Page 46 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4724 f i SÎMBĂTA 14 MARTIE 1970

O datorie de prim ordin pentru toate colectivele din economia hunedoreană

FINALIZAREA OPTIMĂ A PRIMULUI TRIMESTRU

ZEVEDEl ŞTEF, loză $i lemn de mină. Cen­ Ing, AUREL LAPUŞCA,
. t trala m inereurilor neferoase
„Bilanţul va fi rodnic Dcve are de executat în director general „Se conturează certitudinea îndeplinirii
directorul Direcţiei judeţene martie din planul trim estru­
de statistică ; lui 35-38 la sută la produc­ □ I Centralei minereurilor
neferoase Deva :
ţia de concentrate de metale
Iat5 o problemă al cărei • I V ! • U A neferoase, iar 1. M. H une­
făspuns vine su exprime d i­ numai daca realizam in doara 37,1 la sulă la fier în Colectivele care alcătuiesc planului in toate capitolele sale“
mensiunile sarcinilor m ob ili­ minereu marfă. Cantităţile de Centrala m inereurilor nefe­
zatoare ce revin in această produse care trebuie execu­ roase Deva sînt angajate in ­
lună atît economiei judeţu­ tate în martie sînt mai mari tr-o amplă activitate de pu­
lui în ansamblu cîl si fiecă­ decît media realizărilor din nere in valoare a tuturor re­ esenţial sc impune însă con­ ducţiei este sănătos, ceea ce conomico-financiară nesatis­
rei întreprinderi in parte, Ne această lună 35,5 la sută primele două luni si la căr­ zervelor şi po sibilităţilor de firmată la finele trimestrului, ne va permite să sporim făcătoare, doresc să precizez
adresăm in acest sens tova­ bune, fontă, oţel, cocs. semi- sporire a producţiei de me­ cind se cere ca flecare co­ depăşirile de plan la metal că şi în acest domeniu s-a
răşului Zcvedei Ştef, direc­ cocs, placaj finit din mar­ tale neferoase, de ridicare a lectiv din cadrul centralei să în concentrate. făcut un pas holărîlor. După
torul Direcţiei judeţene de mură. dale mozalcate, prefa­ productivităţii Şi eficientei asigure realizări pe măsura două luni, înregistrăm consu­
statistică. In urma centrali­ din sarcinile trimestriale“ bricate din beton etc. muncii. Pentru a face fată sarcinilor ce-i revin. Se va Cea mai dificilă stare do muri specifice de lemn de
zării si interpretării datelor Planul pro du ctivităţii m un­ cu succes acestor sarcini a înfăptui acest deziderat ? Ce lucruri o avem la Muncel. mină şi alte materiale mai
furnizate de întreprinderi re­ cii pe ansamblul judeţului a fost necesar să se în tre p rin ­ garanţii există ? Ne răspun­ Planul dc extracţie este ma­ mici decît prevederile.
