Page 63 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!

in paginile a H a şi a lil a

I

Documente supuse

dezbaterii în cadrul

plenarei Comitetului

Central al Partidului
ORMO. COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. $1 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Comunist Român

s * $
ANUL XXII. Nr. 4728 JOI 19 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

LUCRĂRILE PLENAREI ! 10000 tone de |

| cărbune peste j

| plan |

I La numai o zi după ee au l
| prim it pentru a doua oară j
COMITETULUI CENTRAL AL | fruntaş pe ramură, minerii de j
! consecutiv titlul de colectiv ;
| la Lupeni înscriu un nou suc- j
| ces de prestigiu in intrecerea j
! din acest ultim an al cinci- j
! naiului - extracţia peste pre* i
j vederile planului a 10 000 to- j
; ne de cărbune cocsificabil. j
[ din cele 25 000 tone cit re- i
PARTIDULUI COMUNIST i j lui este urmarea eforturilor şi j
j prezintă angajamentul anual. ;
Succesul minerilor lupeniu- \
intense pentru j
; preocupărilor
j sporirea productivităţii muncii |
j pe seama extinderii mecani-
j zării şi organizării superioare
j a producţiei. In această pe-
j noadă, productivitatea mun-
ROMÂN ; cii pe exploatare a sporit cu
post. 1
; 26 kg de cărbune pe
i Cele mai înalte randamente |
i s-au obţinut in marile abata- j
i je frontale unde lucrează bri- !
; gâzile conduse de minerii M i-
j hai Blaga, Petre Constantin
)n ziua de 17 martie a.c., s-au deschis 5. INFORMARE CU PRIVIRE LA EFECTI­ ai Comitetului Central al Uniunii Tineretu­ Rectificatorul Ştefan Pali de la strungâria de cilindri a ; şi Vasile Caila. Aceste brigăzi
i înregistrează constant randa-
lucrările plenarei Comitetului Central al VUL, COMPOZIŢIA Şl STRUCTURA ORGA­ lui Comunist şi Consiliului Naţional al Fe­ C.S.H, execută cu pricepere toate fucrârile care i se încredin­ i mente de peste 9 tone de
ţează. In fotografie, un aspect de la rectificarea unui cilindru
Partidului Comunist Român. Plenara are la NIZATORICĂ A PARTIDULUI. meilor, secretari cu problemele agricole ai pentru lam inorul de benzi. • cărbune pe post faţă de 8 to ­
ordinea de zi următoarele : 6. INFORMARE REFERITOARE LA COM­ comitetelor judeţene de partid, specialişti i ne planificat.
1. PROGRAMUL NAJIONAL PRIVIND din domeniul creşterii animalelor şi îmbu­
POZIŢIA Şl MIŞCAREA CADRELOR DIN nătăţirilor funciare, redactori şefi ai presei
DEZVOLTAREA ZOOTEHNIE! Şl CREŞTE­ NOMENCLATURA ORGANELOR DE PARTID centrale.
REA PRODUCŢIEI ANIMALIERE IN REPU­
Şl DE STAT. Problemele aflate la ordinea de zi au Eforturi convergente pentru
BLICA SOCIALISTA ROMÂNIA IN ANII 7. INFORMARE CU PRIVIRE LA ACTIVI­ fost examinate, în prealabil, in cursul zilei
1970-1980. de 16 martie, în comisiile Comitetului Cen­
TATEA INTERNAŢIONALA A PARTIDULUI tral.
2. PROGRAMUL NAJIONAL PRIVIND COMUNIST ROMÂN ÎN ANUL 1969 Şl PLA­
La dezbaterile 7n plenara Comitetului
GOSPODĂRIREA RAJIONALĂ A RESURSE­ NUL DE RELAŢII ÎN ANUL 1970. ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii : REALIZAREA INVESTIŢIILOR
Central asupra primelor două puncte la
LOR DE APA, EXTINDEREA LUCRĂRILOR La lucrările plenarei participă ca invitaţi
DE IRIGAŢII, ÎNDIGUIRI. DESECĂRI Şl DE membri ai Consiliului de Stat al Republicii Virgil Trofin, losif Banc, Nicolae Mihai,
COMBATERE A EROZfiUNII SOLULUI ÎN Socialiste România, preşedinţi ai comisiilor Gheorghe Necula, Vasile Marin, losif
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA IN A- permanente ale Marii Adunâri Naţionale, Uglar, Miu Dobrescu, Mihai Telescu, Din analizele făcute de Co­ O analiză recentă la care au arie şi februarie am înregis­
partid,
