Page 68 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4729 © VINERI 20 MARTIE 1970

CUVÍNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

'

cială ca posibil de irigat Ui ni­ ceste lucrări sînt limitate. Dc Avinri în vedere imporlanţa ţă pcnlru dezvoltarea agricul­ varăşilor care lucrează în a- riiguire şi desecare, la unele o- puica, nici în cincinalul urmă­
velul cunoşlinlelor dc aslă/i aceea, pentru a depăşi preve­ proqramului la care m-ani re­ turii noastre socialiste, pentru gricuttură asupra datoriei de menajări pentru combaterea e­ tor şi nici < hiar în următorii
In anii 1971 — 1075 urmează să derile din acesl proqram, iic- ferii, volumul mare de muncă realizarea unei aprovizion” rj a face totul pentru ieftinirea roziunii solului Atrag atenţia zm* ani, să rezolvăm toate |iro-
se amenajeze pentru irigaţii o Imie să găsim şi surse locale, ce trebuie realizat, fondurile siqure a populaţiei. Experienţa construcţiilor şi realizarea lor asupra acestor lipsuri spre a se blomcle legate de irigaţii, de
supralatude 1200 000-1 500 000 să întreprindem acţiuni care deosebite ce Irebuie manipu­ de pină acum a marilor ferme la timp. Va fi necesar să lua loate măsurile de înlătura­ îndiguiri, desecări şi de com­
In cadrul piogrumuiui do analizăm şi preţurile la une­ re a lor in viilor. baterea eroziunii solului ; rezol­
oczvoltarc socialistă a tarii in hectare; in 1975 România va nu nccesiîă cheltuieli prea late este necesar să se creeze specializate din întreprinderile le materiale de construcţii. varea tuturor acestor probleme
anii rare urmează, agricultura dispune asllc! de cirra 2.4 mi­ mari ; şi pc eccaslă cale tre­ o comisie qnvernamentală În­ agricole de stal. cit şi a fer­ Este necesar să se pună capăt Sarcini deosebite revin în a­ necesită o perioadă mai lungă.
ocupi un lor rcnlral. Sini cu ­ lioane' hectare irigate. Pentru buie să contribuim la imbună- sărcinată ru avizarea şi recep- melor specializate din unele cu toată fermitatea tendinţei ceastă direcţie organelor dc De aceea trebuie să îndreptăm
noscute prevederile stabilite de a Inleleqe mai bine vastitatea lăţirea sjtnatiei din acest do­ tionarea luoărilor. Sistemul cooperative agricole de pro­ proiectare, trusturilor si între­ mijloacele în primul rind tn a-
proporţiilor acestor lucrări tre­ meniu. actual, potrivit căruia cel care ducţie. demonstrează că aceas­ unor ministere si întreprinderi prinderilor care execută lucră­
Conqrcsnl al X-lca cu privire de a umfla preturile pentru a ce|c judele si la acele lucrări
la creşterea pr oduc tici arincó­ buie să avem în vedere că in înfăptuirea vastului program proiectează lucrările le si avi­ ta este sinqu-a cele dc progres acoperi neajunsurile proprii în rile. Trebuie eliminate cu toată care dau eficienta economică
le vegetale şi animale si. de 1905 dispuneam de numai de irigaţii oesecări şi comba- zează şi recepţionează este rapid al zoolchnici şi de creş­ gospodărirea mijloacelor şi holărirca greşelile dc proiecta­ cea mai mare în momentul de
re şi execuţie, nemaiadmiţîn-
aceea, nu mă voi mai rcleri ).-, 2G5 000 hectare irigate. Tn cin­ lere a eroziunii solului impu­ necorespunzătoi. De altfel, a- tere a eficienţei economice a pentru a obţine beneficii mai riu-se nici un fel de construc­ faţă Aceasta ne va crea noi
ele. Pentru o se inleleqe am cinalul prezent realizăm circa ne măsuri cmeiqice şi o mun- vînd implicaţii mult mai vaste acestei ramuri de prim ordin mari. Dacă vorbim de ieftini­ mijloace materiale şi condiţii
700 mii hectare ostiei că la docil iriga'-ea propriu-zisă a a producţiei agricole. Aici s-au ţii supradimensionate.