zultă următoarele : fost realizat în două luni în dă măsuri energice în vede­ de tovarăşul inq. A urel Lă- re, iar concentraţia în me­
normalizării
rea
Pentru a asigura continui­
ritm urilor
„In primele două luni ale prindere. Eforturi deosebite media realizărilor din prime­ proporţie de 101,4 la sulă. producţiei, care în anul tre­ puş< ă, director general a l , tal a minereului continuă să tatea in ritm susţinui a pro­
sc menţină la un nivel scă­
trim estrului I, unităţile in­ sini necesare, în special, din le două luni. Sc poale afirma ceea ce înseamnă că fiecare cut. la unele unităţi, s-au si­ Centralei m inereurilor nefe­ zut In vederea compensării ducţiei. conducerile u n ită ţi­
dustriale au executat 05,6 la partea următoarelor unităli : că au deja rămlneri în u r­ salariat ocupai în industrie tuat sub nivelul cerinţelor. roase ■ acestui deficit s-au luat. toa­ lor au prim it sarcini expre­
sută din producţia planifica­ C.E.I.L Deva, „M a rm u ra “ Si- mă in ceea ce priveşte reali­ a produs cu 374 lei mai mult A cţiu n ile conjugale ale co­ — Deşi în luna martie sar­ te măsurile pentru creşterea se pentru executarea în lerr
tă pe inlrcqul trimestru. Pen- incria, Industria alimentară zarea acestui indicator „M a r ­ decît s-a planificat. Pentru lectivelor de muncă, organi­ cinile sînt dimensionate mult pe cît posibil a producţiei men a in ve sliţiilo r în regie
Iru a sc menţine depăşirea Deva. I.P.TJ. Cristur, I. M. mura“ Simeria. Industria a li­ realizarea planului pe tri­ zaţiilor de partid şi condu­ mai mobilizator ca în cele proprii de minereu şi atra­ proprie, pentru promovarea
deja oblinută este necesar Hunedoara şi industria loca­ mentară Deva. I.P.B. Cristur, mestrul F si menţinerea de­ cerilor exploatărilor, preocu­ două luni precedente, se con­ gerea în mai mare proporţie metodelor dc exploatare do
ca întreprinderile industria­ lă. Eforturile sînt cu atit mai C.E.I.L Deva ele. păşirii deja realizate, este pările consiliului de adminis­ turează şi pentru unităţile a resurselor productive al« mare productivitate, folosi­
le să fabrice in luna martie necesare cu cit media reali­ Datele statistice arată că, nevoie ca în luna martie fie­ traţie al centralei şi sprijinul noastre, pentru prima oară altor exploatări, astfel ca rea ra|ională a dotării tehni­
o producţie reprezentînd 35,5 zărilor în primele două luni faţă de ritm ul mediu obţinui care salariat să realizeze permanent al Com itetului ju ­ după mai mulţi ani, ce rtitu ­ planul pe centrală la sorti­ ce. pentru completarea efec­
ia sută din planul trim estru­ la aceste întreprinderi se si­ In ianuarie si februarie, toa­ produse In valoare de 13 851 deţean de partid şi al M i­ dinea Îndeplinirii exemplare mentele plumb şi zinc în tivelor la nivelul sarcinilor
lui, cu 59 milioane lei mai tuează între 26-31 la sută, te întreprinderile trebuie lei, ceea cc înseamnă 35 nisterului M inelor s-au sol­ a planului la toate capito­ concentrate să sc îndepli­ Si pentru stabilizarea lor.
unele din ele trebuind să procente din planul Irimes-
mult dccît realizările lunii să-şi intensifice preocuparea dat cu realizări valoroase în lele sale. îmi bazez afirm a­ nească întocmai. Consiliul de administraţie
realizeze in tr-o singură lună pentru fabricarea ritmică a trului fată de 31,8 procente
ianuarie si cu 122 milioane primele două luni. Acestea ţia pe bilanţul favorabil d u ­ Cît priveşte activitatea A - 5i-a propus să soluţioneze
cit în cele două care au tre ­ producţiei cit şi expedierea media realizată în februarie.