Nll 1971-1975 Şl PREVEDERILE GENERALE şefi şi adjuncţi ai secţiilor Comitetului Cen­ Constantin Sandu, Victor Bolojan, Petre mitetul judeţean dc anului, participat toţi factorii răspun­ trat restanţe faţă de plan din
cauza lipsei forţei de muncă,
la
încă
zători a scos în relief că sînt
începutul
Nicolae Vereş, Dumitru Di-
lonescu,
DE PERSPECTIVĂ PINÂ IN 1985. tral al Partidului Comunist Român, membrii nişor, Domokoş Szasz, Petre Baniţă, Gheor­ a rezultat că sînt posibilităţi creale toate condiţiile ca aces­ încă de la începutul lunii mar­
te două mari capacităţi ener­
tie ne-am concentrat forţa de
reale pentru ca judeţul Hune­
3. PROIECTUL LEGII PRIVIND ASIGU­ Colegiului Central de Partid, miniştri şi con­ ghe Ghinea, Vasile Temişan, Ion Sîrbu, Ti- doara să raporteze în primul getice să-sî facă debutul in­ muncă la acest gen de lucrări,
RAREA Şl CONTROLUL CALITAJII PRODU­ ducători ai unor instituţii centrale de stat, beriu Mureşan, Ion Teşu, Teodor Haş, Ni­ trimestru realizarea a cel pu­ dustrial chiar mai devreme de- dar pentru acoperirea întregu­
cît prevăd angajamentele lua­
lui front deschis am trimis de­
ţin 22 la sută din planul anual
SELOR. ai Frontului Unităţii Socialiste, ai consili­ colae Giosan, Alexandru Galoş, Angelo de investiţii. te. Sîntem convinşi că toate legaţi pentru recrutarea for­
Faptul că la sfîrsitul lunii
4. PROIECTUL LEGII ORGANIZĂRII ŞI ilor oamenilor muncii de naţionalitate ma­ Miculescu, Gheorghe Moldovan, Ion A­ februarie 's-a materializat nu­ colectivele de constructori ţei de muncă. Pînă in prezent
si antreprenorii
noştri
s-au
care participă la durarea a-
DISCIPLINEI MUNCII IN UNITÂJILE SOCIA­ ghiară şi germanâ, secretari ai Consiliului vram. mai 12,8 la sută din planul a­ cestuî obiectiv vor depune e­ achitat în mod onorabil de
LISTE DE STAT. Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Lucrările plenarei continuă. nual. din care 13.4 la sută la forturile necesare pcnlru valo­ sarcinile ce le-au revenit şi
rificarea acestor condiţii
sperăm ca şi în continuare să
şi,
construcţîi-montaj. nu poale
constitui un suport prea so­ o dală cu realizările valorice, depună toate eforturile pentru
lid pentru garantarea îndepli­ vor scurta cit mai mult posibil materializarea unui cit mai
nirii acestei sarcini de mare şi termenul dc execuţie. mare volum de investiţii In
importanţă. Dimpotrivă, aceste Tovarăşul ing. Dumitru Po- primul trimestru al anului.
realizări trebuie să constituie peanăş — director cu cerce­ La Centrala minereurilor
primele
neferoase Deva in
tarea si dezvoltarea la Centra­
un semnal de alarmă pentru la cărbunelui Petroşani— ne-a două luni s-a realizat numai
DORIM IEZ11TATE RUDE; mane si materiale în vederea relatat : „Planul de investiţii 9.4 la sută din planul anual
mobilizarea tuturor forţelor u­
de investiţii, ceea ce repre­
al C.C.P. pe trimestrul I re­
accelerării ritmurilor de exe­
cuţie, astfel ca în această lună prezintă numai 20.9 din preve­ zintă foarte puţin dacă avem
să se realizeze cel puţin 10 la derile anuale. Cu toate acestea în vedere posibilităţile de
sută din planul anual. preliminăm ca la sfirşitul lu­ oare dispun unităţile ce le
coordonează. Dar despre situ­
nii martie să realizăm cele
RÁ IE PREGĂTIM DID TIMP ! cestui procent trebuie să-si a­ 22 de procente. Majoritatea o- aţia lucrărilor de investiţii la
îndeplinirea a­
Desigur, la
aceasta unitate iată ce ne de­
biectîvelor cuprinse in
plan
ducă contribuţia toate unităţi­
clară tovarăşul ing. Aurel La*
sînt lucrârî in continuare din
le economice din judeţ, dar
în mod special acelea care de­ anii trecuţi, care au asigurate puşcă, director general.
