Page 64 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr, 4728 fc. JOI 19 MARTIE 197C

C O N C L U Z I I L E PROIECT Programul naţional

Comisiei pentru agricultură şi silvicultură

a Comitetului Central al P.C.R. în legătură cu proiectul

„Programului naţional de extindere a lucrărilor de privind gospodărirea raţională a

îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor în

Republica Socialistă România în perioada 1971-1975“ resurselor de apă, extinderea lucră-

prezentate de tovarăşul V1RGIL TROFIN ■ I H B ■ J . B B I b B B I V B

Comisia pentru problemele făcute, nu au asiqurat livrarea rumb 2 600-4 200 kg/ha fală de riior de irigaţii, îndiguiri, desecări
de agiicuhură şi silvicultură ia timp a utilajelor şi mate­ producţia medie pe 2 onă de
luind in dezbatere proiectul rialelor. iar în multe cazuri a­ I 300 kg/ha la grîu şi 1 500 kg/
,.Programului naţional de ex­ cestea nu au fost de calitate ha la porumb.
tindere a Iucrciri 1 or de îmbu­ corespunzătoare. An de an su­ Ţinind seama de importanta
nătăţiri funciare si qospodări- prafeţe însemnate prevăzute socială şi economică a acestor a O a a o b 1 | « i *
rr a apelor în Republica So- în plan nu au fost date la lucrări, precum şi de propune­ şi combatere a eroziunii solului in
cialislti România pentru peri­ termen în folosinţă. Astfel, rile de majorare iăcute de co­
oada 1971-1975” consideriţ că din planul pe anul 19GB o su- mitetele judeţene de partid se
programul supus dezbaterii pralată de circa 50 000 ha a consideră necesar ca acţiunea
plenarri Comilclului Central fost dată in exploatare iu pri­ de combatere a eroziunii solu­
prezinţi o deosebită importan­ măvara anului 1969. iar circa lui să nu sc* limiteze la supra­
tei pentru dezvoltarea aqricul- 90 000 ha prevăzute în planul feţele prevăzute în program, ci Republica Socialistă România
luni a întregii economii na­ anului trecut urmează a fi pu­ să se extindă prin mobilizarea
ţionale şi se înscrie pe linia se în funcţiune în primăva­ resurselor locale ale unităţilor
aplicării boldurilor Congrcsu- ra acestui an. Dc aceea comi­ agricole.
1111 al X-lea al P.C.R. Proqra- sia apreciază ca deosebii dc Una din problemele căreia va
miil. întocmit pe baza indica­ importantă măsura stabilită de trebui să-i acordăm o alentie în p e rio a d a 1971-1975 şi p re ve d e rile
ţiilor conchirerii de parlid, ale Comitetul Cxecutiv al C.C. al deosebită în cincinalul urmălor
tovarăşului Nicolae CeauŞesm IM .R. ca recepţia sistemelor este punerea jn valoare a te­
— secretarul qeneral al P.C.R. mari de irigaţii să se facă de renurilor cu exces de umidita­
— este prima lucrare de largă către o romisie guvernamen­ te prin executarea lucrărilor
perspectivă in acest domeniu, tală. Trebuie menţionai că dezbaterile în comisie a rezul­ g e n e ra le de perspectiva p în â în 1985
de îndiguiri şi desecări.
Din
care aboidează intr-n concep­ datorită unor serioase lipsuri
ţie nouă, unitară, toate aspec­ in proiectarea, executarea şi tat necesitatea ca Ministerul
tele principale legate de spo­ îndeosebi in întreţinerea unor Agriculturii şi Silviculturii să In înfăptuirea obiectivelor drclor dc muncitori prin par­
rirea capacilătii productive a amenajări locale, aproape asigure baza materială pentru privind dczvoîtarca intensivă ticiparea efectivă a acestora
puminlului prin efectuarea In­ 70 000 dc hectare amenajate realizarea prevederilor din pro­ şi multilaterală a agriculturii T E X T P R E S C U R T A T la lucrările de construcţii şi
trărilor de îmbunătăţiri fun­ pentru irigare in cincinalul gram şi să acorde asistentă în ţara noastră, urmărind creş­ la montajul echipamentelor
ciare. precum şi satisfacerea (recul au fost scoase din fo­ tehnică şi pentru realizarea u­ terea continuă a producţiei a- ichnologice. precum şi prin
icrintelor economiei naţionale losinţă sau reamenajale. Re­ nor astfel de lucrări cu carac­ gricnle in vederea satisfacerii practica în producţie la unită­
prin gospodărirea raţională a zultă necesitatea ca şi pentru ter local. De asemenea s a a- lot mai depline a nevoilor de exploatări eficiente a suprafe­ valoare prin lucrări de iriqare tate creează posibilitatea ma­ ţile cu terenuri amenajate.
