Page 45 - Drumul_socialismului_1970_03

V « / / W / / // / // / /W / // / // / // W /« // / W W / W W /W / W / W /W // W fi W / W W V ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VĂ ! : ş

PAGINA A IV-A

t m Consiliul de Securitate dezbate
J —
I problema rfiodesiană
I
I mLa Tîrgul internaţional de la Viena,

$ patru invenţii româneşti au fost me-

| daliate j

î g Azi se inaugurează la Osaka

| „E xpo’ 70“ |

ANUL XXII. Nr. 4724 SÎMJÀTÀ 14 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

0 datorie de prim ordin pentru toate

colectivele din economia hunedoreană

F I N A L I Z A R E A |*KODl)Sl-: ( IILMU i:

LA EXPORT

întreprinderea dc co­
merţ exterior „C him im port
OPTIMA A PRIMULUI Moscova, „lutcrcoop“ din
va expedia pc adresa f i r ­
melor „Uaznoimport“ din
Bratislava şi „Unicop"
din Praga însemnate can­
tităţi dc covor din poli-
clorură dc vini!. Dc ase­
T R I M E S T R U menea, vor fi livrate u­
nor parteneri din Spania
10 000 tone azotat dc a-
inoniu granulat, iar in
Anglia. Cehoslovacia.
K D. Germană. India şi
Uniunea Sovietică d ife ri­
N e a p ro p ie m de fin a lu l p rim u lu i p ă ­ tea re a lă şi d isp u n e m de tot ce este n e ­ te materiale plastice pre­
tra r d in acest ultim an a l c in c in a lu lu i. cesar, pe n tru ca fie ca re în tre p rin d e re lucrate.
Fste o p e rio a d a de m uncă şi e fo rtu ri in ­ h u n e d o re a n ă să în ch e ie b ila n ţu l e c o n o ­ M ii dc tone dc carbid
şi negru dc fum vor fi
tense, ca re cere din p a rte a tu tu ro r c o ­ m ic trim e s tria l Io to ţi in d ic a to rii p la n u lu i
Laminorul „650". Aici expediate unor firme din
le ctive lo r, co m ite te lo r de d ire c ţie , co n si­ de stat, să acu m uleze d e p ă ş iri cit m ai Iugoslavia şi India.
s-a declanşat întrecerea
liilo r de a d m in is tra ţie şi o rg a n iz a ţiilo r m a ri in c o n tu l a n g a ja m e n te lo r. dintre colectivele de fa-
de p a rtid d in eco n o m ia ju d e ţu lu i nostru, P ornind de fa ceea ce s-o re a liza t pe minatori de la Hunedoa­ L O C U L L U I C U Z Á CONCURSUL CUPLU­
ra. pentru sporirea, diver­
să-şi o rg an izeze c it m o i b in e a c tiv ita te a p rim e le d o u ă lu n i şi m ai ales de la ceea
sificarea şi perfecţiona­ RILOR FOTO
spre a a sig u ra re a liza re a in cele m ai ce m ai tre b u ie fă c u t p e n tru fin a liz a re a
rea calitativă a produc­ DIN ŞCOLI
b u n e c o n d iţiu n i a tu tu ro r p re ve d e rilo r o p tim ă a trim e s tru lu i I, re d a c ţia z ia ru lu i ţiei de laminate, pentru
p la n u lu i şi a n g a ja m e n te lo r. nostru a în tre p rin s zilele tre cu te o a n ­ utilizarea cu ¡nalt randa­ Şl À L E P O C II S Á L E
În fă p tu ire a cu d e p lin succes a acestui che tă în rin d u l c o n d u c ă to rilo r c e n tra le ­ ment a agregatelor şi re­ I ii vederea stim ulării
ducerea consumului de şi cultivării aptitudinilor
o b ie c tiv a d e ve n it o sa rcin ă fu n d a m e n ­ lo r in d u s tria le d in ju d e ţ şi a a lto r in s ti­ elevilor. Ministerul Invă-
metal.
ta lă , la o rd in e a zilei. P rivind p rin prism a tu ţii şi în tre p rin d e ri. (ămînlului. Comitetul