— Prin planul pe anul 1970,
ţin o pondere însemnată în toate condiţiile de execuţie,
volumul total de investiţii. A ­ amplasamente, documentaţie şi datorită unor condiţii nefavo­
Industriei
rabile,
Ministerul
cestor beneficiari, redacţia zi­ finanţare. Decadal analizăm
In anul care a trecut, un organizaţiile de tineret şî de arului nostru le-a adresat ur­ activitatea de investiţii sta­ Miniere si Geologici, a re­
volum important din lucrările masă. Organizarea lor să fie mătoarea întrebare : cum ga­ bilind măsuri operative acolo partizat pentru Centrala mi­
de gospodărire şi înfrumuse­ SABIN BOTICIU minuţios pregătită, astfel ca să rantaţi realizarea la finele pri­ unde apar greutăţi. Pentru lu­ nereurilor neferoase Deva, ca
ţare a localităţilor judeţului aibă asigurate sculele necesa­ mului trimestru a celor 22 de crările de suprafaţă am înche­ sarcină de plan pentru trimes­
au fost executate prin muncă vicepreşedinte ol Comitetului re, mijloacele de transport, a- procente din planul anual de iat împreună cu toţi construc­ trul I. un volum de lucrări e­
patriotica. Această formă de executiv al Consiliului popular sistento tehnică. investiţii ? torii grafice precontractuale în chivalent cu 19.3 la sută din
participare cetăţenească efec­ judeţean Indiferent de forma in care care pe baza corelării perfecte planul anual. Datorită lipsei
tivă la gospodărirea oraşului se organizează acţiunile, e de — In ciuda faptului că, în între fluxul de conslrucţii- de repartiţii pentru utilaje in­
sau comunei devine de Ia an foarte mare importantă cine şi primele două luni ale anului, monlaj si aprovizionare cu u­
la an tot mai consecventa şi cum face mobilizarea cetăţeni­ am fost stînjeniţi de anumite tilaje s-au stabilit sarcini foar­ A. MOLDOVAN
mai substanţială. gură salubrizarea străzilor şi lor pentru înfăptuirea lor. A ­ greutăţi, am realizat totuşi te concrete. Un accent deo­
17,9 la sută din planul anual
Anul acesta valoarea esti­ cartierelor. cum trebuie să-şi spună cu- de investiţii, din care la con- sebit trebuie insă să acordăm
mată a acţiunilor patriotice se O altă condiţie a feusilci vîntut cu toată tăria- autori­ strucţii-montaj 14,4 la sută — lucrărilor miniere în regie (CONIIWU/Utt IM no. • 4 «!
ridică, pe judeţ, la 62 000 000 acţiunilor e organizarea lor tatea, capacitatea organizato­ ne relatează tovarăşul ing. proprie unde în lunile ianu­
lei. Cifra e stimulativă pentru minuţioasă, corelarea celor ce rică si de mobilizare a depu­ Ieronim Rusan, directorul ge­
capacitatea de mobilizare a se realizează prin muncă vo- taţilor, a comitetelor de cetă­ neral al întreprinderii electro-
cetăţenilor judeţului la astfel luntar-palriotică cu cele fi­ ţeni, a asociaţiilor de loca­ centrale Deva. Pentru luna
de acţiuni. Ea vine însă să nanţate, ba chiar îmbinarea tari. Acestea din urmă, prin martie, indiscutabil, avem cre­
completeze eforturile pe care lor. In efectuarea lucrărilor fi­ comitetele alese, pot realiza o ate condiţii mult mai bune de
le face statul pentru gospo­ nanţate, cetăţenii pot aduce mobilizare intensă dat fiind lucru şi după cum se des­ Intervenţie promptă
dărirea şi înfrumuseţarea lo­ conlribuţie majoră executînd faptul că membrii comitetului făşoară lucrul pe şantierele
calităţilor. Lucrările de acest munca necalificată. Corelarea locuiesc in acelaşi bloc, ade­ noastre sperăm ca în primul
gen finanţate de stat, de la acţiunilor înseamnă legătură sea pe aceeaşi scară cu loca­ trimestru să realizăm peste a muncii politice
buget sau prin investiţii, au permanentă cu unităţi de con- tarii pe care sînt chemaţi să-i