resurselor de apă. amenajările locale să se con- predal importanta lucrărilor produse aqroalimentare pentru ţelor irigate, prin mecanizarea şi nivelare, măsuri care au de­ jorării livrărilor la fondul pie­ Se vor intensifica cercetări­
Programul cuprinde un an­ sliluie la consiliile populare de ameliorare a terenurilor ni­ aprovizionarea populaţiei, asi­ .şi automatizarea funcţionării monstrat o eficientă economi­ ţei. penlru industria prelucră­ le ştiinţifice în domeniul ex­
samblu de măsuri in domeniul judeţene, comisii care să re­ sipoase. Rezultatele pozitive gurarea industriei cu materii sistemelor, reducerea la mini­ că deosebită. toare şi la export a unor im­ ploatării sistemelor şi agroteh­
extinderii irigaţiilor, îndiguiri­ cepţioneze lucrările. Dc ase­ obţinute de Staţiunea experi­ prime şi crearea de disponibi­ mum a supraleţelor ocupate de Extinderea rapidă a irigaţii­ portante cantităţi dc produse nicii culturilor irigate pentru
lor şi desecărilor, combaterii menea. subliniem că nu a e- mentală lîechet — judelui Dolj lităţi pentru export o impor­ lucrări şi care se scot dm cul­ lor, dezvoltarea accelerată, in agricole. Recolta suplimentară a stabili tehnologiile cele mai
eroziunii solului şi ameliorării xislal o suficientă preocupare — demonstrează că în această tantă deosebită o are ridicarea tură, eliminarea pierderilor de ultimul deceniu, a industriei a culturilor furajere (porumb, corespunzătoare condiţiilor in­
terenurilor sărălurale care îm­ pentru reducerea in vesti tioi parte a tării se poate amenaja capacităţii productive a pă- apă pe reţeaua de alimentare, şi centrelor populate au făcut soia. ma7.ăre, finuii) poate asi­ tensive de producţie ce se
preună însumează o cincime specifice prin folosirea judi­ pe terenurile nisipoase un pu­ mîntului. Proiectul Proqraniului uşurarea aplicării udărilor ele., ca în numeroase zone să a­ gura o producţie de carne de creează şi a asigura necesarul
din suprafaţa agricolă a tării. cioasă a utilajelor, tortei de ternic bazin pentru culturile i- de extindere a lucrărilor de s-au preconizat soluţii tehnice pară deficite de apă Ia debite circa 770 000 tone greutate de sămîntă clin soiurile care
Realizarea acestui amplu pro­ muncă, prin elaborarea dc rigale exlratimpurii şi timpurii ^îmbunătăţiri funciare şi gos­ perfecţionate. Astfel, pe circa mici pe rîuri, de unde a rezul­ vie, iar cea de floaioa-soare- să valorifice dm plin posibili­
gram rcprezinlă o imporlanlă pnueclc cu soluţii tehnice o- podărirea apelor, fundamentat HO la sulă din suprafaţă se pre­ tat necesitatea de a se trece lui şi de sfeclă de zahăr, prin tăţile dc producţie ale terenu­
etapă în dezvoltarea agricul­ ronomic oase şi efu iente. ceea Problema dezvoltării căilor pe baza Directivelor C’onqresi* vede a se aplica lipul dc ame­ la executarea de acumulări prelucrarea industrială, un rilor amenajate. Dc asemenea,
turii cu adinei influente e c o ­ cn sc reflectă şi in costurile navigaţiile prezentată în pro­ lui al X-lea al Partidului Co- pentru înmaqazinarea apei în glus de peste 200 000 tone ulei se vor clcclua cercetări pen­
nomice în loate sectoarele mari pe hectarul irigat, care gram este concepută în najare cu conducte subterane perioadele de ape mari şi re­ şl circa 290 000 tone zahăr. tru stabilirea tehnologiilor de
producţiei agricole, deschide in medie s-au ridicai la aproa­ strinsă legătură cu extin­ munisl Român, prevede un şi staţii de pompare cenlrate distribuirea ei. după necesi­ Pentru executarea volumu­ execuţie cele mai indicate in
drumul folosirii eficiente a re­ pe 15 000 Ici in sistemele mari derea lucrărilor de irigaţii complex de lucrări privind ex­ pentru punerea sub presiune a lui marc de lucrări dc con- diverse condiţii de lucru pre­
surselor de apă ale tării in şi cura 6 000 lei în amenajă­ >i constituie u schemă ca­ tinderea irigaţiilor, combaterea reţelei soluţie rare s-a folo­ tăţi. Astfel, se prevede ca la struc tii-montaj pc care îl im­ cum şi a soluţiilor dc epura­
sfîrşitul anului 1970 să fie în
aqricultură. în industrie şi în rile locale. dru care urmează să fie adinei- eroziunii apărarea împotriva sit cu bune rezultate si in ac­ plică acţiunile prevăzute şi. în re specifice diverselor surse
celelalte sectoare de activita­ tă corespunzător o dată cu co­ inundaţiilor şi excesului de u- tualul cincinal. Pentru a se funcţiune 95 acumulări cc în­ de impurificare
In condiţiile in care in urmă- laborarea studiilor şi proiecte­ midilatc. alte acţiuni aniclio- sumează 2 miliarde mc apă special, pentru a asigura folo­
te ale economiei. obţine o eficientă economică Pentru urmărirea şi analiza
lorul cincinal se va amenaja o înmagazinată. sirea cu eficientă optimă a a­
Pentru înfăptuirea r.r^slui lor pentru Hecare sistem hi­ ralive. care însumează aproa­ ridicată, în fiecare perimetru rezultatelor activităţii econo­
suprafaţă de 1.9 — 1,5 milioane drotehnic, ostiei îneît acestea Ţinîncl seama de ritmul dc menajărilor cc sc vor da în
program, stalul va lacc im­ pe 20 la sută clin suprafaţa to­ iriqahil în parte, tipurile dc mice clin unităţile cu terenuri
hectare ajungind in anul 1975 dezvoltare in continuă creş­ funcţiune, sarcini de deose­
portante eforturi materiale şi să permită realizarea în per­ tală aqricolă a ţării. Totodată amenajare şi metodele de uda­ amenajate şi a îndeplinirii pa­
la o supralaln irigată dc circa bită importantă revin orqanc-
financiare, alocind pesîe 87 spectivă a amenajărilor pentru se preconizează măsuri care re vor fi stabilite prin studiul tere al folosinţelor de apă. se rametrilor proiectaţi, sc pre­
2.4 milioane ha ■ - 45 la sută loi şi unităţilor care partici­
miliarde Ici )a rare se va adău­ naviqatie slabilindu-se ordinea să asiqure qospodărirea raţio­ tehnico-economic respectiv, in prevede ca in perioada 1971 —
din suprafaţa iriqabilă — este pă la realizarea lucrărilor şi vede îmbunătăţirea sistemului
ga contribuia sporită din fon­ şi oportunitatea de executare nală a tuturor resurselor de funcţie de condiţiile concrete 1975 sâ se înceapă noi acumu­ dc evidentă şi informaţional.