îndeosebi
Ici mai mult ca în februarie. cut. şi încasorea ei. Sarcini mai mari revin in a­ 6Înt exprimate prevederilor pă două luni şi, mai cu sca­ lelierclor centrale Crişcior şi unele probleme încă în sus­
pensie legale de aprovizio­
prin depăşirea
Se observa că cea mai Pentru realizarea planului ceastă lună în prim ul rînri mă. pe realitatea existentă in Alba, rezultatele pe două
In ceea ce priveşte rea li­ planului la producţia globa­ unităţi acum la prima deca­ luni. structura actuală a pla­ narea lehnieo-malerială si să
maie parte a producţiei a trimestrial şi menţinerea de­ zarea planului sortimental, un ităţilor care nu si-au rea­ lă, marfă vîndută şi încasa­ dă din martie. nului şi condiţiile existente acţioneze stăruitor pentru i ­
păşirii integrale la producţia
fost lăsată pentru a fi exc- sarcini mai grele revin un i­ lizat planul productivităţii tă, productivitatea muncii si La Barza avem o situaţie permit o evoluţie ascenden­ dentificarea si punerea în
marfă vindută $i încasată, la toate sortimentele de me­ valoare a noi resurse de
cuială in luna a 111-a, ceea unităţile industriale vor tre­ tăţilor forestiere care in lu­ muncii pe două luni : I.M.C. foarte bună şi scontăm pe tă a realizărilor. substanţă minerală utilă,
cc solicită o valorificare mai bui să livreze Ş| să încaseze na martie mai au de execu­ nîrcca, „M a rm u ra " Simeria, tale neferoase în concentra­ realizări din cele mai fru­ Inlru cît unităţile noastre penlru ridicarea generală a
tat circa *15 la sută din pla­
te de către toate exploată­
intensă a rezervelor interne în martie un volum de pro­ nul trim estrului la buşteni, U.E.I.L. Orăşlie si 1. I. L. rile. moase. De asemenea, la Cer- s-au caracterizat în anul tro­ activităţii economice a cen­
care există în fiecare în tie - ducţie mult mai marc decît cherestea, lemn pentru celu- Haţeg“ . Atingerea acestui obiectiv tej şl la Deva, pulsul pro- cul şi p rin lr-o activitate o- tralei.
Ing. COSTACHE TROTUŞ, Dr, ing. PETRU ROMAN,
„Consensul acţiunilor „Vom satisface integral
director general director general „Minele noastre dispun
al Centralei industriale
a) Centralei cărbunelui
Hunedoara ; Petroşani :
noastre este realizarea nevoile de transport din
Hunedoara siderurgică a­
bordează problematica p ro ­ Este cunoscut că încă din de tot ce este necesar
ducţiei de metal din acest primele zile ale acestui an,
ultim an al cincinalului de exploatările miniere din V a­
pe poziţia solidă a succeselor valorilor cantitative şi această perioadă de virl“ lea Jiului au îndeplinit sar­
remarcabile din anul trecut, cinile la extracţia cărbune­
cu holărîrca de a înfăptui e­ lui, delerminînd prin aceasta unei activităţi
xemplar ansamblu) înd atori­ Ing. N1COLAE STAN, Mă refer in special la nea­ realizarea tuturor indica tori­
rilo r de marc răspundere ce-i junsurile din staţiile Co$la- lor de plan şi acumularea,
incumbă in lumina do cu­ calitative ale producţiei director general al Regionalei liu şi Simeria. care au imo­ după două luni, a unor sub­
mentelor plenarei C.C. al de căi ferate Deva bilizai vagoane. La Coşlariu. stanţiale depăşiri. Faptul are
P.C.R. din decembrie 19G9. prin punerea în funcţiune a 0 semnificaţie deosebită dacă
Probează cu elocventă in a­ O producţie ritmică, fără instalaţiilor de centralizare avem în vedere că pe par­ productive intense“
cest sens angajamentele asu­ căderi şi urcuşuri de mo-* electrodinámica, in loc ca l u ­ cursul anilor trecuţi primele
mate dc side.rurqişti in marea do metal“ meni nu poale (i concepută, crurile să ’ meareis 'n*a> bine luni de muncă generau niarî
Întrecere, aportul lor prepon­ decil in condiţiile în care în- s-au încurcat mai rău. frîtmîrvc^î in 'tfrrhă." Vu ' jîn'pfi­
derent. deosebit de fructuos treq circu itul economic func­ caţii negative din cclc mai cesta este doar un început, zenla cu toate sarcinile de
metal penlru oţelării. Cu Ion­ celorlalle colective compo­ Ca să degrevăm Coşlariu!
