Page 67 - Drumul_socialismului_1970_03

*» M .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA ! î s

$ PAGINA A 1V-A
| i
| m S-au încheiat convorbirile între |
| delegaţiile R.D. Germane şi R.F. |

1 a Germaniei
S *
1 sConsiliul de Securitate a adop- 1
~= c
I tat un proiect de rezoluţie în |
| problema rhodesiană

m Cronica evenimentelor

I internaţionale
I Ş

Decernarea Steagului roşu şi Diplomei de în­
In ziua de 19 martie a,c. au continuat lu­ cadrul dezbaterilor din şedinţa plenară baza propunerilor făcute in timpul dezba­
crările plenarei Comitetului Central al şî în expunerea tovarăşului Nicolae terii cu masele largi de oameni ai muncii.
Partidului Comunist Român. Ceauşescu. Plenara a aprobat informările Comitetu­
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a luat In continuarea lucrărilor sale, plenara a lui Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la treprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea
cuvintul in încheierea dezbaterilor asupra analizat celelalte probleme aflate la ordi­ efectivul, compoziţia şi structura organiza­
programului naţional privind dezvoltarea nea de zi. Au luat cuvintul tovarăşii : Ma­ torică a partidului, la compoziţia şi mişca­
zootehniei şi creşterea producţiei animalie­ nea Mànescu, Florian Dănălache, Emil rea cadrelor din nomenclatorul organelor socialistă pe anul 1969
re în anii 1970-1980 şi a programului na­ Bodnaraş, Virgil Cozacu, Gheorghe Năsta- de partid şi de stat.
ţional privind gospodărirea raţională a re­ se, llie Făsui, Ludovic Fazekas. Plenara a aprobat informarea Comite­
surselor de apă, extinderea lucrărilor de Plenara a aprobat proiectul legii privind tului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la
irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere MINERII DIN POIANA RUSCÂI—
asigurarea şi controlul calităţii produselor activitatea internaţională a Partidului Co­
a eroziunii solului în anii 1971-1975 şi pre­ şi a stabilit să fie supus spre adoptare M a­ munist Român în anul 1969 şi planul de re­
vederile generale de perspectivă pînă în rii Adunări Naţionale a Republicii Socialis­ laţii externe al partidului în anul 1970.
1985,
Comitetul Central a aprobat proiectele te România. Plenara a aprobat, de aseme­ Plenara a hotărît alegerea tovarăşilor M i­ DIN NOU ÎN FRUNTE
celor două programe prezentate de Consi­ nea, proiectul legii organizării şi disciplinei ron Constantinescu şi Mihai Dalea ca mem­
liul de Miniştri al Republicii Socialiste muncii în unităţile socialiste de stat şi a de­ bri supleanţi ai Comitetului Executiv al Co­
România cu îmbunătăţirile propuse in Co­ cis să fie supus spre adoptare Marii Adu­ mitetului Central al Partidului Comunist
misia pentru agricultură şi silvicultură, în nări Naţionale, cu îmbunătăţirile aduse pe Român.

CU VîNT A RE A TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU

la plenara Com itetului Central a l P artidului

Comunist Român din 17-19 m artie 1970

Stimaţi tovar3şl, Consider că este bine să re­ ditiile creşterii sistematice a lipsurilor la care m-em referit. fond — creşterea producţiei
amintim şi la aceasta plenară producţiei agricole. In anul S-a spus, nu o dată, că nu ştim vegetale şi animale. Or, pînă în rîndul celoi peste 1 000 de fruntaşi in intrecere de la I.M, Hunedoara, minerii îoan Enâş-
Plenara Comitetului Central marile transformări care au a­ 1969 producţia de cereale a tă­ să folosim irigaţiile, îngrâşă- la urmă, aceasta este una din cău, Cosma Culcea, Virgil Comşa, Petru 8oji, Gheorghe Narita, M ihai Cindea şi Aurel Zamfir
a dezbătut Programul naţional vut loc, In condiţiile regimu­ rii a fost de Î2 820 000 tone, de­ mintele, alte mijloace moderne problemele esenţiale ale pro­ se bucurâ de un binem eritat prestigiu.