un volum mult mai mare. mobilizeze. 25 la sută din planul anual de
Iată citeva jaloane de o­ - O mare importanţă în investiţii.
rientare necesare pentru o menţinerea spiritului activ de Un accent deosebit acordăm Colectivul I.M, Borza o în­ şi maiştri despre cauzele care
mai bună reuşită a acestor ac­ întrecere au comisiile de ur­ realizării stadiilor fizice, mai ceput anul 1970 sub auspiciile generează conşumuri moi mari
ţiuni în viitor. Considerăm o­ mărire şi îndrumare a între­ ales ale acelor puncte de lu­ unei activităţi economice care de lemn şi exploziv decit în
portun a le evidenţia acum In acţiunile de cerii patriotice de pe lînqă se detaşează net de cea din olte sectoare. Materialul întoc­
cînd starea timpului va per­ comitetelş executive ale con­ cru care condiţionează pune­ onul trecut. In lunile ianuarie mit a fost dezbătut într-o odu-
mite în curînd trecerea masi­ gospodărire şi siliilor populare de toate gra­ rea în funcţiune a grupurilor şi februorie, pionul producţiei nare cu factorii de boză din
vă la întreprinderea unor largi dele. Urmărirea atentă, obiec­ nr. 2 şi 3. morfă o fost îndeplinit în pro­ acest sector, precum şi cu cei
acţiuni de gospodărire şi în­ tivă, in pas cu desfăşurarea porţie de 104,6 Io sută, ol pro­ dîn sectorul III Musoriu (care
frumuseţare a localităţilor. înfrumuseţare acţiunilor a rezultatelor între­ ductivităţii volorice - de 109,3 este fruntaş în lupta pentru e-
Un aspect ordonat şi bi­ cerii. scoaterea în evidenţă a Dinamică înaltă laE.M.Paroseni Io sută, ior ol celei fizice — conomiî). Cu acest prilej, cei
ne gospodărit îl dă străzii sta­ fruntaşilor şi activizarea ce­ de 106.7 la iută. La totol in­ din sectorul III au împărtăşit
rea imobilelor. Bine întreţinu­ lor rămaşi în urmă sînt sarcini Culegere de acte ! vestiţii s-o reolizot 17 Io sută metodele de muncă folosite $•
te, indiferent dacă sînt pro­ la fel de importante pentru a­ din pionul anual, ior la lu­ măsurile politice şi tehnico-
prietate de stat. personală sau ceste comisii ca şi îndruma­ Mina Paroşeni — mezina şl a organizării lucrului pe normative pentru j crările geologice 20 la sută. orgonîzotorice luote în crea­
sedii de întreprinderi şi insti­ structii-monlaj sau de gospo­ rea întrecerii patriotice. Văii Jjufui — înregistrează bază de cicloqrame, concen­ Organizaţia de partid de rea unei preocupări de masă
tuţii, ele asigură localităţii dărire care au executat lucrări Judeţul nostru a răs­ in acest an, lună de lună. rit­ trarea fronturilor de abataj, aici a reţinut, din documentele pentru economisirea materia­
respective cu totul altă faţă. în zona respectivă cum sini : puns cu entuziasm chemă­ muri înalte de creştere a in­ mărirea ponderii posturilor asociaţiile j plenarei C C . ol P.C.R. din de­ lului lemnos, energiei şi ex­
Ceea ce trebuie făcut mai în- T.C.H., I.R.E.D., I.G.C.L.-urile, rii la întrecere patrio­ dicatorilor cantitativi şi ca­ direct productive. cembrie onul trecut, necesita­ plozivului, experienţa echipelor
tii e identificarea reparaţiilor telefoanele. Corelarea cu acţi­ tică adresată de Consiliul litativi. In februarie planul Rezultatele obţinute sînt e­ de locatari Í tea organizării în industria ex­ conduse de minerii loon Vă*
necesare la faţadele imobile­ unile finanţate asigură parli- popular al judeţului Constan­ la extracţie a crescut cu dificatoare. Pînă la sfirşitul tractivă o unei acţiuni perseve­ caru şi loon Raţ, a maiştrilor
lor. la împrejmuirile lor. Co­ ciparea specialiştilor şi lucra­ ta. Răspunsul cuprinde acţiuni 1000 tone de cărbune cocsi- primei decade din această lu­ rente, de masă, pentru redu­ Adom Bolcu şî Augustin Va-