la realizările de prestigiu nente ale centralei răspunde ţionează ireproşabil. Desigur, am dat sarcini suplimentare serioase asupra mersului ge­ întrucît în acest ultim an al plan şi angajamentele afe­
dobindile de economia ju de­ ic acestea, planul producţiei cerinţei de a realiza toţi in ­ rolul h o lu rilo r revine unită­ staţiei din Simeria, care dc neral al economiei judeţului, cincinalului vom beneficia rente prinţului trimestru în­
ţului nostru in cele două luni de oţel. sporit fată de lunile ţilor producătoare. Dar în mai mult decît oricînd dc o deplinite. Linia activă de
anterioare, se va îndeplini şi dicatorii planului şi angaja­ mod indirect aportul trebuie fapt nu ero pregătită să Ic 01 industriei miniere a ţării. front si dotarea sînt cores­
de muncă. dotare consistentă cu utilaje
chiar depăşi cu respectarea mentelor ? să-l aducă şi factorii a căror satisfacă. Aceste neajunsuri — Ce faclorl stau la baza moderne. punzătoare sarcinilor, marea
Este firesc, deci, să for riguroasa a structurii sorti­ — Cele cnuntate mai sus au fost lichidate şi din a doua redresării activităţii produc­
mulăm întrebarea : cu ce va­ au o deplină valabiliiate pen­ activitate este legală de de­ jumălate a lunii februarie tive St cum se va oglindi a­ A lă tu ri de aceasta, un rol majoritate a exploatărilor au
lori cantitative şi calitative mentale prevăzute. Aceasii. tru toate unităţile din cen­ servirea proceselor producti­ toate un ilă ţilc de cale ferată ceasta in bilanţul prim ului pozitiv îl are Şi faptul că se asigurată forţa de muncă.
atît datorita eforturilor pro­
Se va înscrie Hunedoara in trată. Uzina „V ictoria* Călan ve si dc circulaţie a p ro d u ­ an intrai in rilni normal de trimestru ? — ne adresăm to­ acordă cea mai mare aten­ Sint şj unele dificultăţi la U-
bilanţul trimestrial, ce „g re u ­ prii şi in mod special spri­ şi Fabrica dc produse refrac­ selor. Plecind de la aceste de­ lucru. varăşului dr. inq. Petru Ro­ ţie lucrărilor de deschideri şi ricanî, Vulcan şi Petrila în ­
tate specifică“ şi semnifica­ jinului energic şi deosebit de ziderate majore, am cerut to­ — In această perioadă în pregătiri. Dacă in trecut a­ să avem în atenţie soluţîo-
consistent al biroului C om i­ tare llaru, ca să mă refer varăşului ing. Nicolae Stan, man, director general al Cen­
ţie vor avea aceste valori ? unele întreprinderi se dă o a- veam o permanentă răminerc nareA problemelor de acolo,
tetului judeţean dc partid şi doar la întreprinderile din directorul general al Regio­ tralei cărbunelui Petroşani. în aşa fel Incit si aceste e x­
— Indiscutabil vom in -/ conducerii M inisterului In- judeţul nostru, ou o corela­ nalei C.F. Deva, să arate care devărală bătăile penlru recu* — Pentru noi este o v e ri­ în urmă, acum sîntem mereu ploatări să-şi îmbunătăţeas­
cheia prim ul pătrar cu toii (tuslriui Metalurgice penlru ţie bună a lu lu ro r in dica tori­ este contribuţia transportu­ perarea restanţelor, la altele tabilă satisfacţie să putem în avans, ceea ce permite a- că substanţial activitatea.