necesar ca Ministerul Agricul­ la exploatarea lor.
duri proprii a cooperativelor In prima etapă este necesară apă alît pentru nevoile agri­ din teren lări. cu un volum total de apă
turii şi Silviculturii organele In acest scop. proiectul Sarcini deosebit dc impor-
oqi icole, aprofundarea studiilor privind culturii cit şi penlru industrie Amenaiările locale pe cele înmaqazinat de aproape 3 mi­
agricole /judeţene şi conduce­ aclucliunea pe valea Mostişlei liarde mc, din care pînă la fi­ dc program prevede o se­ lanle revin ministerelor şi al­
Comisia consideră că pro­ rile unilotilor agricole să ia care deserveşte unul clin cele şi alte sectoare ale economiei 300 000 ha vor fi amplasate în rie de măsuri. Astfel se tor organe care, alături de
iectul ele program corespunde măsuri pentru folosirea int«.*- mai mar) sisteme de irigaţii din naţionale. afara zonelor cu sisteme mari nele cincinalului să fie date preconizează creşterea po­ Ministerul Agriculturii şi Sil-
în funcţiune acumulări cu un
dc irigaţii, în loate judeţele
necesităţilor actuale şi de grală a suprafeţelor amenajate, tara şi care permite crearea li­ In multe zone ale tării cu ţării la un număr cit mai mare volum de 700— 800 milioane tenţialului tehnic si organi­ vicjiliurii. trebuie să participe
perspectivă şi se declară de aplicarea tehnologiilor adecva­ nei căi navigabile de legare a soluri dintre cele mai fertile, de unităţi aqricole. Se va ur­ mc. iar restul eşalonat in pe­ zatoric al unităţilor de execu­ ia execuţia lucrărilor, să li­
acord cu liniile directoare şi te culturilor irigate, asigurarea lini urcşliului ru Dunărea investiţiile mari făcute pentru rioada 1976— 1980. ţie specializate, corespunzător vreze materialele de construc­
prevederile acestuia, precum clin timp pe baza unui program lutrucît cantităţile dc apă din mecanizare* şi chimizare com­ mări folosirea cil mai deplină De asemenea se vor înceoc sarcinilor mult sporite dc con- ţii. prefabricatele. utilajele
şi cu modificările aduse în a cadrelor de Ingineri, tehnici­ re în cc mai necesare econo­ plexă. folosirea seminţelor cu a resurselor dc apă locale e- structii-montaj. pentru execu­ tehnologice, echipamentele dc
uima discuţiilor ce au avui eni şi muncitori. Se impune ca miei naţionale nu mai pot ii a- potenţial ridicat de producţie, .xistente Si se vor realiza acu­ G canale maqislrale de iriqa- tarea lucrărilor in termenele irigaţie şi utilajele dc con-
loc în Comitelui Executiv al Ministerul Agriculturii şi Silvi­ siguraic* in regimul natural, extinderea culturii legumelor mulări în rcqiunea colinară în tie penlru transferul apei din planificate Şi de bună calita­ slructii. Se prevede, lotodală,
C C. ai P.C.R. culturii Academia de >tnntc a- (onsiderăm pc deplin justificate bi a plantaţiilor intensive de vii vederea asiqurării apei nece­ zonele excedentare în zonele te. In vederea asiqurării in c a ministerele producătoare
cu consumuri mari dc apă ce
sare irigaţiilor şi altor consu­
In cadrul dezbaterii p.ocjra- qrirole şi silvice să stabilească măsurile prevăzute în program şi pomi. creşterea animalelor muri gospodăreşti. depăşesc resursele locale (de­ limp ulii a documentaţiilor dc să ia măsuri pentru îmbunătă­
mului dc către comisie s-au inlr-un iimp scurt sistemul Je privind lucrările de acumulare etc., vor putea fi puse în va­ Pentru combaterea inundaţii­ rivaţiile Şiret — Hărăqan — Ia­ execuţie şi legarea mai strinsă ţirea calităţii produselor şi
evidenţia! rezultatele »*t»tinuic* cultură pe terenurile irigate >i derivai e a cursurilor de apă. loare la întregul potenţial nu­ lomiţa, Someş — Crişul Neqru. a proiectării de execuţie, ac­ penlru livrarea lor in terme­
şi s-au analizat totodată o se­ (slrmlura culturilor, soiurile şi Comisia apreciază că este ne­ mai prin extinderea irigaţiilor lor şi excesului de umiditaLe. Mureş - - Crişul Alb. Mureş tivitatea de proiectare va fi nele necesare.