re z u lta te lo r pozitive o b ţin u te in p rim e le In p a g in a a 2-a p u b lic ă m ră s p u n s u ri­ Fota : V. ONOIU ÎN IS T O R IA P A T R IE I Central al Uniunii T ine­
d o u ă lu n i de întrecere, există p o s ib ilita ­ le p rim ite şi c o n c lu z iile a n c h e te i noastre. relului Comunist, Consi­
liul Central nl Uniunii
Generale a Sindicalelor
şi Asociaţia artiştilor fo­
lo istoric sînt considerate tografi nu iniţial con­
sile Alocsandn. Zaharia M nl- cursul şi expoziţia dc lu­
epoci de mare dezvoltare ace­
înfiinţarea noilor „Festivalul cietăţii duce in mod firesc la dovan ( uza susţinea schim ­ crări ale cercurilor foto
le etape in care evoluţia so­
barea imediat«! a n n n d u irii feu­
si lumbări in relaţiile econo­ dale şi înlocuirea ei cu orîn din şcoli. Prima competi­
ţie a celor mai mici ar­
de teatru şcolar" mic e. publice şi sociale'. Aşa duirco burgheză. Cu foaie râ tişti fotografi sc află în
revoluţionar ¡lor
revendic firile
pentru istoria poporului
aceste zile la etapa pc
silit
livezi — acţiune de j ! tivilâ ţii artistice teatrale in pentru elevii din liceele Ico- ; de la 18-IK. precum şi actul moldoveni nu cuprindeau o se şcoală — care se va ter­
epoca
revo lu ţiilo r
roman
In scopul intensificării ac­
ric de cerin(e majore, lotuşi
mina la finele lunii m ar­
: şcoli, al descoperirii, şi sprlji- relicc, de specialitate, din ; M i.ldovei cu lara Ro ele au < npiuns cinele propuneri tie. In luna mai sc va
Şcolile tehnice ş|, diferenţial,
im porlanle ca: eliberarea Iu
i nirii elevilor cu aptitudini ar- pentru cei din şcoli proie- i mănească, din anul 1859. Aces­ turor detinii|i|oi politici, re ­ desfăşura clapa judeţea­
j tlstice. în judelui nostru a sionale j te epopei din analele istoriei formă şcolară, grabnica îmbu nă, care — din doi în doi
maxima însemnătate ; iosl iniţial „Festivalul de După desfăşurarea celor \ s-au îm plinit in îm prejurări is­ nălăIire a siluahei ţărănimii ani — va fi urmată «te
etape pc (ară.
: teatru şcolar*, avind ca or-
torico în care necesitatea lor
j ganizalorl Comitetul judeţean două etape premerqăloare (pe ; eti .
şcoli şi pe centrel. in luna j devenise o legitate obiectivă.
: al U TC., Inspec(oralul şcolar Spre deosebire de Moldova LOCOMOTIVE DILSEL-
mai va avea loc etapa jude- • In primelo decenii ale se­ in la i a Romanească. Mibescu.
î judeţean şl Comitelui juile-
îndeplinire«» sarcinilor tra ­ recupcrabilc. lat.ă dc ce se im ­ ! ţean pentru cultură şî artă. ţeanâ. Câştigătorii (estivalii- j colului al XlX-lea, procesul de manevrind un limp interesele LLLC TKICE PENTRU
sate de cel de al X-lea C on­ pune ca specialiştii din unilăli j Festivalul se organizează în faza sa finală Acest p ro ­ de clasă ole boierimii liberale,
gres al l’ .C.R. tu privire la şi consiliile dc conducere să lui vor fi distinşi cu premii. j descompunere a o iîn d u irii feu­ ces s-a accelerat o dală cu re ­ ale burgheziei moderate. lansind C L IM A TR O PIC ALA
dezvoltarea în continuare, a se preocupe îndeapioape in a- dale în ţările române a intrat voluţia hurqhczo-democr atică zvonuri că turcii sc îndreaptă