privind gospodărirea raţională lui socialist, In agricultura tă­ păşind cu peste 3 800 000 tone şi că, în consecinţă, _este mai gresului, ale civilizaţiei, ale ri­
a resurselor de apă, extinderea rii noastre. Ca urmare a poli­ producţia de cereale realizată biné să ne reţinem 'de a chel­ dicării bunăstării poporului
lucrurilor de irigaţii, îndiguiri, ticii morxist-leninlste a parti­ în 1938. Deosebit de Ilustrativă tui banii în aceste scopuri. A ­ nostru f Tocmai de aceea par­
desecări şi de combatere a e- dului, în cei 25 de am care au pentru dinamica Înregistrată ceastă mentalitate, pe care nu tidul şl statul nostru iau mă­ Pentru minerii şi prepara­ salutat, de asemenea, cu căl­ tuielilor materiale de produc­
roziunli solului în Republica trecut de Ia instaurarea primu­ de producţia cerealieră in anii putem s-o numim decît înapo­ suri pentru ca — continuin- torii din Poiana Ruscăi. înde­ dură pe tovarăşul Petru ţie şi creşterii gradului de ren­
Socialistă România jn anii 1971­ lui guvern revoluţionar demo­ construcţiei socialiste este ur­ iată, această lipsă de încredere du-se cu consecvenţă politica plinirea exemplară a sarcinilor Furdui, preşedintele Uniunii tabilitate.
1975 şi. prevederile generale de cratic în România, în agricul­ în forţele oamenilor muncii de industrializare socialistă a de plan şi angajamentelor a sindicatelor din industria mi­ Tovarăşul Petru Furdui a
perspectivă pînă în 1985. pre­ tură, ca dc altfel In toate do­ mătoarea situaţie: dacă in din agricultura noastră au avut ţării, de dezvoltare a unei in­ devenit o tradiţie de prestigiu. nieră, cnerqiei electrice şi inmînat Steaqul roşu şi Diplo­
cum şi Programul naţional pri­ meniile de activitate, au fost 1950 producţia totală era de drept urmare nerealizarea pla­ dustrii moderne, la nivelul ce­ Ac|ionînd cu toată energia, geologie. ma de întreprindere fruntaşă
vind dezvoltarea zoolehmei şi obţinute succese remarcabile. 5 149 200 tone, ea a crescut în nurilor de irigaţii, nerealizarea rinţelor revoluţiei tehnico-şliin- priceperea şî dăruirea în mun­ Despre bilanţul fructuos al pe ramură in întrecerea socia­
creşterea producţiei animalie­ Sint cunoscute profundele 19601a 9 825 000 tone, în 19651a producţiei de îngrăşăminte şi a tifice contemporane — să se a­ că, ei sînt mereu prezenţi în realizărilor pe anul 1969, a listă pe anul 1969, adresînd
re in palria noastră în perioa­ schimbări cu caracter revolu­ 12 600000 tone. urmînd ca in altor substanţe chimice în pe­ sigure, în acelaşi timp. dezvol­ primele rînduri ale întrecerii, vorbit tovarăşul ing. Vasile colectivului I.M. Hunedoara
cării nivelului de trai al ţă­I
da anilor 1970-1980. ţionar petrecute in viata satu­ acest an să atingă cifra de rioada anilor 1955-1965. tarea judicios proportionată a obtinînd succese de seamă Florea. directorul I.M. Hune­ călduroase felicitări, în numele
Făcînd parte integrantă din lui românesc ne baza cooperati­ 15 000 000 tone Această evi­ Viata a arătat că neglijarea agriculturii, crearea tuturor pentru progresul tehnic şi doara. Vorbitorul a arălat că Consiliului Central al U.G.S.R.