ric de neajunsuri în activita­ hibrizii cantităţile de îngrăşă­ cesar să se aprofundeze in con­ In acest cadru se înscrie ame­ proiectul de proqram cuprinde — Rcqo, Olt — Vedea şi Şiret clesconlralizală. inliintîndu-se Minislcrul Agriculturii şi
tea de pînă acum, s-au Iar ut minte ele.), şi să ia măsuri e­ najarea ponlru iriqatii in ac­ noj lucrări de îndiguiri şi de­ sectoare dc proiectare în co­ Silviculturii, precum şi cele­
tinuare studiile făcute in acest secări pe o suprafaţă de 500 0(50 — Uirlad). Aceste canale de
propuneri menite Să contri­ lective ca înlreaqa supralată i* domeniu prin consultarea largă tualul cincinal, a suprafeţei do drul l.rusl urilor teritoriale do lalte ministere, vor trebui să
buie la definiţivarea şi apli­ rigată să fie cultivată raţional, circa 740 000 ha (400 000 ha ha. La stabilirea obiecti vclor derivare vor permite extinde­ crinslriu tii speciali/.aie. ia măsuri de pe acum ca. pe
a specialişlilor, analiza mai s-a linul scama de importanţa rea irigaţiilor in cincinalul
carea programului. pe baze regulilor tchnico-şliin- profundă a diferitelor zone ale în sisteme mari, folosind so­ economică şi socială, precum 1976— 1980 pe încă 1000 000 Proiectul de program preve­ lingă îndeplinirea sarcinilor
de plan pe anul t970. să pre-
In actualul cincinal au fost tifire, aslqurind obţinerea an tării. în scopul completării şi luţii moderne şi 940 000 ha a­ şi de urgenta acestor acţiuni. ha şi vor asigura cu apă con­ de eMitulcrea industrializării
găloască condiţiile penlru asi­
depuse eforturi sustinulc ir do an a unor producţii sporite definitivării acestui vast pro­ menajări gospodăreşti, din re­ iezu Itînd următoarea reparti­ sumurile induslriei şi centre­ lucrărilor dc constructii-mon- gurarea îndeplinirii integrale
înfăptuirea sarcinilor privind Se impune totodată organiza­ gram surse locale]. Împreună cu su­ ţie teritorială : Cimpia de vest lor populate din zonele res­ laj. mărincJu-se ponderea pre­ Şi la timp a prevederilor pro­
extinderea suprafeţelor ame­ rea si dotarea corcspunzăloaro O deosebită importantă n re­ prafeţele amenajate anterior a tării circa 60 la sută din su­ pective. fabricatelor. a obiectelor tipi­ gramului.
najate pentru irigaţii, astfel că a sediilor întreprinderilor de prezintă măsurile preconizate se va ajunqe la sfîrşitul anu­ prafaţa totală, celelalte rîuri Dezvoltarea industriei şi zate la lucrările cu frecventă Amploarea şi complexitatea
la sfîrşitul anului 1970 supra­ mecanizare a agriculturii cave in proiectul dc program cu pri­ lui 1970 la peste 900 000 ha uj- interioare circa 95 la sută şi centrelor populate a făcut ca mare. precum şi utilizarea u­ acestui program pun in fa|a
faţa irigată va fi de 900 000 funcţionează în cooperativele vire la protecţia calităţii ape­ gatc Lunca Dunării circa 5 la sută. în ultimul deceniu să sc ma­ nor tehnologii moderne care orqanetor aqricole judeţene, a
ha S-au început si realizat agricole, creşterea răspunderii lor, domeniu in care rezultate­ Combaterea inundaţiilor $i a La realizarea lucrărilor se au nifeste poluarea progresivă a să reducă volumele dc lucrări conducerilor unităţilor agri­
primele amenajări in sisteme ar estora pentru executarea lu­ le sînt încă nesatisfăcătoare. excesului de umiditate, pe te­ în vedere soluţii tehnice care surselor de apă din cauza des­ şi să scurteze durata de exe­ cole de stat şi consiliilor dc
mari de irigaţii, nbtinînclu-se crărilor agricole pe suprafeţele In mutic cazuri obiective noi renurile din luncile nurilor si să conducă la rezolvarea in­ cărcării de ape uzate, fără o cuţie în special la hct.onarnn conducere ale cooperativelor
n insemnală experienţă în ce ingale. pentru întreţinerea şi industriale şi extinderi dc ca­ cîmpiilor joase, conslilui«. tegrală a problemei inundaţii­ epurare corespunzătoare. De canalelor, realizarea ramble- aqricole sarcini de o deoşe-
priveşte concepţia, execuţia şi folosirea utilajelor de Irigat. nalizări în centre populate in­ pentru tara noastră, de aseme­ lor şi excesului de umiditate, aceea, proiectul de program elor la baraje si canale de bi!ă însemnălalo şi răspunde­
exploatarea. An luat o marc In ceea re priveşte extinde­ tră in funcţiune Ură a avea nea. o importantă sursă de spo­ astfel ca să asigure o eficien­ prevede măsurile ce trebuie secţiuni mari consolidarea te­ re. Ele trebuie să orqani-
amploare amenajările locale rea suprafeţelor amenajate pen­ dale in exploatare instalaţiile rire a producţiei agricole. Pen­ tă economică ridicată a inves­ luate in cincinalul urmălor renurilor sensibilo la înmuie­ zc/f şi sj conducă a­