mitetele executive ale consi­ rea făcută va contribui neîn­ cu dimensiuni concretizate în ficabil, iar în luna martie cu nă au fost extrase peste 6 500 Consiliul popular al mu- | cerea consumurilor de moţe- coru.
liilor populare vor trebui să doielnic la creşterea gradului cifre. Şi din domeniul gospo­ alte 4 500 tone. O asemenea tone de cărbune in plus, pro­ niciplului Bucureşti — Di- | rial lemnos, energie şi explo­ Măsurile comune stabilite de
constituie — dacă nu au făcu­ de înfrumuseţare a localităţi­ dăririi şi înfrumuseţării. Ma­ creştere cunoaşte şl producti­ ductivitatea fizică a fost de­ recţia generală de gospodă- j zivi. Acest obiectiv a câpotot organizaţia de partid, sindicat
t-o pînă acum — colective ca­ lor, Ia realizarea de economii. rea întrecere a început din vitatea muncii. păşită in medie pe lunile ia­ rie locatlvă — a editat la j deja prioritote în munca poli­ şi U.T.C. in urma ocestor ac­
Cînd e vorba de plantat pomi siîrşllul anului trecut o lu- j
re să facă aceaslă identifica­ momentul în care am răspuns Comitetul de partid şi co­ nuarie şi februarie cu 264 tică şi organizatorică de partid. ţiuni au determinat in luna
sau sădit flori, acţiunile de crare cu titlul de raai sus. j
re iar apoi să urmărească re­ muncă patriotică trebuie orga­ chemării, dar acum ne apro­ mitelui de direcţie pun ac­ kg/post, consumul de lemn In această lucrare sînt re- i Aşo de exemplu, comitetul de martie creşterea contribuţiei
pararea la termenele prevăzu­ nizate în corelare cu I.G.C.L., piem de momentul maximei centul — în mobilizarea co­ de mină a scăzut de (a 29 la produse şl dezbătute acte j portid pe întreprindere a sectorului I în realizarea de
lectivului şi organizarea pro­
format un colectiv dîn mem­
economii. De notat : pe între­
te prin plan — de către pro­ care deţine materialul săditor intensităţi a ei. Pe acesta tre­ ducţiei şi a muncii — pe ex­ 22,3 mc 1000 tone produejie normative folositoare tuturor f brii comisiilor economico şi de
pregătit. celor care activează in pro- j prindere consumul specific de
prietari — a imobilelor. Co­ buie să-I întreţinem prinlr-o tinderea mecanizării complexe extrasă, mecanizarea nu a a­ propogondă, condus de tova­ lemn de mină a fost redus, în
Tot ca o măsură organizato­ in abatajele frontale, însuşi­ bleraele legate de gospodă- j
misiile vor urmări ca repara­ activă şi entuziastă participa­ fectat calitatea cărbunelui. Şi răşul Loghin Dineş, secretarul ocest an, de la 26 mc/1 000 to­
rică este indicată, acolo unde ria şi administraţia spaţiilor 1 comitetului, core timp de o
ţiile să se facă în mod orga­ volumul de muncă e mare şi re cetăţenească la tot ceea ce rea temeinică de cătie mun­ rezervele nu sini epuizate, locative, hotărîrl ale Consl- j săptomînă o efectuat un con­ ne de minereu cît este pla­
nificat, Io 22,5 mc/1 000 tone.
nizat si integral, pe cartiere divers, constituirea de şantie­ se face pentru ca municipiile, o- citorii mineri a tehnicii noi mai ales in ce priveşte ran­ lîului de Miniştri care prl- j trol Io locurile de munco din îor la explozivi s-o obţinut o
sau grupuri de imobile. Tot re de muncă patriotică. O rasele şi comunele judeţului (tăierea cărbunelui cu corn­ damentele în abatajele fron­ vesc gospodărirea fondului i sectorul I Musoriu şî o purtat economie totolo de peste
ele trebuie să urmărească si contribuţie de seamă trebuie nostru să arate mai frumoase, : bina, susţinerea metalică etc.) tale. locativ. | discuţii cu muncitorii mineri 16 500 kg.
modul cum I.GCL.-urile asi- să-şi aducă pe aceste şantiere mai bine gospodărite. i ...........
------------------------------------------------/