po/nir ai II Air i i. pentru ncsl.crea ccaslă perioadă de organizarea din I8<18. Pe lingă faptul cu spre Ducureşl.i. a reuşit să in La Uzina „Klcctropu-
producţiei de fructe astfel in ­ acţiunii astfel ca ea să se ter­ relaţiile feudale din ag ricu ltu­ tir /ic dezlănţuirea revoluţiei. O , le re" din Crai ova a în­
cit să satisfac«! in totalitate ne­ mine in te l mai scurt timp ră frînau dezvoltarea capitalis­ dată aprinsă mişcarea revolu­ ’ cepul fabricaţia primelor
cesităţile consumului în stare posibil. mului in sectorul imhislrial. ţionara «a a căpătai o mieii ^ două locomotive Diesel­
proaspătă. ale industriei de Conducerile C.A.P., pe lingă stadiul de dezvoltare impunea sitale sporită fală dc < ea de . electrice dc 2 500 cp
conserve şi exportului, eslc asîqurarea materialului sădilor, abandonarea relaţiilor feuda­ peslc Milcov. iar revendică­ destinate exploatării in
strîns I c q a I a i i l de v a lo rifi­ au datoria să sc îngrijească de le. Pe plan politic, paralel cu rile erau mai c lare si mai hino ’ condiţii tropicale. Ele
carea in condiţii optime a po­ pe acum de parcelarea şi pi­ evenimentele economice, în precizate. In anul 1848 pc Clin , sînt prevăzute cu insla-
tenţialului de rodire a livezi­ chetarea terenului si să se perioada premergătoare revo­ pra Islazului s au pulul au/i re- laţii cure voi asigura la
lor existente r it şi de e x tin ­ treacă neinlîrz.iat la săpatul luţiei de la 1848. lupta pentru rin(e < a : independenta admi- ' cabine şi în sala maşini-
derea plantaţiilor pomicole. gropilor. ctibcrarca socială şi naţională nislrolivă şi legislativă a (¿hi. \ lor o presiune corespun­
In privinţa înfiin ţării de noi Pentru liecare pom ce se a luat un puternic avinl. neameslecul nici unei puleri . zăloare bunei funcţionări
plantaţii pomicole, cooperati­ plantează, (inind seama mai Revoluţiile dc la 18-18 în dinafară, egalitate' şi drepturi y în asemenea zone geo-
velor agricole din judeţul nos­ ales că planiatiim (cu excepţia ţările române au impus ru politice, alegerea domniloru \ grafice şi vor dispune dc
tru le revine sarcina dc a rea­ celor intensive) se fac pe te­ necesitate rezolvarea unor pro­ lui pe cinci am. îm proprietări­ , un sistem suplimentar dc
liza in arest an liv e /i pe 200 renuri în pantă, lipsite de fei- bleme dintre cele mai com p li­ rea ţăranilor prin despăgubire ’ frină. acţionat electric.
hedare din care 100 ha în sis­ tilitale. trebuie să se asigure cóle Revoluţionarii români au efc. Referindu-se Io acest pro \ Dc asemene.i. piesele
tem obişnuit şi 100 ha in sis şi să se administreze cu oca­ urmărit in primul rînd eman­ qram. Nicolae Mălrescu s u b li­ . metalice ale noilor loco­
tem intensiv. Noile plantaţii zia plantării la liecare groapă ciparea ţăranilor şi aplicarea nia. privind problema agraro: \ motive vor fi protejate.
se vor înfiinţa intr-un număr I j —20 kg gunoi do qrajd bme unor reforme burghezo dem o­ ..Revoluţia de la I84M se c u ­
de 15 cooperative aqricolc, descompus şi 250 - 300 gr su cratice. Trebuie de subliniat \ S t PREFIGUREAZĂ
dintre care amintim : 32 ha fa perlosfaf. azoial de amoniu faptul că între revoluţionarii prinde pe de-a nlrecpil în a­
