Page 65 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4726 # JOI 19 M A R flt )97U

C O N C L U Z I I L E PROIECT Programul nafional

Comisiei pentru agricultură şi silvicultură a C.C. al P.C.R. j i privind dezvoltarea zootehniei

la Studiul privind dezvoltarea creşterii animalelor
şi creşterea producţiei animaliere
în Republica Socialistă România pe perioada 1970-1000

In Republica Socialistă România
prezentate de tovarăşul IOSIF BANC

Comisia penlru agricultura cial nccorolarea dintre eferli- In dezbateri s-au lacul şi
Si silvii uIrui â a Comitetului vc, producţie şi baza lurajeră. alte propuneri valoroase de în anii 1970-1980
Cenlral al Partidului Comumsl Membrii comisiei au apre­ • are vo trebui să se tină sea­
Român, intrunilă in şcdinlă dc ma la definitivarea şi aplica*
ciat faplul că pentru prima
lucru, luind in discuţie Slu- dală s-a reuşit să se elaboreze rea măsurilor prevăzute în ;
dml nrivmd dezvoltarea c;c$- un program unitar de dezvol­ sludiu.
l ii animalelor În deceniul nr- tare a zootehniei. bazat pe rea­ Membrii Comisiei penlru a-
n .ii"» in lara noastră, si-a ex- gricullură şi silvicultură, dind TEXT PRESCURTAT
lităţile şi posibilităţile agricol
pumat în unanimitate acordul 0 înaltă apreciere prevederi­
lurii noaslrc. si au evidenţia*
deplin cu orientările Şi masu­ lor studiului, caracterului lor
orientarea justă, de dezvoltare xe. se vor organiza ş» unităli Iclor. în sisteme intensive în fabricalelor. proiectarea de ha­
rile pe caic le cuprinde. cu precădere a creşterii ani­ realist, se angajează in fala Partidul şi stalul nostru cereale cultívale. în timp cc de selecţie, penlru asigurarea special în complexe mari in­ le universale tip. de acoperi­
I’arli< îpanţii la discuţii au malelor în sectorul socialist al conducerii parlidului să trans­ preocupindu-se consecvent do verile şi 01I6 se vor creşte in reproducătorilor, precum şi a dustriale. impune generalizarea şuri uşoare, cu costuri niai re­
tc ile zonele şi unitălile cu
dat o înaltă apreciere preocu­ agriculturii, unde există o mai pună in viaţa sarcinile ce le odiliraroa societăţii socialiste scroliţelor de prăsită pentru furajării cu nutreţuri combi duse faţă de materialele cla­
părilor conducerii de partid şi maro certitudine în realizarea revin, asllel ca programul de multilateral dezvoltate, au a condiţii favorabile de produ­ cooperativele agricole de pro­ nale. Penlru asiqurarea nece­ sico.