de irigaţii, care la sfîrşitul a­ ii u iriqatii sc consideră nece­ de epurare a apei. Ministerul tru ameliorarea acestor tere­ tiţiilor. pentru remedierea radicală a re şi cu capaciialo portantă
cestui an vor ajunge la sar ca la definitivarea şi apli­ Industriei Chimice, Ministerul nuri. in cincinalul aciuai se Concomitent se vor executa acestor situaţii şi pentru pre­ redusă etc. Se va asigura, tot­ ceste acţiuni în judeţe­
940 000 ha. carea programului să se facă o Petrolului, Ministerul Industri­ execută lucrări de îndiguiri pe o suprafaţă dc circa 200 000 venirea poluării apelor tării odată mecanizarea intr-un le Si uml.ătile respective a-
înalt grad a lucrărilor de con­
cu maxi­
sigurind utilizarea
Pe lerenurile iriqate. acolo largă consultare a specialişti­ ei Lemnului şi altele nu au şi desecări pe aproape 500 000 ha. lucrări de completare şi la obiectivele ce se vor reali­ strucţii. in special a terasa- mum de eficientă a mijloace­
unde s-a aplicat o agrotehni­ lor $i conducătorilor unităţilor realizat in mare măsură inves­ ha. împreună cu suprofctel-î modernizare a unor sisteme za in viilor. In acest scop. pe mentelor. beloanelor reţelelor lor malcríale puse la dispozi­
că corespunzătoare, sporurile agricole in vederea elaborării tiţiile prevăzute in cincinalul ameliorate anterior se va ajun­ vechi de îndiguiri şi desecări, lingă alte măsuri importante de conducte şi c onslrucliilor ţie de către sloi, şi a rosur-
de producţie obţinute au scos proiectelor, stabilirii tipurilor actual pentru combaterea po­ ge la sfîrşitul acestui an la cir­ multe clin secolul trecut, care care să asigure proiecţia ca­ hidrotehnic o (le masă. complc- M'lor locale, in vederea rea­
in evidentă eficienta economi­ dc amenajare pentru fiecare luării apelor. Deşi dispunem dc ca 1 500 000 ha îndiguite şi de- nu mai răspund în bune con- lităţii apelor, se prevede ne- fiiKlti-sp şi diversifieîndu-se lizării la timp şi integral a
cei şi marile posibilităţi de zonă şi perimetru în parte, por- materiile prime necesare. de secate. ditiuni cerinţelor artuale ale cesilalea ca orqancle care au dotarea cu utilaje şi maşini importantelor obiective preco­
sporire pe această cale a pro­ nindu-se dc la necesitatea rea­ specialişti rare au făcui expe­ Lucrările de prevenire şi agriculturii. în subordine unităţi (e eva­ de marc productivitate a par­ nízale. Totodată, ele au da­
ducţiei agricole. Totuşi tre­ lizării eficientei maxime alît rienţe ru rezultate pozitive, nu combatere a eroziunii d c tere­ Pentru protecţia si amelio­ cuează ape uzate să fie obli­ cului existent. toria de a lua ţoale măsurile
buie subliniat că .potenţialul in cc priveşte investiţiile cit şi s-a acordat atentie valorificării nurile în pantă executate pînă rarea terenurilor agricole în gate să realizeze instalaţiile ca. prinlr-o cxplualarc raţio­
pe care îl oferă irigaţiile nu cheltuielile de exploatare acestora şi intensificării cerce­ în prezent au permis să se o- pantă supuse eroziunii solu­ dc epurare o dată cu darea Pentru a evita preluarea în nală. ştiintilică. a suprafeţelor
este pe deplin valorificat; O aten|ie deosebită va trebui tării ştiinţifice in arest dome­ mclioreze o suprafaţă de 1.2 lui sc prevede executarea de în funcţiune a noilor obiec­ exploatare a unor amenajări întinse dc teren ameliorate,
producţiile realizate pe întrea­ să sc acorde amenajărilor loca­ niu. In afară dc alocarea şi ln- milioane hectare, ceea ce re­ lucrări de combatere a acestui tive. cu lucrări incomplete şi o investiţiile mari ce sc* propun
ga suprafaţă sini încă mici. le. care pot fi executate înlr-un losirea judicioasă a mijloacelor prezintă insă. numai 17 la su­ proces pe o suprafaţă de Realizarea marilor sisteme mări răspunderea ret girnc ă în să fructifice cît mai rapid, a-
iar costurile de producţie sc timp scurt, cu posibilităţile pro­ necesare, de realizare slriclă a tă din suprafaţa afectată de e- 430 ()00 li a. La stabilirea obiec­ de iriqatie şi a lucrărilor de aprecierea calităţii lucrărilor slgurînclu-sc realizarea şi de­
menţin la un nivel ridicat. IJ- prii ale unităţilor, consliluînd măsurilor ce sc propun în pro­ ro7iune. tivelor s-a urmărit soluţiona­ gospodărire a apelor prevăzu­ şi respectării termenelor de păşirea producţiilor cs! miale,
na din principalele cauze care importante surse dc sporire a gram şi de întărire a discipli­ Ţinîncl seama de suprafeţele rea în complex a acestei pro­ te în proiectul de program, dare în funcţiune, se prevede cu c holI uieii cil, mai mici.