planul general de dezvoltare a vizării agriculturii, prin treop- dentă linie ascendentă indică înzestrării tehnico-materiale a condiţiilor pentru folosirea la economic al întreprinderii, al în anul trecut, ca urmare a Minerii Cosma Culcea
agriculturii româneşti, preconi­ rea ţărănimii de la mira pro­ torta, resursele, superioritatea agriculturii poate avea repercu­ maximum a marilor resurse de economiei naţionale. preocupărilor intense pentru Si Gheorghe Tiron si ingine­
zat de Congresul al X-lea al prietate — incapabilă să asigu­ agriculturii noastre socialiste. siuni grove asupra întregii e­ care dispune agricultura noas­ extinderea mecanizării, perlec- rul Ion Pozînâreu au mulţumit
partidului, aceste programe ou re sporirea producţiei si folo­ Realizări importante s-au ob-, conomii, asupra modului de sa­ tră socialistă, în interesul ridi­ tionarea orqanizării şi condu­ pentru înalta cinste acordata
o importantă excepţională pen­ sirea cuceririlor ştiinţei — la tinut şi în sectorul creşterii a* tisfacere a cerinţelor materia­ Eforturile şi preocupările cerii proceselor de producţie, pentru a doua oară consecutiv
tru ridicarea producţiei agrico­ marea proprietate cooperatistă, nimalelor. Electivul de anima­ le ale societăţii Atît experien­ rănimii, satisfacerii cerinţelor depuse de întregul colectiv al îmbunătăţirea bazei lehnico- colectivelor din Poiana Ruscăi.
le, vegetale şi animale. penlTu le şi păsări existent la în­ de consum ale poporului, pro­
la proprietatea socialistă comu­ ţa târli noastre cît şi experi­ întreprinderii miniere Hune­ matcriale şi a condiţiilor de anqajîndu-se să facă totul
progresul întregii economii na­ ceputul acestui an era de enţa statelor cu agricultură a­ gresului întregii societăţi socia­ doara În cinstea ccluî de-al muncă, tot» indicatorii planu­ pentru finalizarea optimă a
ţionale Pentru a asigura fun­ nă a ţărănimii muncitoare, care 5 034 000 bovine, 5 971 000 porci, vansată demonstrează in modul liste. X-lea Congres şi aniversării lui de stat ou fost considerabil bilanţului cincinalului actual.
damentarea cît mai temeinică, deschide calea largă a progre­ cel mai convingător că numai Vorbind despre lipsurile ca­ unui sfert de veac dc la eli­
ştiinţifică a acestor studii care sului, atît în domeniul pro­ 13 800 000 oi. 53 400 000 păsări, creînd o puternică bază tehni- re s-au manifestat în dotarea berarea patriei, sînt încununa­ depăşiţi. Astfel, s-au înregistrat Minerii şi preparatorii au
înfăţişează laturi esenţiale ale ducţiei cît si al nivelului de depăşind nivelul anului 1938 tehnico-materialâ, nu putem te prin decernarea Steaqului depăşiri de aproape 12 milioa­ fost apoi felicitaţi în numele
ne lei la producţia globală şi
aqrîculturli patriei noastre, Ia trai al oamenilor muncii de la cu aproape 1 400 000 bovine, co-materială a agriculturii, asi- trece cu vederea nici neajun­ roşu şi Diplomei de întreprin­ 10,5 milioane lei la producţia conducerii Ministerului Indus­
elaborarea lor a fost atras un sate. După cum se ştie, trans­ peste 3 200 000 de porci, aproa­ gurînd mecanizarea şl chimiza­ surile manifestate în munca or­ dere fruntaşă pe ramură în triei Miniere şi Geoloqiei de
mare număr de specialişti cu formarea socialistă a setului a pe 3 800 000 oi şl peste rea lucrărilor, aprovizionarea ganelor agricole centrale şl I întrecerea socialistă. marfă vindulă şi încasată. către tovarăşul inq. Vasile
o înaltă pregătire teoretică şl fost rezultatul vastei activităţi 26 000 000 de păsări. cu apă a solului, recuperarea locale, precum şi faptul că nu La această sărbătoare a Productivitatea muncii a sporit Ogîrlaci care a exprimai con-
fată de prevederi cu aproape
conser­
terenurilor degradate,
practică, cu o bogată experien­ politice educative desfăşurate Sporirea producţiei agricole toate organele locale de partid hărniciei Şi rodniciei mine­ 5 la sută si s-au livrat side­ vinqerea că şi in acest an,
colectivul IM . Hunedoara îşi
ţă în activitatea agricolă. Tot­ dc partid pentru a convinge vegetale şi animale a avut varea în bune condiţii a fon­ s-au preocupat cu răspundere reşti au venit reprezentanţii rurgiei 14 000 tone fier in va îndeplini exemplar sarci­
odată, aceste documente au ţărănimea de superioritatea ma­ drept consecinţă ridicarea ni­ dului funciar se poate făuri o de problemele agriculturii. Tre­ tuturor colectivelor de la ex­ minereu marfă. Rezultate bune
făcut obiectul unor discuţii si rii proprietăţi cooperatiste; in velului de viată al ţărănimii, agricultură cu adevărat moder­ buie spus că şi azi in activita­ ploatările miniere Tcliuc, au fost obţinute în domeniul nile trasate de partid.