ploarca eforturilor la care s au (ă perseverentă. sistematică rea lucrărilor in construcţii — ca In anii viitori să rezolvăm
anqajal partidul şi slatul nos­ sfirşitul anului 1970 vom avea din partea tuturor organelor a­ culturilor, nici nu esle just doi multe exemple de rezulta­ şi trebuie să îmbunătăţim si­ Ţinlnd seama de preţul ridi­ .şi în alte judeţe mai bine atît
tru pentru perioada urmótoar-í aproximativ 300 mii hor taro gricole. a n.-qanelor şi organi • ca avizarea siriemclor de iri­ te bune şi n.nducţii mari ob­ tuaţia in acest domeniu — sc cai al lucrărilor, este necesar îmbunătăţirile funciare cîl şi
i liga te. Evident, în aceri cin­ gaţii şi i ecepţienarea lor să se ţinute dc un şir de ferme, ceea să se acţioneze cu toată ler-
esle suficient să aminiesc ci zatiilor dc partid a întregii ţa- impune ca şi problema pretu­ problemele privind creşterea a­
în anii 1071— 1075 se vor in­ cinal s-a ciştigat o boqală ex­ rănimi. Este necesar să fie a facă numai dc către organele ce demonstrează că avem po­ rilor materialelor de construc­ mitatea pentru reducerea pre­ nimalelor. Ministerul Agricul­
vesti In agricultură din fondu­ perienţă in orqanivarea şi des­ duse si unele îmbunătăţiri or­ Ministerului Aqriculturii si Sil­ sibilităţi. că avem experienţă ţii să fie analizată în mod se­ ţului de cost la toate lucrările turii şi Silviculturii. Uniunea
rile centralizate ale sl atu lui. făşurarea lucrurilor de irigaţii; ganizatorice râie să asigure c viculturii. Am în vedere nu şi că sarcinile pe care ni le rios. )uîndu-se măsuri pentru In sectorul creşterii animalelor Naţională a Cooperativelor A-
circa 80 miliarde Ici; totodată întreprinderile an fost dotaic mai bună delimitare a sarcini­ crearea a încă unui aparat de punem sint pe deplin reali­ reducerea lor corespunzătoare. trebuie să se treacă de îndată qricole de Producţie, toate or­
iii utilaje moderne, s-an for­ zabile. la întocmirea de proiecte tip şi
din veniturile cooperativelor lor şi răspunderilor. Situaţia stat, a unui oiqanism birocra­ qanele economice Irebuie să ia
mat mii de cadre de muncitori, Avînd în vedere problemele organizarea producţiei de pre­
se vor aloca pentru investiţii de azi — cînd cei care execu­ tic, ci alcătuirea unei comisii După cum se ştie, încă din multiple pe care le ridică în­ măsuri energice pentru ca o
peste 25 miliarde Ici. tn 5 ani tehnicieni şi ingineri. Există tă lurrănle le şi exploatează interministeriale la care să anul 1969 s-a trecut la consti­ făptuirea programului de dez­ fabricate pentru toate lucrările dată cu investirea fondu­
vor fi inveMilc in aqricullură riei i acum o bază bună de plc­ — nu esle corespunzătoare; participe reprezentanţii tuturor tuirea unor ferme inlcrcoope- voltare a zootehniei, cred că zootehnice. rilor prevăzute pentru realiza­
peste 100 miliarde Ici — ceea « arc. trebuie să se treacă imediat la ministerelor interesate; aceas­ ratiste de creştere şi înqrăşare ar fi bine ca definitivarea lui Şi în acest sector s-au făcut rea acestui vast program, să
ce reprezintă mai mult decîl. Îndeplinirea intcqrală a pla­ organizarea unui romparlî tă comisie să avizeze şi să re­ a animalelor. Tinind seama de să se facă pe liaza unei dis­ greşeli mari de proiectare şi e­ obţinem creşterea sistematică a
dublul investiţiile» făcute In nului de irigaţii cere luarea mrnt special centru executarea cepţioneze lucrările. sarcinile mari ce revin coope­ cuţii largi — în cadrul unei xecuţie, s a acceptat supradi­ producţiei. îmbunătăţirea tutu­
intrcaqa economie în perioada neîntârziată a tuturor măsuri­ lucrărilor cic irigaţii, desecări De asemenea tinînd scama rativelor in următorul cinci­ consfătuiri la care să parlj- mensionarea lucrărilor şi am­ ror indicatorilor economici din
primului cincinal. La aceasta lor pentru buna preqâfire a l;> Si combatere a eroziunii solu­ de complexi'alea programului nal, esle necesar ca aceste uni­ cipe cei mai buni specialişti plasarea lor neraţională Sini. agricultură, scăderea conside­
trebuie adăugate investiţiile r rărilor. Este necesar s? se în- lui şi a unui slt compartiment pe care-l dezbatem, consider tăţi s? fie ajutate în mod deo­ din zootehnic şi din alte sec­ după părerea mea. posibilităţi rabilă a cheltuielilor materiale
lacute pentru dezvoltarea iu­ locmească din timp proiectele răspunzător de întreţinerea si ră ar fi bine să sc orqanizcze sebit de către orqanele agri­ toare — tinindu-se scama de de reducere a costului con­ în raport cu volumul global al
ti eprinderilor producătoare ne de execuţie adoplîndu-se exploatarea sistemelor dc iri­ in cursul acestui an o sesiune cole, trecindu-se totodată la părerile şi propunerile oame­ strucţiilor zootehnice cu cel producţiei agricole realizate. A-
tractoare $i maşini »qritole, cele mai corespunzătoare so­ gaţii. ştiinţifică naţională cu parti­ extinderea organizării lor. nilor cu experienţă In acest puţin 15-20 la sulă. coasta este o problemă de în­
precum şi a uzinelor de înqră luţii, atît din punct de vedere In cadrul preocupărilor qe- ciparea celor mai buni specia­ Un rol însemnat în dezvolta­ domeniu. Una din problemele dc în­ semnătate capitală pentru creş­
şăminle şi de alte substanţe tehnic, cit şi economic. ncraie pentru buna gospodări­ lişti din toate sectoarele inte­ rea fermelor moderne revine Punînd accentul principal pe semnătate esenţială pentru în­ terea contribuţiei pe care acest
chimice necesare agriculturii. O măsură importantă de ra­ re a apelor ţării, pentru folo­ resate — nu numai din aqri- întreprinderilor aqricole de stal creşterea animalelor în ferme făptuirea în cele mai bune con­ sector o aduce la satislaceroa
Pe baza acestor măsuri, prac­ re depinde operativitatea şi e- sirea cit mai eficientă a aces­ cultură. ci şi biologi, qcoqrafi. care au acumulat. îc decursul mari, moderne trebuie, tot­ diţii a acestor proqrame de dcz.- cerinţelor generale ale econo­
tic. pînă în 1075 lucrările agri­ iicienţa activităţii de proiecta­ tora din punct de vedere eco­ enerqclicieni. qcoloqi ş.a.m.d. anilor, o bogată experienţă în odată. să acordam sprijin tu­ voltare a bazei tehnico-materi­ miei. pentru îmbunătăţirea ni­
cole vor li complet mecaniza­ re în acest domeniu esle re­ nomic, este necesar să se aibă — care să dc'hată pe larg, pe domeniul acesta. turor cooperativelor aqricole ale a agriculturii, pentru spo­ velului de trai al ţărănimii sl
te. iar canlüalea de îngrăşă­ partizarea qrupclor de proiec­ în vedere cu luată seriozitatea .secţiuni, programul. Pe această Este cunoscut, de asemenea, de producţie pentru dezvolta­ rirea rolului acestei ramuri In ridicarea standardului de via­
minte furnizată ele industria tanţi direct pc marile şantie­ problema amenajărilor piscico­ bază să sc definitiveze planul faptul că rezultate deosebit dc rea sectorului zootehnic. In economia naţională, o consti­ tă al întregului nostru popor.