de slat pentru transpunerea in nivelurilor dc producţie şi a fon­ dezvoltare a creşlerii animale­ cordal şi acordă o deosebită cere a furajelor de volum, pre- ducţie. sarului. produclia dc luraje Printre principalele obiecti­
văzindu-se o concentrare trep­
via(ă a holurîrilor Conciresului dului de marfă necesar eco­ lor să devină o realitate, li­ alenţie dezvoltării şi moderni­ tată a activităţii de producere In cooperativele agricole se combinate va creşte pînă îti ve ic sc vor construi tn anii
al X lea al Parlidului Comu­ nomiei naţionale. ind convinşi ea prin aceasta zam agri» ulturii. in cadrul că­ a cărnii prin înqrâşarea tine­ vor urmări concenlrarea şl 1975 dc 3 ori, reprczenlind 75 1971-1975 se prevăd '•
nist Român privind dezvolta­ Pornind de la experienţa va­ agricultura (ani noastre va reia creşterea animalelor ocu­ relului taurin şi ovin. Unita­ specializarea pentru producţia la sulă din consumul total dc La întreprinderile agricole
rea agriculturii ca ramură de loroasă pe <are au dobîndît-o cunoaşte o nouă treaptă in pă un loc din cele mai impor­ tea organizatorică de bază în de carne a unui anumit nu concentrate al întreprinderilor dc slal. în afara complexelor
ba/ă a economici noastre na­ dezvoltarea sa şi va asigura tante. Această ramură este me­ măr de unităli. în ferme cu o de purei şi păsări, necesare a-
multe întreprinderi agricole de seclorul socialist al agricultu­ agricole de slal şt 66 la sulă
ţionale. S-a subliniat că stu­ slat în organizarea creşterii a­ satisfacerea in mai hune con­ nită să contribuie la aprovi­ rii va fi ferma zoolehnică sau rapacitate de 2 000-3000 şi pînă dm cel al cooperativelor agri­ siqurări) producţiei marfă pre­
diul supus dezbaterii se inra nimalelor în .sistem industrial, diţii a nevoilor economiei zionarea populaţiei cu produse complexul dc producţie ani­ Io 30 000 porci qraşi anual, atit cole dc produebe. Pentru rea­ văzută, sc vor executa investi­
drea/ă pe linia directivelor şi comisia a susţinui propunerea noastre cu produse agroali- alimentare şi asigurarea In­ prin conslruirea dc complexe lizarea acestui program, se ţii pentru susţinerea acţiuni*
a măsurilor cuprinse în docu- dc introducere treptată şi în menlare. dustriei cu materii primo. mală. do lip industrial, cit şi prin mo­ are in vedere organizarea pe lor dc cooperare cu sectorul
menirle Conq.csului cu privire Pentru a crea baza tehnico* Vor fi promovate şi diversi­ dernizarea adăposturilor m ís­ cooperatist, ferme de selecţie
cooperaţi vele agricole a ace­ Iară a unei relele unice de pro­
la dezvoltarea creşterii anima­ O materială necesară . dezvoltării ficate formele de asociere şi tenle. Sc prevede, dp aseme­ pentru porci. Icrnie pentru
loraşi soluţii constructive şi ducere a nutreţurilor combi­
lelor. îmbunătăţirea continuă a Meşterii animalelor, ca urma­ cooperare intre, cooperativele nea. un program de cooperare producerea puilor hibrizi ne­
tehnologice, care vor conduce Stîma|i tovarăşi. nate. care să coopereze alit cu
potenţialului lor productiv, dez- re a orientărilor dale de con­ crescătoare de animale, sta- slrinsă cu întreprinderile agri­ cesari complexelor avicole din
la realizarea şi in aceste uni­ ducerea partidului, stalul nos­ unitălile producătoare de furaje
voliarea şi modernizarea ba­ tăli a unor parametii tehnici lomicindu-se relaţii dc lungă cole de stat care vor livra co­ concentrate cultivate (pentru cooperativele agricole de pro­
zei lehnire-materialc. concen­ şi economiei asemănători. Vă roq să-mi permiieti ca. tru a investii, în ultimii 7 ani, durată reciproc avantajoase operativelor aqricolc dc pro- asigurarea materiilor prime), ducţie. întreprinderi pentru
trarea si sporializarca produc­ înainte de a încheia, să folo­ in sectorul socialist al agri­ pe n tr u realizarea unor obiecti­ ductie molería) de prăsilă şt producerea materialului semi­
S-a apreciat promovarea di­ sesc prilejul ca dc la această culturii aproape 13 miliarde ve de producţie şi prelucrare, cit şi cu unitălile crescătoare
ţiei, asiqurarea lurajelor la ni­ vor acorda asistentă Iclinică nal necesar insăniintărîlor ar­
verselor forme de asociere in­ tribună să-mi exprim adeziu­ l»'i. dind astfel posibilitatea să in cadrul unităţilor intercoo- (le animale, beneliciarc de lu­
velul cerul de (rcşlerea conti­ nea deplină cu prevederile c u­ necesară orqani/.ării producţiei raje conibinalc. tificiale, dezvoltarea fabricilor
nua a producţiei animate. tre cooperativele agricole dc se construiască primele com­ peratisle dc producţie animala. de carne de porc în mari uni­ Ameliorarea animalelor fund do nutreţuri combinale, îngră-
producţie şi lorme de coope­ prinse in materialele pre/en- plexe dc lip industrial, să se In dezvoltarea formelor de a- tăţi. şătorii dc laurine ele.