analize aprofundate la comite­ decursul anilor, locuitorii sa­ sporirea veniturilor acesteia, nă. în stare să furnizeze pro­ tea organelor agricole, a în­ Ghelar şi Zlaşti, de la carie­ investiţiilor prin depăşirea A luat apoi cuvintul tovară­
tele judeţene de partid, la ca­ telor noastre au Înţeles pe de­ Veniturile băneşti totale ale duse agroalimcntare în canti­ treprinderilor agricole de stat, rele Crăciuneasa şi Baniţa, de planului cu 12,5 la sută, în şul Gheorqhe Vasiu. Adresin-
du-le, celor aproape S 000 de
re au participat activişti de par­ plin, pe baza realităţilor vieţii ţăranilor au fost anul trecut cu tăţi tot mai mari pentru buna a întreprinderilor de mecani­ la Uzina de preparare a mi­
tid şi de stat, cadre ce mun­ aprovizionare a populaţiei, să nereurilor Teliuc. dezvoltarea bazei de materii muncitori, maiştri, tehnicieni şi
însăsi. că drumul arătat de 17,4 la sută mai mari decît în asigure materiile prime agrico­ zare şi a cooperativelor agri­ prime cu peste 1,1 milioane ingineri din cadrul I.M. Hune­
cesc în domeniul agriculturii. partid corespunde atit intere­ 1962 — anul încheierii coope­ cole de producţie există încă Minerii şi preparatorii tone minereu de fier. A sporit doara, calde felicitări pentru
Dezbaterile care au avut loc selor lor fundamentale, rit şi rativizării. le necesare Industriei. Este un numeroase neajunsuri ; în a­ fruntaşi au salutat cu căldură menţinerea titlului de fruntaş
In plenară au relevat atit re­ Intereselor întregii naţiuni so­ imperativ de prim ordin al o- ceastă ordine de idei aş men­ prezenta la adunarea festivă a de asemenea eficienta econo­ pe ramură.vorbitorul a expri­
zultatele bune obţinute în ac­ cialiste. Se cuvine relevat, de aseme­ conomiei noastre socialiste ţiona în special lipsurile în rea­ tovarăşilor Ştefan Almăşan, mică, reflectată în reducerea mat convingerea că minerii din
tivitatea noastră de pînă acum, In anii socialismului s-au nea, faptul că, deşi în această planificate, de a asigura o co­ lizarea la timp şt în bune con­ secretar al Comitetului jude­ cu 46 milioane lei a cheltuie­ Poiana Ruscăi vor fi şi în
cit şi existenta unor neajunsuri produs mari schimbări in perioadă au existat adesea relare justă şi o dezvoltare diţii a lucrărilor agricole. ţean de partid. Gheorghe lilor materiale dc producţie. continuare, alături de siderur-
terioase In munca organelor condiţii climatice nefavorabile, proporţională, armonioasă a tu­ Am reamintit aceste lipsuri Vasiu, prim-secretar al Comi­ Referindu-sc la sarcinile ce
organizarea şi Înzestrarea turor ramurilor de producţie. giştii huucdoreni. in primele
agricole. în situaţia agriculturii tehnică a agriculturii; ca a trebuit să facem fată unor şi greşeli care s-au manifestat tetului municipal de partid revin minerilor din Poiana rînduri ale întrecerii.