indicatorii aliniaţi peste pre­ redresarea balanţei de metal lor şi contribuţii apreciabile lui feroviar la înfăptuirea sar­ însuşi prin planificare s-au afirma că minele si centrala siqurnrea cnnstanlă a liniei
vederi — ne răspunde cu pentru producţia de otsl. la înfăptuirea angajamente­ cinilor de plan. stabilit sarcini mai mari ca noastră au in prezent o acti­ de front la nivelul planului. Pînă la 10 martie. avem
promptitudine tovarăşul ing. Menţinerea producţiei oţelă- lor. — Dacă neajunsurile di;i în primele luni din trimestru. vitate normală. Factorii care In mod cu totul excep­ pe centrală o depăşire a pla­
Costache Troluş. directorul liilo i la un puls normal, co ­ — Care sînt direcţiile p rin ­ activitatea noastră se c o n ­ Iată motive pentru care în ne-au adus în acest stadiu tional trebuie să evidenţiez nului la cărbune echivalentă
general a) Centralei indus­ respunzător ritm ului impus cipale, de acţiune, factorii ho- semnează cu precizie în pro­ aceste zile capacităţile de sînt numeroşi dar ţin să p re­ influenţa binefăcătoare a ap li­ cu producţia efectivă pe o zi
triale Hunedoara. Cind spu­ de plan, sc repercutează fa­ tărHori spre care trebuie cesul de producţie al bene­ transport vor fl foarte so­ cizez rolul hotărîtor al core­ cării noului sistem de sala­ si sîntem încredinţaţi că vom
nem acest lucru, nu trebuie vorabil asupra realizărilor să se îndrepte cu precădere ficiarilor ce-i deservim, tot licitate. Regionala este pre­ lării judicioase, raţionale, a rizare şi majorarea salariilor amplilica această depăsi'c
avută nici pe departe im pre­ sectorului de laminoare, unde atenţia colectivelor în aceas­ asa neritm icilatca din între­ gătită să facă faţă acestor sarcinilor de producţie cu minerilor. Aceasta a de te rm i­ Corespunzător realizărilor li-
sia că realizarea sarcinilor pe sarcinile sc îndeplinesc fără tă perioadă ? prinderi se poale stabili foar­ sarcini suplimentare ? nevoile economiei, cu posibi­ nat la toate exploatările si ia zice se vor înregistra sporuri
luna martie ar fi o simplă şocuri. — Trebuie făcut totul pen­ te uşor din perturbările ce — A vînd in vedere expe­ lită ţile de aprovizionare, des­ întreaga masă de salan'/iti peste planificat la p ro du cti­
formalilale. Dimpotrivă, co­ De altfel, situaţia primei tru funcţionarea ireproşabilă se produc în procesul noslru rienţa anilor trecuţi, am luat facere şi transport. Prin a creşterea preocupărilor pen­ vitatea muncii, ta producţia
lectivul noslru traversează o decade confirmă evoluţia în a aqreqatelor de bază, prin de transport. Astfel, în p ri­ măsuri care, pot afirma cu ceasla au fost lichidate n u ­ lru îndeplîniiea sarcinilor do qlobala, marfă vîndută si în ­
perioadă de dificultăţi şi pro­ sens pozitiv a producţiei de Ir-o exploatare raţională şi mele două luni. în timp ce certitudine, să facă faţă ne­ meroase carenţe care în tre ­ producţie, a condus la întări­ casată. Ţin de asemenea să
bleme din cele mai serioase, oţel şi laminate, la care de­ întreţinere în cele moi bune volumul total de transport voilor de transport la nivelul cut frfnau mersul nostru îna rea ordinii şi disciplinei în subliniez că trimestrul l va
a căror rezolvare în favoa­ păşirile însumează 5 200 şi conditiuni. In aceeaşi măsu­ exprimat In lone nete km solicitărilor din această pe­ inie. muncă, la o mai mare stabili­ marca re/ulla te valoroase si
rea economiei cere din par­ respectiv I 350 tone. Pe a- ră trebuie depuse toate efor­ convenţionali s-a realizat în rioadă de vîri. A tît măsurile la indicatorii econom ico-ii-
Caracteristic pentru
acest
tea noastră a tuturor o ma­ ceaslă bază. prevederile t r i ­ turile în direcţia îm bunătăţi­ proporţie de 106,4 la sută. interne cit si cele stabilite în an în sensul pozitiv al cu- tate si la sporirea efectivelor nanciari. precum si la coi ai
ximă concentrare a efo rtu ri­ mestriale finale privind p ro­ rii calităţii oţelului, respec­ indicatorul tone expcdiotc. analiza cu beneficiarii noştri do muncitori. planului lehnic.