noastră va fi la nivelul cerin­ re de iriqatii. unde să şi des­ le crearea condiţiilor pentru de lucrări, asiqurind ca el să pozitive au obţinut în dome­ acesl sens, toate cooperativele tuie problema ponderii cheltu­ Trebuie să cerem cu ţoală tă­
ţelor unei aqricullun moderne. făşoare intrcaqa activitate. în sporirea producţiei de poşte in tină seama dc aspectele qone- niul creşterii animalelor si al trebuie ajutate cu animate de ielilor materiale in producţia ria Ministerului Agriculturii şi
Se va crea astfel posibilitatea strinsă colaborare cu benefi­ tara noastră — unul din ali­ rale si de implicaţiile comple­ producţiei animaliere o serie rasă şi credite în vederea globală agricolă, lată cîlcva Silviculturii. Uniunii Naţionale
obţinerii unor producţii spon- ciarii sub conducerea nemijlo­ mentele de bază ale popu­ xe pc care le va avea asupra de cooperative agricole. Toate creşterii animalelor. cifre comparative care demon­
• e şj siqurc, satisfacerii în cită a comitetelor judeţene de laţiei. întregii economii, asupra dez­ arcslea impun ca, al il organe­ Este necesar, dc asemenea, strează că in ultima vreme a a Cooperativelor Agricole, tu­
condiţii tot mai bune a cerin­ partid. Numai astfel se va pu­ Trebuie spus tovarăşi, că şî voltării generale a ţă'ui noas­ le de partid, cîl şi organele a- să fie sprijinită creşterea ani­ existat o tendinţă destul de ac­ turor organelor aqricole sS In­
ţelor de consum ale populaţiei tea asigura ca proiectele sî în acest sector situaţia nu este tre. qricolc. mijloacele noaslre de malelor aflate în proprietatea centuată de creştere* a cheltu­ troducă în întreaga lor activi­
cu produse aqroalimcntare. realizarea irigaţiilor să se ia­ satisfăcătoare. In cadrul ple­ Stimatl tovarăşi, propaqandă să acorde o mai personală a membrilor coope­ ielilor materiale în valoarea tate un spirit mai operativ mai
dinamic, mai eficient. In acelaşi
Doresc să mă refer acum la ră în bune condiţii, evitindu-se narei, ministru) industriei ali­ mare şi mai consecventă a­ ratori şi, în zonele dc munte, producţiei globale agricole — sens consider că trebuie să-şi
conţinutul şi caracteristicile ce­ lipsurile şi qreşolile săvîrsite mentare a încercat să explice In al doilea proqram pe ca­ tenţie generalizării experien­ creşterea animalelor de către creştere care nu are nici un
lor două programe supuse dez­ în trecut. Cu toţii cred că în- aceasta situaţie dar, după pă­ re il dezbate plenara sînt pre­ ţei înaintate obţinute de în­ ţăranii particulari. Dc aceea, fel de juslilicare obiectivă : îmbunătăţească munca şi Co­
baterii şi aprobării plenarei teleqem, şi sper că vor înţe­ rerea mea. nu a spus lucrurilor văzute măsuri cu privire la treprinderile de stat şi de co­ baza furajeră trebuie dezvol­ In 1965 ponderea cheltuieli­ mitetul de Stat pentru E-
noastre. lege sî proieclanţii de Ia Mi­ pe nume ; si mai ales nu a pre­ dezvoltarea zootehniei şi creş­ operativele agricole de pro­ tată corespunzător sporirii lor materiale în valoarea pro­ rnnnmia şi Administraţia
ducţie în creşterea animalelor,
Cstc evident, şi lucrul acesta nisterul Aqriculturii si Silvi- zentat măsurile care se preco­ terea producţiei animaliere - ­ in sporirea producţiei de car­ şeplclului în toate sectoarele. ducţiei globale agricole era de Locală în activitatea căru­
ia persistă încă serioase prac­
a fosl pe bună dreptate sub­ cvillurii — că nu se pot rea­ nizează în acest sector. Avem una din problemele de cea mai ne. lapte şi ouă. O atenţie deosebită Irebuie 40 la sută ; in 1970 a ajuns la tici şi tendinţe birocratice. Mă
liniat in discuţii, că înfăptui­ liza proiectele dc iriqatii din posibilitatea ca de pe cele tî- mare importanţă pentru pro­ Este necesar să se trracă. acordată păşunilor şi fineţclor 42.4 la sulă. iar In 1975 se
rea programului naţional pri­ Bucureşti. Oricît de bine ar teva sute de mii de hectare — qresul agriculturii, pcnlru ri­ totodată, la organizarea unor a căror suprafaţă se ridică la propune 44,5 la sută. Situaţia refer la acest comitet pcnlru că
lucrtnd cu consiliile populare
vind qosporiărir^a raţională a cunoaşte cineva planurile di- . luciu de apă. interioare, să dicarea nivelului de trai a' ferme mari dc creştere a ani­ peste 4 milioane hectare. Aces­ la 1 A S esle şi mai ncsatisfâ- judeţene, el are un rol impor­
resurselor de apă, extinderea rectoare hărţile, numai pe ba­ obţinem o producţie de peşte populaţiei. După cum se şlie. malelor prin cooperare intre tea reprezintă o sursă deosebii ( ăloare din acest punct de ve­ tant în realizarea sarcinilor in
lucrărilor de iriqatii, îndic|” :-i. za lor nu se pot realiza pro­ mult mai mare ca în prezent. exislcmta unui puternic srctor întreprinderile agricole de stat de importantă, din păcate încă dere. Încercarea dc a justifica
desecări si de combatere a c- iect'’ bune de iriqalii. Din pă­ Esle inadmisibil că in multe zootehnic reprezintă linul din şi cooperativele agricole de slab folosită, pentru asiqurarea aceasta prin procesul do dotare aqricullură.