în general. Criticile făcute de greutăţi, producţia agricolă a a­ Neglijarea, în acest context, a în modul de aplicare a politicii Hunedoara. Gheorghe Mlhăl- Ruscăi, în acest ultim an al In numele biroului Comite­
primii secretari şi unii tovarăşi urmare a preocupării par­ sigurat aprovizionarea populaţi­ producţiei agricole dăunează partidului în agricultură spre a lă. secretar al Consiliului ju­ cincinalului, directorul între­
tidului pentru mecanizarea bunului mers al întregii econo­ putea înţelege mai bine necesi­ prinderii a subliniat că acestea tului judeţean de partid, tova­
ce lucrează in sectorul agricol ei cu produse agroalîmenla- deţean al sindicatelor, inq. răşul Ştefan Almăşan a adus
şi chimizarea agriculturii, as­ mii, influenţează negativ asu­
la adresa Ministerului Agri­ re, a furnizat industriei materii­ tatea măsurilor pe care plena­ Vasile Oqirlacl, director in pot fi îndeplinite cu succes colectivului vii mulţumiri şi
tăzi pe ogoarele patriei noastne pra creşterii venitului naţional, prin intensificarea efortului
culturii. a organelor agricole le prime necesare, iar în vinii ra noastră este chemată să le Ministerul Industriei Miniere felicitări pentru contribuţia
lucrează peste 105 000 trac­ îngreunează ridicarea nivelului colectiv în vederea creşterii pro­
sint pe deplin îndreptăţite. «ni au putut fi create şi dispo­ adopte, importanta amplului şi Ceoloqiei, inq. îoan Magda,
toare şi zeci de mii de alte de trai al întregului popor. program trasat de partid pen­ ductivităţii muncii, valorificării valoroasă a întreprinderii mi­
Este neîndoielnic că dacă din maşini agricole; anul trecut, nibilităţi pentru export. Un In­ director general al Centralei niere Hunedoara la efortul ge­
Cooperativizarea agriculturii,
munca Ministerului Agricultu­ s-au livrat agriculturii circa dice elocvent al progreselor crearea marii proprietăţi socia­ tru anii viitori. minelor de fier şi nemetalifere tuturor resurselor de substanţă neral al poporului pentru con­
rii. a organelor agricole, ca de 540 000 tone îngrăşăminte chi- obţinute în agricultură îl con­ Cluj. minerală utilă, reducerii chel­ tinua înflorire a patriei.
oltfel şj din munca organelor mice-subslantă activă. stituie consumul public agro- liste în agricultură reprezintă, Tovarăşi, Participanţii la festivitate au Vorbitorul a arătat că anul
desigur, o adevărată revoluţie
noastre de partid, ar fi fost eli­
După cum se ştie, tovarăşi, alimentar. Iată cum se înfăţişea­ la sate, dar aceasta nu formea­ După cum se ştie, Congresul 1970 pune în fata colectivului
minate o serie de neajunsuri,
o caracteristică a procesului ză creşterea consumului pe lo­ ză decît baza pentru creşterea al X-lea al partidului a adoptat I.M, Hunedoara sarcini mari si
greşeli şi lipsuri, dacă s-ar ii cuitor la produse de bază cum continuă a producţiei agricole un vast program de dez.vollare de răspundere pentru sporirea
acţionai cu mai multă fermita­ transformării agriculturii româ­ sînt carnea, laptele, ouăle şi şi ridicarea bunăstării ţărăni­ a economiei, ştiinţei, culturii, { Spre parametrii j producţiei de minereuri si a
te, cu mai mult spirit de răs­ neşti pe baze socialiste este a­ zahărul — în comparaţie cu a­ mii, pentru dezvoltarea acestei de ridicare a nivelului de trai productivităţii muncii, pentru
pundere, rezultatele ar fi fost ceea că el a avut loc în con- nul 1938: importante ramuri a eco­ al întregului nostru popor. O atragerea in circuitul economic
mult mal bune. De aceea, cri- nomiei naţionale. Trebuie dată cu trecerea la realizarea | proiectaţi a noi resurse dc minereuri de
ticlle făcute în plenară trebuie să înţelegem, tovarăşi, că acestui program, România intră fier, pentru creşterea mai
să constituie pentru organele 1938 1950 1965 J968 forma de proprietate. re­ Intr-o nouă etapă a istoriei sa­ accentuată a gradului de me­
agricole, ca şi pentru organele le socialiste — etapo făuririi Serviciul producţie ol C om b ina tulu i siderurgic Hunedoara na-a