Vorbitorii au apreciat în mod rare Şi asociere între unităţile lale spre dezbatere şi aproba­ completeze şi modernizeze u- soriere se au, de asemenea, in Pentru coordonarea întregit una din condiţiile dc* ba/ă ale In cooperativele agricole de
deosebii contribuţia preţioasă de slat şi cooperativele agri­ re plenarei Comitetului nostru nMălile existente Şi să se asi­ vctiorc cooperări şi asocieri realizării sarcinilor privind producţie se vor construi
pe care tovarăşul Nicolao cole. Această orientare vo a­ Central referitoare la dezvol­ gure popularea cu un mare intre unilătile cooperatiste si activităţi de ingrăsarc a porci­ neşlcrea producţiei, programul
lor in întreprinderile agricole
C.eauşcscu a adus-o in aceşti sigura o mai bună conjugare tarea zootehniei in România şi număr de animale de produc­ întreprinderile agricole de slab de slal şi oiqanizarca acţiuni­ prevede continuarea îmbună­ complexe de tip industrial
ani la nrienlarea dezvoltării a- a elorlurilor financiare Şi ma­ la proqramul de îmbunătăţiri ţie. IV lingă aceasta, creşterea lor de cooperare cu unităţile tăţirii structurii raselor şi ri­ penlru ouă şi carne de
pasare.
pentru
producerea
ciricullurii. la asiqurarea bazei teriale necesare penlru înfăp­ funciare. animalelor a fost sprijinilă şi In sectorul gospodăriilor Inlcrcooperaiiste şi »ooperalls- dicarea potenţialului lor pro­ de carne de porc. penlru în-
tehnice malenale necesare pen- tuirea acestui mare program. Apreciez că înfăptuirea a- prin acordarea dc preturi con­ populaţiei se prevăd in conţi- • ic. se are în vedere înfiinţarea ductiv. asigurarea reproducă­ graşarea micilor şi a tineretu­
lm tnlăpiunca programului me­ In dezbateri s-a subliniat ccstor programe prezintă o venabile pentru produsele zoo­ miare măsuri pentru stimula­ la fnlreprinderile agricole <5e torilor de valoare proveniţi din lui taurin şi pentru vaci de
nii să situeze tara noastră la importantă holăriloare penlru tehnice şi livrarea din fondul rea producătorilor 5i crearea slal a unei unilăti »éntrale spe­ »declive controlate, care lapte! se vor face completări
nivelul larilor avansate. imporlanta care se dă bazei mersul înainte, nu numai al. unor posibilităţi de îmbunătă­ poată transmite Io urmaşi în­
furajere in qenoral ŞÎ dezvol­ rle stnt a unor importante can­ ţire a condiţiilor de producţie, cializa le. şi modernizări la adăposturi­
Comisia Şi-a exprimai acor­ tării cu prioritalc a industriei agriculturii, ci al Întreg*1 noas­ ibali do furaje concentrate. svindu-sc in vedere si organi­ In ce pliveşte producţia din suşiri superioare de produclic. le existente
dul deplin cu nivelurile de pro­ do nutretun combinate, lără tre economii. Datorită sprijinului acorda! zarea de asociaţii de creştere gospodăriile populaţiei se vor Introducerea unui inall grad Volumul loial de construc­
ducţie prevăzute in studiu, a­ dc- care nu este posibilă gene­ Consider de datoria mea sa şi măsurilor telinico-oi gani- acorda in tonlinuarc luraje de mecanizare a lucrărilor in ţii zootehnice al unităţilor so­
i esloa liind fundamentale pe ralizarea sistemului ele exploa­ înlormcz plenara Comitetului zaloricc întreprinse, s-a îmbu­ Produclia de furaje se va concentrate celor care contrau- sectorul creşterii animalelor cialiste va fi de circa 4 ori