lor, o muncă deosebit dc ducţia globală, marfă vîndută tării proqram ului sortimentai care de fapt reflectă cel mat au menirea să contribuie la v în lu lu i este progresul sub­ — Pornind de la aceste Considerăm acest prim *ri-
intensă, plină dc răspundere şi încasată şî productivitatea Si reducerii consumului de fidel relaţiile noaslre cu be­ creşterea capacităţii de trans­ stanţial făcut în direcţia mo­ considerente, rcllectatc favo­ mesfru. cu toate rezultatele
bilizării tuturor resurselor de
şi dăruire totală. muncii se vor realiza ce) pu­ metal. neficiarii, nu s-a îndeplinii port, a rulaju lu i parcului de creştere a productivităţii rabil fn bilanţul lu nilor ia- pozitive ce se preconizează,
In domeniul producţiei dc ţin cu menţinerea depăşirilor Bazaţi pe capacitatea, com­ decîl în proporţie de 96,5 la vagoane, prin reducerea tim ­ muncii. Cu sprijin ul efectiv ca o solidă bază pentru înfăp­
cocs. slntem în măsură să ra- deja acumulate. petenţa Si spiritul de abne­ sulă. pilor de staţionare în toate nuarie-februaric şi de Ia ne­ tuirea sarcinilor de perspec­
porlăm punerea în funcţiune Dat fiind faptul că dc v o­ gaţie ale colectivului nostru, Noi ne-am planificat ca în fazele de transport si, în mod al conducerii partidului si cesitatea intensificării ritm u ­ tivă. De aceea, conducerea
a boieriei nr. 1 şi demara­ lumul si calitatea metalului de alîlca ori verificate şi trim estrul 1 să realizăm 23,5 special, la operaţiunile de în­ statului, am ajuns la o mai rilo r dc extracţie la nivelul centralei urmăreşle consec­
jul promiţător al acesteia in produs la noi depind rea li­ confirmate dc viată avem si- la sulă din planul anual de cărcare si descărcare. mare siguranţă în dotarea cu indicatorilor m ajoraţi ai lu­ vent aplicarea programului
producţie fapt ce ne va în zările unui mare număr de quranta că şi dc această dată transport. însă rezultatele îm bunătăţirile care* s-au nii martie, cum întrevede de acţiuni privind exlindc-
gădui să ne prezentăm la f i­ centrale industriale, com bina­ sidcrurgişlii luinedoreni vor primelor două luni ne dau făcut în procesul tehnologic utilaje şi elemente de susţi­ rea dotării tehnico, creşte­
rea product/vitătii muncii si
nele lunii cu o depăşire do te întreprinderi consuma ii la înălţimea îndatoririlor puţine speranţe. din unităţile feroviare. îm ­ nere metalică. As cita doar consiliul de administraţie fi­ a vitezelor de avansare, per­
— Deşi a existat
circa 3 500 tone de cocs de loare de metal, acţionăm pe ce )c revin, aducindu-şi în ­ surplus de capacitate acest binate cu o colaborare mai exemplul minei Paroşeni, un ­ nalul trim estrului ? fecţionarea normării si orga­
de
toate căile pentru ,ca si în treaga contribuţie la înfăp- operativă cu toţi beneficiarii de Ia ora actuală dispunem
bună calitate. transport, foluşl s-au ivit ca­ — Reafirm ceea ce am nizării muncii. Intr-un cu-
această lună să onorăm inte­ luirea exemplară a planului ce-¡ deservim — ajulîndu-ne
Producţia de fontă, in flu ­ gral şi la termen toate cnn- rle stat. a angajamentelor a- zuri în care cererile bene­ reciproc în eliminarea unor deja de 3 combine şi unde mai spus şi cu alte p rile ju ri vînt, vizăm do pe acum în ­
enţată de unele probleme sur­ traclolc economice, inclusiv sumale de siderurqîşti, de o r ­ ficia rilo r nu au fost satlsîă- greutăţi — ne oferă garanţia productivitatea pe seama me­ că toate minele noastre, fă­ cheierea actualului cincinal
cute ? Care au fost motivele ? realizării în bune condiţiuni
venite accidental, a creai o planul de livrări la export. ganizaţia noastră judeţeană canizării a crescut foarte ră excepţie, dispun de tot ce SÎ pregătirea celui viitor in
— In ce măsură activitatea de partid în marca întrecere- — Fără îndoială că avem a tuturor solicitărilor de
dezechilibrare a balanţei dc şi noi partea noastră de vină. transport pe căile ferate. mult. Menţionez insă că a- este necesar pentru a se pre- condiţii optime.