laţiile social-economice au un | com unicai le ii că Io uxlna ca do ch im lco i-au re a liia t supllm en- canizare, reducerea consumu­
de partid, un prilej dc reanali­ rol important în dezvoltarea societăţii socialiste multilateral | la t, ta(ă da pionul c fo ia n l calo/ 16 lila din o c c o ilo lună, 2 046 lui de lemn dc mină, ridicarea
zare a activităţii pe care au dezvoltate. | tona de coci. Deşi cllra in lin a nu pate a «pune piaa m ult, in
Carne (kg) 21,1 16,7 26.6 31,5 societăţii, dar numai ele înse­ i lim bajul s id e ru rg ic ilo r ea echivalează cu un « «rilabll record da nivelului eficientei economice,
desfăşurat-o în trecut în agri­ Lapte şi produse lactate 118.5 113,3 120,8 130,6 le, fără condiţii materiale co­ In deceniul In care am intrat, j producţie, m anii să fa c ilita ta în d e plinire a Intr-un termen toarte înfăptuirea lor in cele mat
cultură, un prilej de a trage Ouă (buc) — 59 115 130 respunzătoare, nvi pot asigura baza lehnico-materială şi torţe­ I scurt a angojom cntului anual de a produce peite plan 5 000 tone bune conditiuni impune tutu­
concluzii practice în scopul Zahăr (kg) 5.3 6.9 15 17,8 dezvoltarea forţelor de pro­ le de producţie ale ţârii vor ! coci. clem entul tarla în o m plificore a re o liio rîlo r colectivului dc coc­ ror colectivelor din întreprin­
îmbunătăţirii muncii. ducţie, a producţiei na­ cunoaşte un avînt nemaiîntît- i rari il constituie startul productiv excepţional al bateriei de cec* dere, comitetului de direcţie
nîl; o puternică dezvoltare vor
După cum am mal subliniat ţionale. Or, la unii tova­ cunoaşte ştiinţa şi cultura, ca­ j | iific a to nr. I, p u ia in lun cţiu n « in urma cu numai 6 iîla . După Si organizaţiei de partid o
cum na relatează tovarăşul
Ing. Cornel G herghel,
je tu l le c ţie i
şi cu alte prilejuri, în tara Cu toate succesele obţinute, turii Jn condiţiile specifice ale răşi a exislat părerea că ■ co d ifica re , a c c it agregot de more im portanţa pentru economio na- preocupare stăruitoare pentru
noastră agricultura reprezintă reflectate si In cifrele de mai economiei noastre : punîndu-sc o dată terminată cooperativi­ re au un rol de prim ordin în | (¡onalâ i-a integrat perfect pe coordonatele im pute de specio- întărirea disciplinei în produc­
socialista a tării ;
edificarea
o ramură de bază a economici sus. este necesar să arătăm in în mod justificat accentul pe zarea, înfăptuită revoluţia la societatea socialistă a anului : j lijti, ¡n vederea a tin g e rii p o ra m e lrilo r p roiectaţi în numai 55*60 ţie, pentru ridicarea conştiin­
de sile t o ţ i de 6 luni cit du te a iă In mod nermol aceasta etapă
socialiste; este limpede că lă- lata plenarei că rezultatele ob­ industrializarea socialistă a ţă­ sate, lucrurile vor merge de la 1980 va asigura oamenilor mun­ | M ă tu rile ţi lo lu ţiila tehnologice preeaniiate In o ce it «cop i-au ţei, responsabilităţii şî devota­
ră o agricultură intensivă, mo­ ţinute ny sint încă pe măsura rii. nu s-a înţeles suficient ne­ sine şi vom avea agricultura cii condiţii de viată, materiale j ca n cre iita t în pregătirea ţl dozarea rig u ro i exactă a şor|elor, mentului în muncă, pentru o
dernă. de înaltă productivitate, aşteptărilor, pe măsura posibi­ cesitatea de a se asigura, con­ cea mai înaintată din lume. Fă­ Si spiriluole. mult superioare • respectarea întocm ai a re gim u lu i termic proscris j l corectarea lui deplină corectitudine şi con­
prom ptă in tuncţie de necesităţi. Acestea au im prim at bateriei o
organizată pe baza celor mal lităţilor de rare dispune agricul­ comitent, progresul rapid şi ră îndoială agricultura socialis* celor dc azi. i funcţionare norm ală, ceea ce o p erm ii reducerea treptată a duro- ştiinciozitate în îndeplinirea
noi cuceriri ale ştiinţei, nu se tura noastră; în comparaţie cu multilateral al agriculturii. Ca tă este cea mai înaintată din Roporul nostru demonstrează i j tei de co d ific a re de la 20 |q 24 or# in prezent, in co n d iţiile obligaţiunilor si sarcinilor.