o bază materială trainică, (in tare intensivă a animalelor. Cenlral că siahilirea liniilor nătăţi! structura şi valoarea e- liaza pe dezvoltarea unitară a loază cu statul livrarea de car­ este tina din măsurile impor­ mai mare decîl cel din perioa­
scamă de condiţiile naturale Dat fiind rolul pe care ¡1 au directoare ale dezvoltării a- feitivclor de animale, produc­ industriei de nutreţuri combi­ ne de porc. tante prevăzute în scopul ridi­ da 1966-1970. Realizarea o-
ale tării noastre, de tradiţiile furajele in realizarea nivelurilor qricullurii. măsurile prevăzu­ ţia acestora. Astlcl. electivele nate şi ne organizarea dc uni­ In creşteiea oilor sc* va pu­ cării producţiei şi productivi­ bieclivelor preconizate privind
poporului, de stadiul aciuai al te penlru dezvoltarea zooteh­ de animale au crescut în 1970 tăţi dc stat. intercooperatisle ne un accent deosebit pe spo­ tăţii muncii. Imind seama dc dezvoltarea creşlerii animale­
de producţie şi a rezultatelor sau asociate cu statul pentru
dezvoltării Şliinlei şi tehnicii, niei Şi a imlmnâlălU’ilor lun- lată de 1962, cu 327 mii bovi­ rirea producţiei de carne pa­ complex il alea acestei proble­ lor necesită un volum dc in­
deshidratarea furajelor verz.i.
ca şi de tendinţele moderne economice, organele agricole riarc au la bază indicaţiile ne I 306 rnii porcine. I 55| mii ca pivot principal în creşterea ralel cu p'oduc|ia de lină. Io me. sc preconizează ca intro­ vestiţii penlru construcţii noi
centrale si cele judeţene, uni-
care se conturează pe plan lălilo aqricolc de producţie conducerii partidului. ale ovine şi 8 748 niii păsări. intensivă a animalelor, penlru accsl scop se vor organiza m- ducerea mecanizării în con­ productive de circa 20 miliar­
mondial tn dezvoltarea zooteh­ trebuie să ia toate măsurile tovarăşului secretar general Sporirea efectivelor şi a qrăşătorii mari dc ovine aviml strucţiile exislcnte să se facă de tei.
niei. Nic olae Ceauşesi u. personal. produr fiilor medii, ca şi creş­ satisfacerea in inlrcqinie a ne­ 25-3Ü mii herbecuti pe scrie. pe baza unui sludiu, penlru Sporul beneficiilor ce se vor
care se impun pentru îmbună­ voilor producţiei zoolchnice liecare fermă in parte, adap­
S-a apreciat în mod deosebit tăţirea structurii • culmrilor fu­ 1 are in permanentă ne-a în­ terea ponderii sectorului socia­ clin sectorul socialist al agri­ Dai liind specificul lor. oile sc realiza în Întreprinderile aŢjri-
tat. corespunzător lipului
de
preocuparea permanentă a par­ rajere înqrăşarca. iriqarea şi drumai nea orientat in list al agriculturii in produc­ culturii Alături de aceasta, vor creşte in toate unitălile ( onşiruclic. In ce priveşte con­ ( oie de slat din producţia ani­
tidului şi stalului penlru dez­ înlreţinerea aceslora recoltarea muma noastră de elaborare a ţia animală loial,» au făcut ca re vor destăsura importante rare au condipi dc asigurare a mală in anul 1975, faţă de
voltarea creşlerii animalelor, şi gospodărirea raţională a nu- a» eslor studii Şi programe. livrările de produse zool clini - acţiuni de mecanizare, chimi­ unui furaj ieftin strucţiile noi care urmează a 1969. asigură recuperarea in­
se executa conform programu­
căreia j s-au acordai o seric în­ Irclurilor. Pornind de la stilul de mun­ • o la londut de stat. ».reas- zare. ingalii desecări Şi amo- Efcrlivelc de pasări au cres­ vestiţiilor din anii 1971-1975