au qcncrat aceste neajunsuri producţiei agricole In locurile nei în domeniul proiecţiei ca­ mari care mai necesită lucrări bleme. pc bazine şi unităţi precum şi a unor amenajări constituirea unei comisii gu­ Tmind scama de faptul că
este exploatarea necorcspun- unde se pot amenaja supralcle lităţii apelor, se consideră in­ ae îmbunătăţiri funciare şi de hidroenergetice, creează con­ vernamentale do recepţie a suprafaţa cea mai marc pe ca­
zăloare a terenurilor amenaja­ mai mari este recomandabil sa dicat să se analizeze oportuni­ importanta acestora pentru naturale, precum şi ameliora­ diţii pentru dezvoltarea în marilor sisteme de irigaţie ro se oxeculă lucrări de iri­
te ponlru irigare. Însemnate se organizeze asociaţii interco- tatea creării umd organism de creşterea şi intensificarea pro­ rea in primă urqrnlă a zone­ perspectivă a căilor naviqabi- prevăzute a se realiza. De a­ gaţii, îndiguiri, desecări, corn-
supralcle nu au fost folosite opcralisle, precum şi acţiuni de slab care pe lînqă atribuţia de ducţiei agricole, Conqresul al lor puternic erodale din unele Ic interioare. Intr-o primă o- semenea. în scopul coordonă­ balcrca eroziunii solului etc.
integral, udările nu s-au făcut cooperare între cooperative şi control să aibă şi sarcina co­ X-tea al P.C.R. a stabilit ca. bazine hîdroqraiice, unde ero­ tapă. legat de dezvoltarea i- rii şi îndrumării operative a aparţine coopci alivclor agri­
)a timp şi în cantităţile nece­ întreprinderile agdcolc de stat. ordonării. proiectării şi execu­ în următorii ani, acestor lu­ ziunea aduce mari prejudicii rîqaţitlor. prezintă interes în activităţii dp exploatare a a­ cole. este necesar ea Uniunea
menajărilor. precum şi pentru
sare. nu s-au asiqurat semin­ pentru amenajarea unor supra­ tării instalaţiilor necesare pen­ crări să li se acorde o atentie economici şi populaţiei (bazi­ special canalele maqistralc de N'atională a Cooperativelor A ­
ţe din soiurile şi hibrizii cpî feţe de peste 100 ha. Realizarea tru combaterea poluării ape­ deosebită. nele Rîrlad, Herheci-Zelctin, Chi- Irigaţie Dnnăre-MosfişIea-nu- o mai strinsă legătură cu u- gricole şi uniunile judeţene
maî corespunzători, iar canti­ celor 900 000 ha în amenajări lor. Proiectul de program pre­ neja, Slănic-lîuzău, Jijia. Amara- cureşli Si ret-Ialomiţa-Moşi îş- nîtătile agricole beneficiare să acorde un sprijin sus(irmt
se preconizează ca in cadrul
tăţile de inqrăşăminle au fost locale pune în fata conduceri­ Pornind de la importanţa lu­ zentat dezbaterilor plenarei aia.Motru.C'omlod, zona natura­ tea şi Somcş-C rişuri-Murcş- Ministerului Aqriculturii şi cooperativelor aqricole pen­
insuficiente. Aşa se explică crărilor de Îmbunătăţiri funci­ lă Vranrea şi altele). Totodată, lirqa.
lor unităţilor agricole şi a or­ C.C. al P.C.R. tratează în mod Silviculturii să se separe sec­ tru sporirea alocărilor din
faptul că pe ansamblul amena­ ganelor judeţene sarcini deose­ are şi qospodărire a apelor complex problemele de îmbu­ pentru proiecţia unor sisteme Realizarea acţiunilor cuprin­ torul de exploatare hidroamc- fondurile proprii în scopul
jărilor existente producţiile bite. Ministerul Agriculturii $i pentru dezvoltarea economică nătăţiri funciare şi de gospo­ de iriqatii. îndiguiri, desecări se în proiertul de program re­ realizării acestor lucrări, pen­
obţinute sînl mult sub para­ Silviculturii, orqancle agricole si socială a ţării noastre, Co­ dărire a apelor tării intr-o şl acumulări prevăzute in a­ clamă importante mijloace ma­ lioralîvă de sectorul care are tru organizarea de asociaţii
în sarcină realizarea lucrări­
metrii proiectaţi- judeţene trebuie să organizeze misia pentru problemele de a- perspectivă mai largă pînă în ceeaşi perioadă, urmează să se teriale si financiare, volumul lor. întreprinderile teritoriale intcrcoopei alíste si concentra­
execute lucrări de combatere
La exploatarea necorespun- şi să conducă această acţiune q r ir vi 11 ură şi silvicultură con­ 1985, precizînd obiectivele ce a eroziunii solului pe încă Investiţiilor necesare în peri­ dc întreţinere şi exploatare, rea tuturor mijloacelor do ca­
zatoarc a unor suprafeţe iriqa- să identifice sursele dc apă şi sideră că. încă de pe acum urmează să fie realizate în pe­ 200 000 ha. oada 1971-1975 (nlali/ind cir­ hidroainrlioralivă vor conlucra re dispun în vederea extin­
ic au contribuit şi neajunsu­ să execute lucrările de acumu­ Ministerul Agriculturii şi Sil­ rioada 1971— 1975. Pornind de ca 99 miliarde lei. Finanţarea cu unităţile agricole benefic iare derii şi folosirii olirionte a a-
rile existente în preqălirea ca­ lare si aductiune, să găsească vic v 111 v i r i i, celelalte ministere Ia necesitatea extinderii pe Pentru a cuprinde o supra­ aceslor investiţii se va asigu­ pentru a asigura exploatarea niena jărilor dc îmbunătăţiri
drelor de specialişiî, a mun­ soluţiile tehnice corespunzătoa­ chemate să-şi aducă contribu­ suprafeţe mari, în următorii faţă cit mai marc in acţiunea ra in principal din fondul aqrirolă cu eficienţă sporită a funciare.