roziunii solului arc un rol de­ cate. în prezent aproape loia­ zone producţia de peşte indicatorii roi mai caracteris­ producţie. Dc altfel, coopera­ bazei furajere. şi dezvoltare a bazei materiale In altă ordine de idei, doresc
terminant pentru proqresul în­ litatea proiectanţilor în dome­ este inferioară celei realizate tici ai unei agriculturi inten­ rea în producţie între sectorul Desigur, irebuie analizai cui a agriculturii o consider neîn­ să atrag tn modul cel mai se­
tregii noastre agriculturi. Din niul lucrărilor de irioatii e înainte de război. Aceasta nu sive, moderne. dc stat şi cel cooperatist din să aparţină aceste suprafeţe de temeiată ; trebuie să realizăm în rios atentia asupra faptului că,
studiul prezentat rezultă insă concentrată în Bucureşti. Esle se poate explica dccît prin ne­ In comparaţie cu dezvoltarea aqrirullură trebuie extinsă şi păşuni şi linele, dar oricui vor aşa fel lucrările de investiţii atît la lucrările de irigaţii cît
că problemele ce urmează a fi necesar să se pună de urgentă glijenţă. prin lipsa de preocu­ acestui seclor în tării-» cu a- iu alte sectoare ale producţiei. aparţine — cooperativelor sau şi dotare a agriculturii îneît să şi la construcţiile zootehnice,
rezolvate in următorii 10- Î5 capăl *"?stei stări de lucruri; qriculliH avansată nivelul zo­ Sectorul socialist de stat poate consiliilor comunale — dacă nu obţinem o creştere continuă a s-au scos din circuitul produc­
anj privesc nu numai agricul­ numai •“slfol se va putea rea­ pare a orqanclor însărcinate să otehniei din tara noaslră pre­ acorda un ajutor preţios, ca­ vom efectua lucrările necesare producţiei agricole şi o scădere ţiei mari suprafeţe de pămînt.
tura. ci intrcaqa politică refe­ liza în condiţii eficiente ma­ asiqure dezvoltarea fondului zintă o serioasă răminere în lificai. cooperativelor exerri- de întreţinere, nu vom asigura a ponderii cheltuielilor materi­ Trebuie să se pună capăl. cu
ritoare Ia resursele de apă ne­ rele program pe care il pu­ Piscicol. Avem într-adevăr şi urmă, ceea r f afectează atît frnd o puternică influenţă a- reinsămînţarea lor şi îngrăşă- ale. Aceasta este dc altfel, o desăvîrşire acestei practici ; a­
cesare în viilor societăţii noas­ nem în faţa întreqii ţări. A- lacuri bune — cu o producţie eficienta economică vicnerală snpra dezvoltării întregii agri­ mintele necesare atunci nu tendinţă mondială. Ut executarea irigaţiilor cît şi
tre. vînd în vedere ră circa .500 000 de 2 000 kg do peşte la hectar a agriculturii — deci şi nive­ culturi. Urii tovarăşi s-ar pu­ vom obţine producţia dorită. Holăritor tn îndeplinirea pro­ amplasarea construcţiilor zoo­
t 5° şlie că asiqurarea apei. hectare urmează a fi realizate — dar, cum ^c- ştie. cu o floare lul veniturilor ţărănimii — cit ica întreba dacă prin creasta De alllel cu 8 sau 10 ani în gramului dc dezvoltare a agri­ tehnice trebuie astfel concepu­
îndeosebi o ccici potabile, de­ In sisteme mici de iriqatii. nu se alterează cumva carac­ urmă ele au aparţinut consilii­ culturii este ca eforturile ma­ te, Incit să sc realizeze cu mi­
vine o problemă de prim ordin este necesar ca toate, coope­ nu se face primăvară. Cu cî- şi aprovizionarea populaţiei cu terul ..cinat“ socialist al sec­ lor populare şi au losl trecute teriale pe cari* le face partidul nim dc suprafeţe scoase din
pentru existenta societăţi) mo­ rativele agricole de producţie tova bălţi avînd o producţie produse animaliere. torului de stal din agricultu­ la cooperative tocmai pentru şi stalul, investiţiile prevăzute
derne. In acest sens avem o Si întreprinderile apicole de de 2 000 kq !a hectar nu asi- Situaţia nesalisfăcătoarc a ră. Răspunsul •— m i tare sînt că erau prost întreţinute şi nu să determine un rapurt ratio­ producţie
înaltă răspundere tată de vii­ stat. care nu se află in zonele convins ră va fi de acord în­ asigurau baza furajeră necesa­ nal si eli(icnt Intre cheltuielile Realizarea la timp şi In bu­
torul naţiunii noastre; tocmai irigaţiilor mari să identifice ourum peştele necesar consu­ zootehniei la noi îşi are ori­ tregul nostru Comitet Central ră. Esenţialul nu este cui apar­ materiale şi creşterea producţi­ ne condiţii a programelor pe
această datorie ne impune nj ncintţr/iat ţoale posibilităţile de mului' întregii populaţii. Este ginea, 'esfe adevărat,’ şi in moş­ — nu poale fi decit că nu se ţin, ci cum sc realizează Im ră­ ei agricole asigurindu-se spo­ care le disculăm va &vca, fără
luăm din timp măsurile nece­ amenajare a terenurilor ce ur­ necesar 'a atît comitetele ju­ tenirea lăsată de reqimul bur- poate qîndi în felul acesta, "că. rite necesare pentru sporirea rirea randament ului liecărui
sare bunei conservări şi gos­ mează a fi irigate în cincina­ deţene de partid, cit şi con­ qhezo-moşiercsc, reflectată aiii dimpotrivă, tovarăşi, prin co­ producţiei. Organele agricole, leu investit. Reducerea cheltu­ îndoială, o puternică influentă
podăriri a apelor. Este adevă­ lul următor. Ministerul Agri­ siliile populare să inteqrezc în operarea între sectorul de stat Ministerul Aqriculturii şi Silvi­ ielilor materiale si creşterea asupra întregii agriculturi. Pe