C A P . Clopotiva. 28 ha la (>0—DO gr şi <10 — 60 gr sare pn- moldoveni şi munteni, pe do cest articol ai 13-lea” . 1 MARELE LAC DE U
C.A.P. Ceoagiu, cîle 20 ha la l.asică. Pe solurile cu aciditate o parte, şi între munteni şi Problema unirii M oldovei cu PORŢILE DL FIER
C A P. Haţeg, Toleşli şi altele. sporită, îngrăşămir.fele c h im i­ transilvăneni, pe de alta parle, Tara Românească era prezen­
Insă din toamna anului tre ­ ce sc amestecă în prealabil cu s au purtai unele discuţii p ri­
I ii zona viitorului lac
cut. întreg matei ¡aiul sădilor amendamente >n raport de vind stabilirea unor plănuir tă Si în cadrul acestor eveni­ ^ 1 dc acumulare dc la Por­
necesar pentru plantaţiile în 1 : 2. fin in d seama eh' felul în de acţiune comună. mente. Astfel în coloanele z ia ­ i ţi Ic <|c Eicr. aparatele
masiv cit Şi pentru com pletă­ < are se dezvoltă radar inile po­ relor „Pruncul rom ân” şi ..Po- y hidrografice indică n
.
_
rile de qolurj r,-a asigurat clin m ilor este bine ca 2 3 din in- Coleg de scoală şi prieten ( ţ creştere continua a co­
producţia pepinierei pomicole grăsăminlele chimice să se a­ cu mulţi revoluţionari de la Prof. ION PATRU ALBU I tclor fluviului în amonte
a Staţiunii experimentale agii- mestece cu păm inlul din fu n ­ Colectivul întreprinderii „Viscoza" Lupeni - de unde prezentăm această imagine - a 1848, Cuza a avut. slrînsc Ic- M uieul judeţean Deva / dc centrala bidi ocb'ctri-
t ole dm Ceoaqiu. dul (popii, iar ) 3 şi inlroaga îndeplinit in totalitate sarcinile de plan pe primele doua luni. In aceste zile, colectivul de­ qături cu cei care pregăteau \ că. Pc uncie porţiuni ale
cantitate de gunoi să se ames­
Manifeslînd mai multă preo­ pune stradanu pentru a încheia cu succes bilanţul acţivilă|ii pe primul trimestru. răsturnarea vechilor relaţii. ( Vîrciorovci au apărut
cupare, la cooperativele a g ri­ tece <u păm inlul ce se folo­ Folo : N .#GHENA Făcind parte din qruparoa Ji- H T P i ? n n i i » i j q i T O i , primele insuli|e dc apă.
cole din Haleq şî Toleşli s a seşte ta plantare. 1 Vechile căi dc cireula(ic
Tutorii, rare trebuie neapă­ beral-democrată alături de Va-
ridicai Şi stratificat în unităţi ^ feroviară ŞÎ rutieră care
încă din toamnă lot necesarul rat înfipţi înainte de plantare, legau Gura Văii dc O r­
de pomi. Alte un ilă li ca IVş- este bine să sc carbonizeze pe I jova intră treptat sub a-
leana. Dcnsuş şi Unirea au porţiunea ce iniră In pămînt, nepulindu-şi justifica prezenţa - De ce ou vă angajaţi un­ ^ pă, Iar Insula Ada-Ka-
procurat doar p a 'lia l materia­ sau să se ţină 7—20 zile în- „N -A I A U ZIT DE M IN E “ ? ţn Deva, alţii nu aveau asupra deva ? — am mai inlrebai-o pc ^ leh îşi micşorează peri-
lul. iar alte < onpc-rali ve cum Ir-o soluţie de sulfat dc cu ­ lor buletinul de identitate, ori Viorica l ’ inlea. Dccit să bateţi 1 metrul. Peslc cîlcva luni
sini. rele din C ¡elogiu. Pinlnag. pru 5 la sulă mutaţia făcută etc. Cîţiva d in ­ toată ziua străzile şi localurile ^ aceste locuri vor fi aro-
boz şi Ohaba nu au ridicai In mod normal nu ar trebui tre ei erau caulaţi mai de mult - Vreau să mă recreez Frec­ i pcrilc dc oglinda lucie a