citorilor. precum şî deficien­ re care să asigure buna lor ţia la înfăptuirea programului, ani. a irigaţiilor şi celorlalte de combatere a eroziunii se central al statului inclusiv amenajărilor şi realizarea pa­ Organele şi organizaţiile de
tele in organizarea muncii din funcţionare trebuie să ia ţoale măsurile lucrări dc îmbunătăţiri funcia­ preconizează ca organele agri­ credite, precum şi aportul in rametrilor l.ehnico-economi'i partid trebuie să considere în­
unele cooperative agricole de O problemă de mare impor­ tehnice şi organizatorice in ve­ re. precum şi a regularizării cole să desfăşoare o largă ac­ muncă şi fonduri proprii alo proiectaţi. făptuirea acestui program ea
producţie. Ministerul Agricul­ derea realizării planului pe a­ ţiune pentru ca toate unităţile cooperativelor agricole
tantă pentru folosirea raţională debilelor cursurilor de apă agricole cu terenuri in pantă Proiectul programului pre­ una din sarcinile de maximă
turii Şi Silviculturii şi organe­ nul 1970 si so prcgălcască con­
şi ridicarea capacităţii de pro­ prin acumulări şi derivaţii, sc să aplice măsurile ce Ie stau Efectele economice ce se vede ca Ministerul Agricultu­ importantă în agricultură şî
le agricole judeţene nu au diţiile pentru îndeplinirea sar­
ducţie a solului din zonele dc creează totodată — legat de vor realiza după intrarea în rii şi Silviculturii să ia mă­ să desfăşoare o largă muncă
condus şi îndrumat în mod cinilor reieşite din proqramul la înriemină pentru stăvilirea
deal o constituie aplicarea mă­ aceste acţiuni — un cadru pen­ funcţiune a ansamblului de lu- suri pentru organizarea ex­ politică dc mobilizare a ţără­
concret unităţile agricole, nu supus dezbaterii plenarei procesului de eroziune spri-
surilor de combatere a eroziunii tru dezvoltarea in perspectivă ^rări propuse asigură o valo­ ploatării agricole şi hidroame- nimii. a tineretului, o tuturor
au manifestai suficientă pre­ Înfăptuirea acestui program jinindu-le totodată prin întoc­
solului dezbătută pe larg în a căilor de navigaţie interioară. rificare eficientă a importan- liorative în unităţile de pro­ oamenilor muncii pentru exe­
ocupare în aplicarea măsuri­ reprezintă una din cele mai mirea proiectelor necesare şi
Comisia pentru problemele dc iclor mijloace materiale. fi­ ducţie care deţin terenuri a­ cutarea lucrărilor dc îmbună­
lor agrotehnice corespunză­ importante acţiuni întreprinse Se prevede ca în perioada asistentă tehnică la execuţie,
agricultură şi silvicultură. De­ J97I — 1975 să se amenaieze furnizarea de material săditor nanciare şi umane pe care le menajate şi. împreună cu Co­ tăţiri iunciare şi de gospodă­
toare. şi sini cunoscute efectele cu de partidul şi slalul nostru în angrenează. Sporul anual de mitetul dc Stat al Planificării rire a apelor. Totodată, ele
Serioase neajunsuri s-au consecinţe grave pentru întrea­ vederea ridicării nivelului a­ pentru iriqatii o suprafaţă de Si seminţe, executarea unor lu­ producţie agricolă ce se pre­ şi Ministerul industriei Con­ trebuie să urmărească perma­
1.9— 1,5 milioane hectare, cu
manifestat şi in executarea ga economic, trebuie să spu­ griculturii. al economiei noas- prinzind 1.2 milioane hectare crări mecanizate de către în ­ limina a se realiza va fi. la strucţiilor de Maşini să asi­ nent modul cum îşi îndepli­
lucrărilor de amenajare a te­ nem deschis că pînă în prezent ire naţionale Acţiunile prevă­ amenajări in sisteme mari şi treprinderile dc mecanizarea principalele culturi. de : qure treptat dotarea lor cu nesc sarcinile ce le revin în
agriculturii etc.