rat sludiul prezentat nu da culturii şi Silviculturii şi direc­ de efectivele de animale din şi cel cooperatist se face un culturii trebuie să ia toate mă­ producţiei agricole globale, ri­ suprafeţele irigate se vor ob­
deocamdată decîl orientarea ţiile aqncotc judeţene au da­ proqramul general pe care îl 1938. cît şi. moi cu scamă. în pas înainte spre apropierea surile pentru a obţine rccofc dicarea venitului national obţi­ ţine sporuri de producţie de 50
generală, dar el oferă o bază toria să asiqure nrînlirriat spe­ discutăm şi amenajări piscico­ situaţia pe care am preluat-o r clor două sectoare agricole so­ bune pe acosté suprafeţe. nut in aqricullură reprezintă
bună pentru definitivarea pro­ cialiştii nrrrsari pentru îndru­ le; acestea trebuie să fie o după război. Ea îşi are însă cialiste spre omoqenizarca so­ una din problemele fundamen­ pină la 100 la sută faţă de ce­
gramului gospodăririi de an­ marea lucrărilor de irigaţii lo­ parte integrantă a programului oriqinca Şi in lipsurile la care cialistă a satului. Această roo- Tovarăşi, tale ale programului pe care II le neiriqate. De asemenea pe
samblu a apelor tării noastrp. cale. pcrai'P. reprezintă o nouă iormă adoptă plenara noastră. In legă­ o-a mai mare parlc a terenu­
In acesl program este nerr- In cincinalul următor se vor nostru de dezvoltare a aqricul- ni-am referit şi care s-au ma­ de ajutor pc care (laşa mun­ Realizarea acestor proqrame tură cu aceasta trebuie să rele­ rilor irigate se vor putea ob­
sar să se tină scama de ţoale realiza lucrări de îndiguiri şi lurii. Amenajările piscicole bi­ nifestat in ultimii 25 de ani. citoare. statul oamenilor mun­ fundamentale pentru moderni­ văm faptul că In studiul dezbă­
cerinţele de apă — actuale ş» desecări pe o suprafaţă de cir­ ne orqaniza'e şi exploatate vor Din datele de mai jos, se poa­ cii îl a<ordă ţărănimii munci­ zarea agriculturi' noastre ner e- tut in plenara noastră, deşi e- ţine anual cile două recolte.
de perspectivă — prevăzin- ca 500 000 hectare ; în multe pulna aduce O contribuţie foar­ te vedea cum a evoluat efec­ toare pentin dezvoltarea sec­ silă numai în cincinalul 1971­ lorturile financiare pe care ur­ După unele calcule estimative,
du-se măsuri ferme aş spune judeţe, aşa cum s-a sublinia:, torului (ooperatist. pentru 1975 investiţii de peste 50 mi­ mează să le facă statul valoarea totală a sporului de
drastice, pentru împiedicarea şi in discuţiile din plenară, te preţioasă la satisfacerea ce­ tivul de animale din 1958 pînă creşterea producţiei agricole liarde lei ; pentru lucrările de nosl.ru pentru dezvoltarea producţie realizată pe terenu­
poluării apei problemă pe ca­ ai este lucrări au o importanţă rinţelor de lrci ale poporului. in 1970. irigaţii. îndiguiri şi desee-Vi. bazei tchnico-maicriale a agri­
te o consider de interes na­ deosebită, avind in vedere că şî ridicarea nivelului de trai pentru combaterea eroziunii culturii sînt deosebit de indii, rile irigate va fi în fi­
ţional. al rocp^ralnrilor. fără îndo­ nul 1975 de circa 6 mi­
datorită inundaţiilor sau cx - ială că această formă de co­ solului şi gospodărirea apelor producţiile agricole preconiz.aie
Caracteristica principală a i osului de apă, aproape in fie­ Efeclîvele de animale operare în producţie va < i- se vor aloca in următorul (în ­ a se realiza nu sînt in concor­ liarde Ici ) la aceasta se mai
proqramului ne care il dezba­ care an se înreaistroază mari menia Si mai mult alianţa din­ tinai circa 55 miliarde lei — danţă cu aceste eforturi be adaugă sporul de producţie ob­
tem este că el ne da o ima­ pierderi de producţie. Este nc­ — mii capele la începutul anului — tre (lasă muncitoare şi rSrâ- consider că această sumă este poale spune (îi ceea ce se pre­ ţinut prin îndiguiri şi desecări
gine grăitoare asupra interde­ i esar insă ra la realizarea a­ nimea mum doare. îşi va a­ mare şi va trebui sa acţionăm vede să obţinem in urma in­ şi prin combaterea eroziunii so­
pendentei dintre diversele mo­ i eslor lucrări să se aibă în ve­ 1938 1950 1960 1965 1970 dm e contribuţia la prruosnl pentru a realiza volumul dc lu- vestiţiilor ne rare le vom face
dalităţi de folosire a apei. din­ dere Şi folosirea amenajărilor — Bovine 5 653 4 509 4 450 4 756 5 034 de omogenizare a naţiunii < rări prevăzut cu cheltuieli mai nu este pe deplin mulţumitor, lului carc se va ridica şl cl Ia
tre difenlele domenii intere­ penli u irigaţii ; nu trebuie să din ( are ; noastre socialiste. mici - - iar pentru creşterea n- şi în aces' domeniu programul peste I miliard Ici. In cc pri­
sate în buna ei gospodărire, se mai repete greşelii'; făcute vaci şi jumnri 1 787 2 105 2 156 1 901 2 496 nimalclor aproape 20 miliarde va trebui să tic îmbunătăţit. De veşte zootehnia, valoarea pro­
dintre măsurile ce trebuie lua­ în trecut rare ne determină să — Porcine 2 761 2210 4 300 6 034 5 971 Stimaţi tovarăşi. lei. înfăptuirea acestui volum alllel. această observaţie a fost ducţiei animaliere din sectorul