* - -
|ng. CORNEMU FULGA, “ M ai in lîi o precizare. Răspunsurile furnizate de conducătorii lunt — „M a rm u ra “ Simeria, I.M.C. Bîrcoa.
„Avem suficientă forţă de muncă, mijloace Ultima noastră comunicare centralelor industriale, evoluţia producţiei I.P.B. Cristur, I.I L. Haţeg — unde xint ne­
de plan ne indică sarcini de
director general în industria ju deţului în decada în lîi a cesare măsuri energice şi urgente de re­
producţie pe luna martie de lunii martie şi confruntarea acestora cu dresare.
al Combinatului de exploatare numai 24 3 milioane Ici A- sarcinile finale ale trim estrului conduc ta
şi industrializare vind în vedere că sîntem asi­ concluzii semnificative. Astfel : ® O menţiune aparte se impune în le­
de transport şi importante stocuri. Deci...“ cesară, că dispunem de un In Industria hunedoreană, datorită ac­ tare şi Industrializare a lemnului. Situaţia
a lemnului Deva : guraţi cu for|a dc muncă ne­ gătură cu activitatea un ităţilor de exploa­
Combinatul do exploalare parc propriu de mijloace de tivită ţii rodnice din primele două luni a la prima decadă din martie nu confirmă
tuturor colectivelor de muncă şl prin in ­
transport bine organizai, că nici pe departe previziunile. La buşteni s-a
şi industrializare a lemnului tensificarea ritm u rilo r producţiei, există
Deva ocupă un loc central in ducţia globală planul a fosl sortimente. La buşteni, de e- tăţii nu )e-a asigurat la n i­ ne-am format importante posibilitatea reală a îndeplinirii riguroase acumulat un minus de peste 4 500 mc. la
anqrcnajnl Industrial al juder depăşit cu 1 221 000 lei, la xcmplu, pe total avem chiar velul necesarului. Cadrele stocuri de material lemnos, a sarcinilor de plan şi angajamentelor de lemn pentru celuloză — 1 443 mc. la lemn
ţului. producţia marfă fabricată cu o depăşire, insă buştenii din de specialişti nu au reuşit să pol afirma cu toată certitu­ către fiecare întreprindere. de mină — 473 mc. Chiar şi )a cherestea
Experienţa anului trecut a 1455 000 Ici. la marfă vîn- fag nu î-am realizat. asigure asistenţa tehnică ne­ dinea că atît indicatorii dc sînt restanţe. Cifrele de mai sus sînt un
demonstrat că atunci cind în dulă şi încasată cu 41 000, iar — Faţă dc media realizări­ cesară, multe parchete nu au plan ai prim ului trimestru cit £ Prezintă o mare Importanţă economi­ suport foarte fragil pentru optimismul con­
activitatea unităţilor de ex­ la productivitatea muncii cu lor obţinute la nivelul com­ definitivate procesele tehno­ Si angajamentele luate în î n ­ că faptul că centralele industriale, care de­ ducerii C.E.I.L. Deva şi un semnat pentru
ploatarea şi industrializarea 84 lei pe salariat. Ţinînd cont binatului, unitatea de exploa­ logice, aşa că forţa de m un­ trecere vor fi realizate. Pen­ ţin o pondere de aproape 90 la sută ;n intensificarea efo rtu rilo r si rezultate prac­
lemnului nu se acţionează în de starea tim pului şi de fap­ tare şi industrializare a lem­ că, deşi este asigurată peste lru aceasta vom depune si producţia industrială a judeţului, desfăşoa­ tice convingătoare.