su ne ocupăm în ac est articol Idealurile, preocupările, răs- poţi vorbi despre fiecare orc de organele dc m iliţie | marelui tac.
nici un fol de material sădi punderilc tinerilor de azi se un om neputincios. Nu mai ventez localurile numai cu
Lor. de latura tehnică a planiării tn şir. sau despic mul(i alţi văd. Copilul, băiat mare acum, La o masă în cafe-bar a fost prietenii (pc care nu şiie nici
pomilor, deoarece ca eslc sufi­ definesc intr-o arie vastă, cu oameni însemnaţi. . Nu-I cu­ a plecat dc acasă de mai mulţi găsită Viorica Pintea, din V ul­ cum îi cheamă — n n.). Nu-mi
Dară avem in vedere cu, cient de binecunoscută- (Ti un ţel precis : înfăptuirea tu­ noşti pe el. bătăuşul Pentru ol can. Consuma băuturi in com­ \ MORUN DE RU KG
in totdeauna primăvara. în fie­ loale acestea, unii special îşi i turor năzuinţelor, afirmarea v i­ acesta e id e a lu l! ani. După cile am pulul afla pania unor tineri, despre care place să-i refuz. \
care unitate trebuie eleelual este pe la Hunedoara. prin - Sînteţi utecistă ?
ncqliiea/ă supravegherea ac­ guroasă a personalităţii în fo­ — Nu-mi pot explica ce se combinatul acela mare — ne nu ştia nici cum ii cheamă. - Da. dar... Pescarii dc la punctul
un volum foarle mare de lu ­ losul întregii societăţi Pilda
ţiunii respective sau o îndru- Intîmplă cu unii d in b c tinerii scrie Tudor Turdeanu. de prin — Sintcţi elevă ?, am între­ Vrea să spună că nu activea­ „Cetatea" — situat lingă
crări. nc dăm seama cil de im ­ înaintaşilor oferă in acest sens muncitori ai şantierului Ter­ părţile Nâsâudului, un tală ne­ bat-o. ză de mai mulţi ani Aici se satul „2.1 August" — au
portant este ca acţiunea eh' Ing. N CiNDEA exemple strălucite dc cinste, mocentralei Deva, care ne-au căjii, bălrin, care îşi iubeşte — Da. In clasa a Xi-a. impun citeva întrebări pentru adus zilele Irccule la ba­
plantare a pomilor a lil în m a­ de la Direcţia agricolă demnitate, oneslilate, care au dat atil dc mult de furcă in copilul şi ar vrea să-l mai ştie — La zi ? organizaţia de tinerel din ca­ ză un trofeu neaşteptat:
siv. r it Şi in goluri să fie te­ judeţeană învins întotdeauna in viaţă. 5>i ultima vreme — ne spunea o dală lingă el, pe cel care „l-n re face parte, Dc ce a p rivit un morun du 80 kg cil
— Nu, la fără frecvenţă
meinic Şi minuţios organizată. dacă majorilatca covîi şiloarc maiorul Marin Slancu, şeful crescut singur şi foarte greu”. clică la seral A - şi tratat cu uşurinţă cazul V.R, icre. Neobişnuitul constă
Orice zi. orice oră pierdute, a tinerilor de astăzi — munci­ serviciului M iliţiei municipiului Dar copilul se ascunde, o uitat — Dc cc n-aţi rămas la zi ? iavorizind-o în apucăturile ci ? in aceea că sturionul a
au ca efect scăderea poten­ tori, elevi, studenţi, funcţio­ Este pentru oricine clar câ per­ fost prins cu unelte pen­
ţialului dc prindere la planta­ (CONTINUARE IN rfo: nari — au înţeles cum sc cu­ petuarea acestui mod de via­ tru peşte mărunt llntă-
re Şi deci cheltuieli în plus nc- vine menirea anilor vieţii tine­ ţă poate duce la sjvirşirca u­ riioarc de dala aceasta
re, iar idealurile lor converg nor fapte care să păteze onoa­ a fost măiestria pescari­