te pe di Ier 11 o linii. Esle pentru trecem astăzi la refacerea unor din r are ; de investiţii cere o nuintă bi­ lărulă şi în Comitetul Executiv,
prima dală cînd avem chiar lucrări la o scrie dc cheltuieli s î roale 606 261 524 552 647 Concentrarea creşterii ani­ ne organizată; utilizai ea cu cea dar, in materialele prezentate socialist va creşte de la II mi­
numai schiţat, un asemenea inutile. — Ovinp 10 087 9 854 îl 200 12 734 13 835 malelor în mari ferme moder­ de tovarăşii dc la agricultură liarde Ici In 1969 la peste 25
proqram complex de folosire a In mod deosebit doresc să — Păsări 27 225 J7 5U6 57 000 39 909 53 439 ne impune luarea unor măsuri mai mare răspundere a fondu­ nu s-a linul seama in măsura miliarde lei în 1975. Reiese
apelor ; consider de aceea ikv- subliniez necesitatea realizării de ¡naltă răspundere pentru rilor alocate, luarea din timp corespunzătoare dc aceste ob­ deci, tovarăşi, că din punct, dc
c esar să subliniez c ă tovarăşii măsurilor pentru oprirea pro­ organizarea ştiinţifică a mun­ a măsurilor pentru realizarea servaţii E^lo necesar să sc aibă
care au lucrat la ¡nloc.mirra cesului de eroziune a solului Aceste da'o no arată că du­ 5 600 000 în 1980. La porci, de cii dc* îngrijire o animalelor. lucrărilor la termenul stabilit in vederi* aceasta la definitiva­ vcrlcrc economic. eforturile
siudinlui au făcui o treabă u- rare an de an piovoară mari pă eliberarea ţării, efectivele la circa 6 milioane îri 1970— e- In primul rind este necesar ra rea studiului. Trebuie spus că suit pe deplin justificate. Este
l'lă. preţioasă. pagube aqi irulluriî, După cum de animaie au crfcsru! conti­ ieclivul va creşte la 9,5 milioa­ fermele să dispună de anima­ şi de cea niai bună calitate. Es­ nici in concluziile comisiilor pre­ nccc( ar Insă ca să facem lolut
Desigur acest studiu nu dă, ati reţinui din studiul prezen­ nuu fiind în prezent la unele ne în 1975 şi la 10,5— 11 mi­ te de rasă. urmărind realizarea te* necesar să se treacă de în­ zentate In plenară problema e- pentru realizarea lor Ia timp şi
nici nu şi a propus să dea. tat milioane de hectare sînf specii de două ori mai mari unei selecţii riguroase a rase­ dată la întocmirea proiectelor licicnţei investiţiilor, si în qe- în condiţii bune.
iaspuns la multiplele, proble­ supuse uimii proces nemilos circii in 1958. lioane în 1980. Ţaţă de studiu, lor existente. In al doilea rind pentru lucrările de irigaţii. în­ neral a eficientei activităţii e-
me concrete ce se ridică in de eroziune de deqrodare. A- A crescut, de asemenea, pro tinindu-sc seama de observa­ Irebuie luate măsuri pentru a- diguiri, desecări şi de tomba­ ronomice a agriculturii, nu a o­ O dată adoptate aceste pro­
legătură cu buna gospodărire a fcastă siiualic este rezultatul durţia de carne lapte, ouă şi ţiile din plenară, sc vor aduce siqurarea furajelor necesare cupat locul cuvenit. Necesita­ grame esle necesar să luăm
apelor din România. De acera nepăsării manifestate vreme lină. a'îl în volum loial abso­ unele îmbunătăţiri. în sensul întregului efectiv de animale. tere a eroziunii solului, alc- tea punerii ascuţite a acestei ţoale măsurile pentru realiza­
este necesar ra pc baza aces­ îndelungată do reqimul bur­ lut. cil şi pe cap de animal măririi prevederilor. Trebuie* să se stabilească în gîndu-se soluţiile optime atît probleme în prror upările noas­ rea lor In practică. Ministeru­
tei schite, a observaţiilor şi ghezo moşieresc, lipsei sale de Desigur dacă am privi nu­ fiecare întreprindere Şi coope­ din punct de vedere tehnic cil lre pentru crearea unei agri­
propunerilor făcute de tovară­ interes faţă de fondul fum iar mai dîn acest punct de vedere De asemenea, la xcioaie sc rativă suprafeţele destinate culturi intensive, de înalta pro­ lui Agriculturii şi Silviculturii,
şii caro au lua’ rnvintul. să se al ţării, fini amintesc r u cită Ini rurile nr-nm putea declara prevede să ajunqeni in 1975 la producerii furajelor, asigurin- şi economic. Esle necesar să se ductivitate derivă din faptul organelor aqricole le revine
trracă la elaborarea amănun­ pasiune vorbea, în anii 1915 oarecum mulţumiţi; dar dacă 960 000, în lor de aproximativ riu-se structura cea mai cores­ tragă toate concluziile din ne­ că intr-o seric de întreprinderi sarcina de a asigura organiza­
ţită a programului naţional de 1950. savantul Traian Săvnlcs- avem in vedere că la creşterea 800 000, cil se stabilise iniţial, punzătoare a culturilor. ajunsurile manifestate în tre­ agricole de stal si cooperative rea şi îndrumarea permanentă
gospodărire a apelor. Acest ni despre necesitatea unei a- animalelor sinlem încă în ur­ considerindu-so nesatisfăcător Una din obligaţiile de cea cut. de producţie, inr lusîv iu cadrul
proqram Irebuie să aibă în ve­ devărale acţiuni naţionale prn- ma multor ţări, că cerinţele de mai marc răspundere ale co­ Cîţiva tovarăşi au spus in unor organe agricole şi coope­ a întregii aclivităli de transpu­
dere asigurarea acumulărilor tru combaterea eroziunii solu­ < uniuni ale populaţiei cresc acest număr ; în 1980 se va a- operativelor este aceea de a ratiste de conducere, sc ma­ nere în viată a acestor sareîn».