mod holărît încă de la înce­ tul că in această perioadă am nului din Haţeg se prezintă necesar, nu este folosită în în continuare eforturi penlru ră o activitate productivă riguroasă. A- 6 in fiecare unitate, comitetele dc d i­
put pentru eliminarea unor avut de rezolvat organizarea cu pronunţate „abateri cu mod raţional. o asigura o asistenţă tehnică ceasla se concretizează fn depăşirea cu re­
neajunsuri, se acumulează unităţii noastre de mecaniza­ semn minus*. Faptul nu con­ — Cu toate că apreciaţi mai substanţială la locurile gularitate $1 in această tună a prevederi­ recţie, consiliile de administraţie, organi­
restanţe în îndeplinirea sar­ re Si transport, care ne-a stituie o noutate deoarece şl rezultatele primelor două do muncă. Acolo unde a fost lor la cărbune, minereuri, cocs, oţet, la­ zaţiile de partid au datoria să asigure con­
diţii pentru desfăşurarea intensivă a acti­
cinilor de producţie, care cu creat foarte mari greutăţi, eu in anul trecut aici s-au înre­ luni doar „satisfăcătoare", de­ posibil am introdus munca în vită ţii Industriale. Finalizarea optimă a p r i­
greu sc mai pot recupera. apreciez aceste rezullatc ca gistrat cele mai slabe rezul­ păşirile de ordinul milioane­ două schimburi si schimburi minate şi alte produse de mare însemnă­
tate pentru economie.
Cum poate ii apreciată satisfăcătoare. tate. Cum explicaţi feno­ lor v-ar da dreptul la un ca­ prelungite. Dc asemenea, am m ului trimestru — de care va depinde ho-
activitatea C E.t.L Deva prin — In spatele acestor cifre menul ? lificativ mai bun. Probabil făcut o dislocare a parcului O De menţionat este că şi celelalte tăritor încheierea unui bilanţ rodnic şl con­
prisma rezultatelor obţinute sc ascund totuşi cilcva m inu­ — Cu ţoale străduinţele reţinerea este dictată de fap­ auto în funcţie de necesităţi­ mari unităţi — I. M. Hunedoara, Fabrica tinuitatea In ritm u ri mai înalte a producţiei
în primele două luni ale a­ suri. De exemplu, nu s-a rea­ noastre în perioada de inie tul că in luna martie, planul le reale si am mărit parcul în judeţ — trebuie privită ca o îndatorire dc
nului ? lizat planul fizic la lemn ru­ grarc a unităţii din Haţeg de producţie sc cifrează la autotrenurilor cu 15 bucăţi, chimică Orâştle. U.M.M R. Simeria, In­ onoare de către toţi factorii din în tre p rin ­
— Bilanţul primelor două şinoase pentru celuloză, buş­ în combinat nu am reuşit să peste 30 milioane lei, cu 4 asigurînd astfel o capacitate dustria alimentară Deva şl industria lo ­ deri. Aceasta constituie dezideratul esen­
luni - nc relalează tovarăşul teni, lemn de mină. lichidăm toate lipsurile. Pen­ milioane sub realizările cu­ dc transport mărită Rezulta­ cală se înscriu în ritm urile cerute de pla­ ţial al activităţii acestor zile şl în sensul
inq. Cornelii) Fulga, riircclo- — Róstantele faţă de plan tru acest an deşi stocurile mulate pe lunile ianuarie şi tele primelor zile din luna nul majorai a) lunii martie.
i u| general al C.E.I.L. Deva — la ares)o sortimente sint re­ pe ansamblul combinatului februarie. In aceste condiţii înfăptuirii Iul cu maximă rigurozitate, tre ­
l-om încheiat prin depăşirea duse si sînt compensate prin au fost ire ale din trimestrul cum apreciaţi că veţi încheia martie ne arată că sintem pe 0 Există încă u n ită li la care se menţin buie acţionat cu toată energia, competen­
tuturf»- indicatorilor. La pro- depăşirea prevederilor la a!te IV, la Haţeg conducerea uni­ primul trimestru ? drum ul cel bun. restanţe la unii indicatori din primele două ta şi dăruirea.