Cei interesaţi se fot prezenta zilnic
- ale căror fapte mai poartă scot, se fasonează lăindu-li-sc lucrările de înfiinţare a noilor lificare nr 175 336 pe num e
pecetea nesocotinţei, pentru a rădăcinile rupte şi cele prea plantaţii să poată fi terminate le Grasu M. Constantin. Le la biroul personal al întreprinderii.
cei care sînt chemaţi — şi obli lungi. Este bine ca după faso înlr-un timp cit moi scurt şi declar nule.
gaţi — să călăuzească paşii in nare, rădăcinile ponţilor să fie să se realizez.e la un nivel teh
trării lor în viaţă. stratificate in gropi cu sub- nic superior.
Duminică Luni M a r t i Miercuri Joi Vineri Sîmbătă
17,30 Emisiune în lim ba m aghia
SÂPTĂMINA m inicol pent'U copii fi tineretul ro lo n ; 1B.30 Scena. Tendinţe noi in litatea in oconom ie; 18,55 Anunţuri tiu jc o lo ri; 18,30 „M ind r-o m să ta ra; 18,05 Film fe n o l. O liver Twnt le o VIII-o fi o X11-o ) ; 17.20 Limbo 10.05 Ch«ia e ta ju lu i - em iijunn-
8,15 Teleseoolo; 8,45 M olinau du-
(clase
18,00 Ei-Torra '70 - emlsiun« pen-
Chimia
17,00
Telcfcoolo.
14,00 O lim pia da tin erilor meconi-
10,00 Lumea c o p i'lo r; 10,30 A ctua
17,00 Fmiciune in lim ba germ ană;
(II) ; 18,35 M ult e dulce f frum oa
10,15 Oro sa lu lu i;
ţ color;
11.30
Concert iim lo m c; 12,00 De strajă dram aturgia românească actuală ; — p u b lic ita te ; 19.00 Telejurnalul He ioc m ireosă"; 19.00 Telejurnolul de să .. Emisiune de limbă fi lite ra română (clasa o VIII ă) ; 17,40 Film concurs pentru tin e re l; 19,00 TeJe
p o trie i; 12.35 Emisiune in lim bo 18,55 Anunţuri - p u b licita te ; 19,00 seara; 19,20 La volan - emisiune sroră 19.20 A ctualitatea in econo tură rom ână; 19.00 Telojurnolul da didoctic. Valea O ltu lui (goografie, jurnalul da seară: 19,20 R eflector;
seară; 19.20 M utică populară in te r
VIITOARE m a gh ia ră , 17.35 Film seria! — Riul Telejurnalul de seară; 19,15 Actua pentru conducătorii o ulo ; 19,35 A to mie - Acţiunea „ L " ; 19,30 M u iică pretată la n a i; 19,30 Prim pion : clasa a VIII-o) ; 18.00 M ugurel de cin- 19,35 M utică ujoaro pe 16 mm ;
ufoară cu form aţia „C h a ra lii", d i
întunecat:
mul - această necunoscută: 20.00
18 00 C am pionatele eu
lita te a în economie. C ontractul in
tec românesc; 10,30 Emisiune pen
19,45 Tele-enciclopedia; 20,35 O oră
Victor Sahlni, membru corespondent
M ilcn
ropene de ailelism pe teren aco
rijor
19 45 le lo p i
M a n ca ;
perit. Transmisiune de Io Vieno ; acţiun e ; 19.2S M utică populară ro Reflector; 20,10 Reportaj TV. Baia M a ic ţ. Vodă— C uia — documentar o! Academ iei R epublicii Socioliste tru tin e re l; 19,00 Telejurnalul de eu A lfred Mitchcock Petdeouo opa
Post scriptura lo un premiu ;
re.
mânească: 19,35 Momentul răspun
seară; 19,20 A ctualitatea în econo
19,00 Telejurnalul de sea<â; 19.20 d e rii; 19,50 R eflector; 20.00 AnUn- 20,2S Trinom cîncm ologrolic. Trei 7V-; 20,10 Anunţuri - p u b licita te ; Rom ânia; 20.00 Reflector: 20,15 Sea mie. C ontractul In acţiun e ; 19,30 că; 21 25 A nunţuri - p ub licitate ;
Două piese în
LA N outăţi cinem otogrolice; 19,40 Rap ţu 'i - p u b lic ilo te ; ?0,05 Roman fo i icurt-m etraje artistice re o liio le de 20,20 — G em eni"; 21,35 „S tan fi Ir-un act de George Câlineseu : M ai ova(i o întrebare 1 — emisiune 21,30 A p la u ie pentru a ii, a p ln u ic
ră de teatru TV.
Telo-cinemaleco :
Evocări ;
Btan
sodio
rom âno;
studiourile de televîiiune p oloneie;
Primăvara
20.00
de cultură ftiin ţilic ă ; 20,45 Alexan
leton
..Nopolean fi Fouche sau Despre
R ăiboi fi pace O producţie
(Intervixiune). Specta
pentru m iinc
României socioliste. Aspecte de la
21,55 Corul de cameră a! Corni de
mînie“ ; 21,00 Primăvara pe p orta
Cam pionolul
22,00
luî p op u lar;
recitalul poetic cote a avui loc la a studiourilor cinem atografice sovie cultură „C 'p 'io n Poiumbescu" din 21,50 Interpreţi in d râ g .ţi oi cintecu- tiv - emisiune m u ticol-co rag ra ficâ : dru loan Cuxa ISO de ani de Io col iram m is din Sala de concerte
n a fle re : 32,00 C am pionatul m ondial
20,20 Film cu trei stele.
Ateneu;
TELEVIZIUNE Ce vo»bejte o ro fu l; 22,20 Telejur tice ; 21,20 Steaua (âră nume; 22 20 S igh ifo o ro; 22,20 A ntologia poeţilor m ondial de hochei - grupa A. Ce 21.30 Telejurnalul de noapte; 21,50 de hochei - grupa A : U R S.S. - a Con servatcrului „C ip ria n Porum-
22,10 Telejurnalul de
hoslovacia — U.R.S.S
noapte;
Transmi
Avanprem ieră; 22,10 Cronica ideilor,
Suedia
(re prim a 111-a)
(reprixa o
Agenda p o litică ; 22,35 Toblouii co
22.05
Tele
bescu"
B u c u ie jti;
d'n
nalul de noapte; 22,30 C am piona
tul m ondial de hochei - grupa A : regrafice; 22,50 Telejurnalul de contem porani; 22,3S Teleglob. Bo llt-o ). Transmisiune de la StocV- le n in j i industrlalivcreo socialisto; siune de la Siockhalm, 22,45 Tele jurnalul de noapte. Telesporl; 22,35
Suedia — Cehoslovacia (re p tila o noapte. livia . hclm ; 22,45 Telejurnalul de noapte. 22.30 Arte frumoasa. jurn o lu l de noapte. Parada vedetelor.
II l-a ).