treagă de avantaje materiali­ Aceeaşi alenţie va trebui a­ că introdus cu consecventă în că în 1969. fată de 1962. cu -Kt naiăii penlru punerea în va­ cut an de an. rezultate bune lui se prevede ca ele să fie in circa 7 ani. Cooperativele
zate in credite pentru procura­ cordată şi valorificării cores­ ultimii ani dc către- partidul ■ la sulă la carne. 62 la sută loare şi sporirea considerabilă oblinindu-sc in special in în­ dolale dc la începui cu mij­ aqricole dc produclic vor rea­
rea de animale şi construirea nostru, ra problemele dc ba/ă . la lapte rle vata 155 la sută a producţiilor de pe pajiştile treprinderile agricole de stal loacele mecanice necesare rea­ liza şi ele importante benefi­
punzătoare a celor peste patru In conPnuare. programul pre­ lizării unor tehnologii moder­ cii. care asigură recuperarea
dc adăposturi asiqurarea de ale ornnnmioi să lie rodul I la ouă şi bl la sulă la lină.
milioane hectare de pajişti na­ naturale şi supratelele cultiva vede măsuri care sa asigiuc ne de exploatare. Se vor orga­ investiţiilor în circa 12-15 ani.
reproducători dc mare valoare gindini eolertive. in elabora- ' Aceasta a. asigurai satisfacerea le c u planie dc nulret.
turale, a căror producţie poale
zootehnică, vînzarca de furaje creşte de 3— 4 ori fată de cit rea duc uinenteior pi ozon tal o j intr-o măsura sporita a cerin­ In creşterea bovinelor in sporirea, piuă in 1975, de 4.4 niza »inele uzine ale Ministe­ Producţia globală animală
ori a produ» bei de ».arne rle
rului Agriculturii şi Silvicultu­
concentrate la preţ de stat pen­ se realizează în prezent, con plenarei a (ost antrenai un ţelor de produse alimentare tai a noasHli se v a pune ac­ cc se va obţine în sectorul so-
tru produsele contradale, a- slilumd o sursă imporiantă de maie num,ir de specialişti r!e di* origină animală şi solista centul pe extinderea rase­ pasăre lata de rcali/ănle din rii pentru utilajele de seric rialisl în 1975 va fi de 2,2 ori
sislentă tehnică şi altele. la mulle organe, centrale, din ( « < :»'a inir-n măsură sporită a 1969. atil in întreprind orile a- miră şi producerea pieselor de mai mare decît realizările din
furaje icfline în zonele de unilă|ile de produt [ie. enrie­ r«'¡,)|la|ic nevoi oie economiei lor mixte de carne şi lapte. qn»ol<> di siar rit şi în co­ schimb necesare, asigurîndu-sc 1909, ceea cc echivalează cu
Ca urmare a aceslui sprijin, deal şi munte lare şi invălămînl. rare şi-au I Hállala Românească, brună do operativele agricole. I’roduciia in acolafi timp mijloacele fi­ Întreaga produclic animală ob­
după încheierea cooperativiză­ naţionale. de ouă din seclorul socialist va
In discuţii. mulli vorbitori adus contribuţia Io găsirea so- fii iea»e rc/.uliatelc obţinu­ Maramureş şi Holstem. Se vor nanciare şi formele organiza­ ţinută între anii 1961-1966 in
rii. în perioada 1962- I9G9, s-a
au propus ca păşunile dale in luliilnr (; orespunz-iloare ron- 1 te. în ramura creşterii anima­ organiza lorme Si complexe dc creşte de circa 3 ori pe ace­ torice ncccsaie introducerii seclorul socialist al agricul­
înregistrai o creştere a efec­ folosinţa şi gospodărirea coo­ diliilor rîin tara noastră. vaci. cu circiiii inclus de pro­ eaşi perioadă, prin miroducc- mecanizării in cooperat »vele a- turii.