a b ţin e rii unei producţii da cocs de co llto la corespunzătoare.
poate asigura-nici făurirea so­ industria, agricultura tăriî noas­ urmare a acestei subaprecieri, punct de vedere al formei de astfel că. devenii slăpîn pc : Fiind vorba. în ultim ă instanţă, de o m aiim A 'ig u to x lla le In Realizările pozitive obţinute
cietăţii socialiste multilateral tre prezintă o rămînere serioa­ agriculturii nu i-au fost acor­ proprietate, al relaţiilor do ! desfăşurarea procesului tehnologic, do o înaltă ca lifica te profesio­ in primele două luni din acest
nală |i dăruire In muncă, de o activitate Incadrotă în lim itele or­
dezvoltate nici edificarea co­ să în urmă. Dacă, în general, date suficiente mijloace pen­ producţie; dar dacă nu vom destinele sale ştie să-şi fău­ i d in ii ţi disciplinei desăvitşl i#. se cuvin o fl m enţionaţi in tîn- an, angajamentele asumate In
munismului în patria noastră. politica agrară a partidului a tru modernizarea proceselor de înţelege că trebuie să facem rească o viată demnă, liberă [ durile de fa ţa li anim atorii a c ţiu n ii de to bateria nr. 1 : ingi- intrecere, hărnicia, priceperea si
Tocmai pornind de la aceste fost justă, trebuie spus că în producţie Dacă la aceasta mai eforturi materiale pentru în­ şi fericită, merqc ferm şi nea­ j nerii Gheorghe Pavel, Cornel Gherghel, Koba Fmerlc, m aiştrii An­ dăruirea de care sînt capabili
considerente, analizăm activi­ realizarea ei în practică s-au adăugăm şi faptul că. pe par­ zestrarea tehnică superioară a bătut spre perspectiva edifică­ ! I drei Spunei ji M ircea Breotu, încălzitorii losil Triton, M arian Fran- minerii şi preparatorii consti­
| l Icrm olehnlclanul
cisc, D aniel Gralenstein, G heorghe C ălugării
tatea de pînă acum în dome­ săvîrşit greşeli, unele chiar cursul realizării unor planuri acestei ramuri, pentru folosirea rii societăţii comuniste. Iulian Şerban. Despre ei, tovarăşul Solomon Solojan, secietorul co­ tuie qaranţia siqurâ a înfăptui­
niul agriculturii, stabilim ja­ cincinale, o serie de prevederi largă a cuceririlor agrotehnicii ] m iletului de partid al u tin e i caciochim lce, ne-a spui sim plu ji răs­
foarte serioase. Principala cau­ p ica t: ,,Şi-au făcut cu cinste datoria, nelexind şi scurtlnd arum ul rii tuturor obiectivelor trasate
loanele pentru creşterea în- iniţiale privitoare la înzestra­ Si zootehniei moderne, agricul­ I spre atingerea in tim pul cel mai scurt o param etrilor p roiectaţi"- de partid colectivului I.M. Hu­
tr-un ritm mai intens a pro­ ză stă în manifestarea unei a­ rea agriculturii au fost anula­ tura socialistă nu va duce la ÎHQjJUtf ■ F l& a f> 4
ducţiei agricole numite subaprecieri a agricul- te. avem lobloul complet al rezolvarea problemelor de nedoara în acest ultim an al
cincinalului.