spre atributele majore ale o­ o Pete pe strălucirea de diamant a tinereţii rea şcolii, a organizaţiei U.T.C. lor şi... riscul unei băi
mului societăţii socialiste, din care face parte, a pă rin ţi­ reci.
minoritate infimă — dar exis­ lor.
0 nouă descoperire tenta şi de aceea de semnalat Deva Cunosc frumoasele re­ lotul confecţii metalice nl şan­ v i c t o r i i : r o m a ­
Ştefan Ticu esie muncitor la
— aruncă culori cenuşii asupra
tinereţii. zultate in muncă ale colecti­ că are un părinte, un om că­ tierului 'termocentralei Deva. n e a s c a LA TENIS
ruia îi datorează mult, dacă nu
Cum poale fi categorisit ges­ vului, adevărata bravură dc chiar viaţa. — Nu cunoaşteţi motivele ? - In cc an sînlcţi născut 7
— .‘ptiu eu...
arheologică tul unui tinăr care dupa ce-şi şantier — pentru ca există o La o recentă acţiunea M ili­ — Tatal dumneavoastră uncie - 104«» In lurncul internaţio­
cind
atunci
pronunţă numele
asemenea
bravură —, cunosr
slrîngc mina unei noi cunoş­ conştiinţa şi răspunderea cu ţiei municipiului Deva prin u ­ lucrează ? - Ziua, luna ? nal dc tenis ilc la Men­
la sau 16, nu-s precis L u ­
tinţe. rosteşte : „N-ai auzit de care se îndeplinesc îndatoririle nităţile de alimentaţie publică, — Este miner. na n-o .ştiu Vara, în orice im» (Emula) jucătorul ro­
Pădurarul Nicolae Băştean din Sălciva, comuna Zar»», mine ? Sînt cel mai marc bă­ muncii Ce se intimplă însă cn pentru depistarea unor persoa­ loan Pintea, în vîrslâ de 50 caz . mân Petre M ărinurram i
a descoperit. înlîinplălor, în pădure, la vreo trei km sud tăuş de pe şantier. Mă m ir unii dintre ci după ce ies pe ne urinările dc prevenire a a r­ de am, este, intr-adevăr. m i­ - Cind aţi fosi prim it în a obţinut două noi victo­
In faţa lui ai rămas „repetent“ . telor de ultraj, infracţionale şi rii. El l-a învins cu 6-1.
de sal, un lezaur monetar repre/enlînd 250 monede de poarta şantierului ? Cum devin contravenţionale, a neregulilor ner Munceşte mult, cişliga b i­ U T C ?
N-are nici o importantă că ai 7-â pc Lollunglm» (Noua
argint datînd de la s lirşilu l secolului al W - le a . Cerce­ huligani, scandalagii, bătăuşi in pe linia evidenţei populaţiei, ne. I-a asigurai fiicei sale ţoa­ - Nu-nii amintesc
muncit zeci de ani, că ai atins timpul de după orele de mun­ le condiţiile pentru a-şi conti­ Zeetundă) şi u riştigat cu
tători de la Muzeul jude|ean Deva, deplasindu-se la perfeeţiune'a meseriei, că ai trebuie să consemnăm cu pă­ GH. I. NEGREA 0-6. 6-1. 6-4 în faţa tc-
faţa locului, au mai descoperit încă 260 monede din că ? rere de rău că lot tinerii au nua studiile. A uitat însă un lu­ nism.inului francez N'Go-
trecut p rintr-o facultate sau cru. unul deosebit de impor­
aceeaşi perioadă. conduci de cîţiva ani o institu­ — Mi-am crescut foarte greu fost principalii subiecţi. Dintre tant : să-i dea copilului tot co dre lin
ţie, cunoşti opera şi biografia copilul. Mama lui a m urit rînd el, o parte au fost găsiţi în arc nevoie, dar să-i şi ceară.
m arilor personalităţi ale lumii, el avea citeva luni. Astăzi sînt diferite bufete .şi i c.->laoronle Să-l facă folositor societăţii.