de ană. folosirea resurselor de lui. Din păcate nu ^-an luai continuu şi nu pol h salislii- junqe la I 000 000— I i00 000. lua toate măsurile ce se im­ plenară că ar dori ca realiza­ nifestă Şi in prezent o atitu­ Aceasta impune lichidarea ho-
apă subterane, precum şi un măsuri la timp; au trecut t nle nnillumitor de actuala Ca urmare a măsurilor pc ca­ pun pentru a-şi asigura nc( e- rea irigaţiilor sau a unor acţi­ dini» de ignorare a eficientei tărilă a lipsurilor ce s-au ma­
ansamblu conuel de măsuri mulţi ani fără să se li înl.m- producţie a zootehniei atunci re le-am stabilit pentru dez­ sorul de furaje pcnlru hrana uni de desecări să se iaca pc cr onomice-
precise Şi fevme pentru evita­ prmx în atest, sens ar [inni m i sc impune să alirmăm deschis animalelor prin forţele lor alte suprafeţe dccil cele prevă­ nifestat în munca acestor or­
O îndatorire de rea mai ma­
rea poluării apelor naţionale. adevărat serioase, ceea cp a ’1- <ă rilmul de c reşlcre a efec­ voltarea zoolchnici, va trebui proprii sau prin dezvoltarea zute tn studiu Eu consider că re importantă a tuturor celor gane, creşterea răspunderii lor
I'e baza acestui proqram gr>- m iI ca silualia moştenită ă tivelor de animale este neco- ca pină în anul 1980 să ajun­ largă în acest domeniu a co­ şi întărirea disciplinei tn mun-
nercl se va puica elabora mai se inrăul aţeascâ. Este adevă­ rc.spuiizălnr ; este necesar să gem la un efectiv de circa operării intercooperatiste. Ministerul Aqriculturii şi care lucrează in sistemul agri- ( ă. In realizarea acestui mare
uşor $| programul de irigahi. Silviculturii. organele aqri­ ( ulturii noastre socialiste, pre-
rat ră în ultimii 20 de ani s au luam măsurile cele mai serioa­ 50— 55 bovine la suta de hec­ In acelaşi timp. trebuie să rtun şi a altor organe econo­
precum şi măsurile pentru n- farul unele lucruri. dar se pentru dezvoltarea în rilmul tare teren aqricol şi la circa se asigure realizarea la limp cole trebuie să analizeze program naţional, sarcini de
mice şî financiaro este aceea
siqurarea navigaţiei op i ana­ fală de amploarea procesului cel mai raoid a zoolchnici. a întreprinderilor producătoa­ situaţia în strinsă colaborare cu de a asigura folosirea cil mai mare răspundere revin, desigur,
lele şi rîurile interioare. In de eroziune, ele pot fi conside­ Sludiul prezentat p'enare» 30 de vaci pe aceeaşi supra­ re de furaje complexe. Consi­ raţională a lonrlurilot destina­ oamenilor muncii — cooperato­
legutiiră cu aceasta aprec icz rate mi lotul nesalisfăcotoare. spre dezbatere cuprinde un faţă. der că esle foarte bine că a- comitetele judeţene, să se de­ te agriculturii. Este necesar rilor, inginerilor <i tehnicieni­
ra justă orientarea din studiu linind scama dc qravilalca si program multilateral de creşte­ Pe această bază. precum şi cesle întreprinderi sînt organi­ plaseze pe ieren. în judeţe şi, să se evite tendinţa de a dis­
potrivit răreia lucrările de iri­ lor. Dc asemenea, esle nece­
tiiaţici. este necesar să luăm re susţinută a electivelor de prin ridicarea productivităţii in zate de stat ; astfel sc asigură împreună cu acestea, să stabi­ persa (ără riisrornămînl fondu­
gaţii canalele magistrale si măsuri foarte urgente şi dc ma­ animale si a producţiei ani­ zoolehnie, urmează să crească t’iina lor funcţionare şi. tot­ lească suprafeţele pe care tre­ rile pe lot teritoriul tării, ur- sar ca Uniunea Naţională si u­
(ursurilc nurilor mari miori- re amploare în acesl domeniu. maliere odată. aprovizionări a cu furaje niunile judeţene ale cooperati­
oore să lic amcnaiale şi pen­ In plan sini prevăzute lucrări simţitor producţia dc carne, ctil a întreprinderilor aqriroîe buie executate aceste lucrări. mărindu-se cu toată atenţia velor aqricole de producţie să
tru navigaţie. Dinamica efectivelor de ani­ lapte şi ouă, asiqurîndu-se sa­ Beneficiarul este comitetul ju­ concentrarea acestora în primul
pe o suprafaţă dc 450 000 hec­ male si păsări va arăta astfel : de stat. cit şi a cooprrativelor. considere realizarea în sectorul
Aţi putut constata, din stu­ tare. la rare se adaugă requla- tisfacerea in mai mare măsură iar în viitor va trebui să avem deţean de partid $i consiliul rînrl acolo unde pot da maxi­ cooperatist a acestor măsuri
dierea programului de gospo­ rizarra unor nuri şj alte ac­ dc la 5 milioane bovine la în­ a cerinţelor de consum ale în vedere posibilitatea de a li­ popular judeţean ; deci cu a- mum de rezultate în producţie,
dărire a apelor şi de amena­ ţiuni de combatere a eroziunii ceputul lui 1970 — efectivul va populaţiei. vra asemenea furaje şi produ­ -cesle organe Irebuie să se sta­ în cre.şlorca eficienţei econo­ drept o sarcină primordiala.