renurilor pentru irigat ca ur­ această acţiune a fost subesti­ zute deschid un cimp larg de 300 000 ha amenajări din surse 1700 000 tone porumb boabe. toate mijloacele de producţie realizarea importantelor obiec­
mare a unor defecţiuni de mata şi s-a făcut foarte puţin afirmare tuturor specialiştilor Proiectul de proqram pre­ 190 000 tone leguminoase. aqricole şi cu utilajele nece­ tive prevăzute organele agri­
< on'.tructii - montaj. calităţii în arest sens fiind amelioraic şi lucrătordor din agricultură locale Majoritatea suprafeţei vede ameliorarea şi luarea în 1 100 000 tone legume şi car­ sare întreţinerii şî exploatării cole, unităjile de construcţii
s'abe a materialelor folosite, numai 1,2 milioane ha, ceea cp oamenilor de ş'linjă reprezintă ce se va amenaja in sisteme cultură a sărălurilor neproduc­ tofi. I 800 000 tone sfeclă de amenajărilor. şi dc exploatare.
mari (95 la sulă) este situată
dării in exploatare cu intîr- rcprezinlă 17 la sulă din supra­ un vast program la care va tive pe o suprafaţa de 30 000 zahăr. 90 000 tone floarea-soa- Jn asigurarea cu utilaje a- Înfăptuirea acestui program
zieie şi incomplete a unor lu­ faţa alertată de eroziuni Ex­ trebui să participe efectiv in in zone cu condiţii pedoclima­ ha din llărăqanul de nord. Lun­ reluj. 4 200 000 tone (¡nuri şi grîcolc, îngrăşăminte chimice, dc interes naţional, rare nece­
crai i. funcţionării nerorespun- perienţa unor slatiuni experi­ Ireaga ţărănime tinerelul pa­ tice foarte favorabile penlru ca Dunării şi Cimpia de vest. altele. S-a avut in vedere că •orhieide şi insertofunqicide. sito participarea largă a mase­
zăloaio a instalaţiilor, căderi­ mentale şi umtăti de producţie, triei noastre prin organizarea irigarea culturilor agricole şi piin măsuri complexe de dre­ prin lucrările dc irigaţii, In- precum şî cu utilajele necesare lor dc oameni ai muncii din
lor dese ale tensiunii electri­ ral.-! au acordat alentia cuveni­ dc mari şantiere naţionale si anume în Cimpia Română ¿i naj. iriqatii şi chimizare. Se cluzînd întregul complex de întreţinerii amenajărilor, se aqriruliură şi din alte sectoa­
ce Şi al te U*. Ministerul Aqri- tă p.xecutării întregului com­ ample acţiuni încalc. Podişul Dobroqci. unde Dună­ are totodată in vedere intro­ măsuri agrotehnice, ştiinţifice va acorda prioritate unităţilor re ale economici, va aduce o
cultuni şi Silviculturii nu a plex de măsuri şi lucrări anlic- Traducerea în viată a acestui rea asiqură in condiţii lehni- ducerea culturii orezului pe se poale realiza un spor de aqricole beneficiare de tere­ contribuţie hotărîtoare la creş­
urmărit cu insistentă darea in roz.ionalc, arată în mod evident program va (rea condiţiile ne­ cn-cconomice avantajoase sur­ solurile sărălurale din zona cu producţie de 9 000 kq/ha la nuri amenajate. terea producţiei agricole, va
funcţiune a suprafeţelor ame­ »ci. pe terenurile arabile ame­ cesare îndeplinirii holănr 11 or sa de alimentare cu apă. în­ condiţii favorabile acestei cul­ norumb. t 000 kn/ha la floa- Proiectul de program preve­ reprezenta o pîrghie de mare
najate la !imp şi cu toate lu- liorate sc pot obţine producţii Conqresului al X-lea al I M ' R treprinderile agricole de stat turi. soluţie care a dat bune rea-soareliu. 12000 kg/ha la de măsuri penlru asigurarea ofirac ¡laie în realizarea sar­
rreiile terminale. Ministerul ridicate. La staţiunea experi­ privind dezvoltarea agriculturii, vor deţine circa 30 la sută din rezultate tehnice şi economice. sfecla de zahăr. 7 000 kg/ha la ' adrelor de ingineri, tehnici­ cinilor re revin agriculturii
I i u Iu si.i iei Construcţiilor de mentală Pericm-Vaslul s-au ob­ creşterea producţiei agricole suprafaţa ce se va iriga iar O suprafaţă de circa 120 000 fin de lucerna. 1 (100 kg/ha la eni şi muncitori necesare alît pentru dezvoltarea continuă a
Maşini. Ministerul Industrie) îmbunătăţirea condiţiilor de vi­ cooperativele aqricole de pro­ ha nisipuri şi soluri nisipoase grîu. fată de culturile neivi- tivrcutării cit şi exploatării a­ economici naţionale. penlru
Mn erlatelor de Construc ţii, cu ţinut in ultimii trei ani la griu aţă ale oamenilor muncii dc la ducţie 70 la sulă. din sudul Olteniei şi Dobro- qal.c. menajărilor. O atentie deose­ ridicarea nivelului de trai al
i,o ale eforturile şi progresele 2 400-3 400 kg/ha. iar ta po­ oraşe şi sale. in vederea asigurării unei qea urmează să fie pusă In Sporurile de producţie ară­ bită se acordă pregătirii ca- poporului.