jare a noi căi de naviqaţie, ce solului pe încă 200 000 hecta­ rreşle la 6 6 milioane în 1975 Ca urmare a acestor măsuri, cătorilor individuali. bilească unde trebuie făcute fi­ Măsurile* luate in decembrie
PorspiM Iive mari avem in a­ re. Toate aceste prevederi tre­ şi la 72— 7.5 milioane în 1980 După cum reiese din studiul mice într-un limp cât mai scurt. 1969 pentru îmbunătăţirea mun­
c castă privinţă; se vor realiza buie considerate minimale. O r­ din care vaci de la 2 496 000 se prevede ca fondul de stat prezcnial. realizarea proqra­ reşte lucrări, bineînţeles li­ In legătură cu aceasta aş ru­ ţii acestor organe şi a activi­
asi fel vigurile multor înaintaşi ganele agricole centrale şi In- în 1970, la 5 550 000 in 1975 şi să crească in felul următor : mului de creştere a animalelor niari seama şi de prevederile ga pe lovarăşii din judeţele un­
de a face dm Bucureşti port ( ale consiliile populare au da­ Si a producţiei animaliere pi­ qencralc, de condiţiile tehnice de sînt prevăzute mai puţine tăţii în cooperai ive au creat
J<i Dunăre. toria să acţioneze neînlirziat nă în 1975-1980 reclamă inves­ şi economice de care dispunem; investiţii şi caro .şi-au expri­ premise pentru desfăşurarea în
prevederi
Realizarea inlrr.qului sistem pentru înfăptuirea acestor xar- unilăţi măsură 1969 1970 1975 1980 tiţii foarte mari. Vom a<orda. am impresia că şi tovarăşii prim- mat aici dorinţa de a obţine mai bune condiţii a muncii lor.
rin amenajare a nurilor, a ca­ fini. prevă/înd totodată mă­ realizări plan fără îndoială, toate mijloacele Avem convingerea că alîl or­
nalelor magistrale şi a lacurilor suri de extindere în viitor a necesare pentru îndeplinirea socretari ai comitetelor ju ­ mai mult în ai castă privinţă să ganele agricole de stal cît şi
acestor acţiuni. în întreqimc a planului. Dar deţene au avut în vedere aces­
d(- acumulare, cu un volum de înţeleagă că volumul loial al
miliarde de metri rubí de apă In cadrul plenarei s-au fă­ Carne mii tone în viu 839 970 1 640 2 203 trebuie să spun că au deplină te condiţii atunci cînd au făcut investiţiilor pc care le-am pre­ cele cooperatiste vor lucra mai
va exercita, lără îndoială, o cut propuneri de a se extinde Lapte mii bl 14 078 16 400 50 410 37 230 dreptate tovarăşii (ari au rn - propunerile respective. văzut în program reprezintă eficient decât în trecui, nepre-
puternică influentă asupra vie- lucrările de îmbunătăţiri fvin - Ouă mii. buc. ft 56 1 088 2 050 2 525 licat cheltuielile exagerate din Sc şlie că s-au săvîrşit gre­ c upeţind nici un efort pentru a
[ii economice, precum şi asn­ <iare. Eără îndoială, va ii ne­ acest sector, realizarea unor maximum a ceea ce putem o- asigura înfăptuire« integrală a
ina filmatului patriei noastre. cesar să se ţină seama de i :i construcţii aqricole la costuri şeli care au dus la scumpirea (orrla Desigur, va mai trebui hotăririlor de cea mai mnre în­
In ce priveşte planul de iri­ şir de propuneri făculc airi si Spre deosebire dc preverir malierc — să sc realizeze la nejuslificai di* mari. Punînd la (osturilor, la inlîr/ierca dării văzul — tinînd seama de cri­
gaţii propriu-zis. se prevede în ar est scop să se reexamineze nle planului cincinal In stu­ întreprinderile dc stal şi coo­ dispoziţie mijloacele materia­ in producţie, la exploatarea ne­ teriul la care m-am referit — semnătate penlm «oarla agri-
ra in următorii 15— 20 de ani proqramul prevăzut. Dar tre­ diul prezentat se propune ca perativele aqnrole dc produc­ le pentru realizarea progra­ raţională a unor sisteme dc iri cum pot (i soluţionate unele
sa fie irigată o suprafaţă dc buie să avem în vrderr to­ mului de ( restcie a animale­
5 - 5 5 milioane hectare — prac­ varăşi că sumele pc tare Ic sporirea electivelor de anima­ ţie îri ferme mari. Această o- lor. trebuie să atragem în mo­ gaţii. S-dii tăcut, de asemenea probleme ridicate aici. Dar tre­
tic întreaga suprafaţă apre- avem la dispoziţie pentru a­ le — deci şi t* producţiei ani- rienlare aie o mare importan­ dul cel mai serios atenţia to­ greşeli la unele lucrări de In- buie să înţelegem că nu vom