tivelor şi a producţiilor la toa­ perativelor agricole dc produc­ lelor continuă să existe nea­ ducţie. zix inci asigurate supra­ rca rle baterii in spatiile exis- qnrolc (Ic produclic.
te speciile de animale, a sporit Elorlurile m m pe rare ur­ junsuri şi greutăţi, din care feţe proprii pentru producerea tenie la întreprinderile aqnc<> Ţinînd seama de aportul
ţie să treacă din nou în ad­ mează să le la» ă stalul prin | cauză producţiile ce se ob­ Pentru obţinerea de producţii deosebit pc care U solicită în­
greutatea medie de livrare a ministraţia statului, considerind alocarea unei părţi înseninate lul nu reprezintă decţt în par­ necesarului de luraje de vo­ le rle sta:, iar la coop> rativ**le mari şi de calitate este abso- lănţuirea acestui program, os­
tinerelului bovin destinat sa­ că prin aceasta se creează con­ din venitul naţional penlru te potenţialul productiv al a lum. in afară de grosiere- bm acjriiole prin construirea d<* 11 • I necesar să se asigure lo necesar ca Ministerul Agri­
crificării şi au crescut livrările diţii mai bune pentru punerea dc*/. vel tar ea agriculturii. la nimalelor. Nu s-a realizat o care unitate se va ocupa de comph'Xe rle lip industrial păstrarea sănătăţii animalelor. culturii şi Silviculturii, or­
de carne lapte şi ouă la fon­ lor in valoare inlr-un lermcn c are trebuie să adăugăm şi j rorelatie economică între efor realizarea creşterii efectivelor întreaga produc ţie cb- , ai ne In atosf scop. în următorii am.
dul de slat. de vaci. păstrarea întregului de pasăre şi ouă din întreprin­ se vor întreprinde acţiuni pen­ ganele aqricole tudetene
scurt şi exploatarea acestora măsurile cu privire la dezvol- ! tive. nivelurile de producţie şi să acorde un sprijin con­
In dezbaterile comisiei s-a cu eficientă mai mare. Comisia laica celorlalte ramuri ale o- asigurarea furajelor ; industria tineret bovin feme) produc, derile agricole de stal şi circa tru asanarea lorii or i u I u i tării cret şi sistematic unită­
subliniat însă că rezultatele consideră că. dat fiind situaţia comuniei — am în vedete in de nulrcluri combínale nu s a care va fi menţinui pînă la în­ 80 la sulă dm producţia coope­ de bolile infrelo-conlagioase ţilor dc producţie penlru
obtmule nu sini pe măsura po- diferită, de la zonă la zonă. mod deosebit inde 'ria chimi­ dezvoltat pe măsura creşterii cheierea primei lactafii. rativelor agricole de producţie cum sini : pesta porcină, lu- punerea in valoare, in primul
sibiliiătilor unilătilor do pro­ problema creşlerii producţiei că şi industria constructoare electivelor şi a reali/.ăiii ma­ Pentru stimularea ínqrijirn se vor obţine in complexe dc herculo/.a hrucclo/a. turbarea rind, a resurselor proprii, fo­
ducţie. a cerinţelor şi eforturi­ de furaje pe pajiştile naturale de maşini — cicea/ă condiţi­ rilor combinate de producţie în bune condiţii a tinerelului lip industria! Se preconizează ei» . Se prevăd dc asemenra losirea cu chibz.uiniă a mij­
lor făcute de stal. depinde în primul rind dc com­ ile ncresare pentru moderni­ zootehnică ; procesul de con­ bovin femei şi creşterii vaci­ înfiinţarea unei unităli centra­ măsuri profiiaclire penlru re­ loacelor materiale şi financia­
S a criticat faptul ră ani de plexul de măsuri tchnico-orqa- zarea agriculturii, conferă a­ centrare şi specializare a în­ lor la gospodăriile populaţiei, le, specializate ta întreprinde­ ducerea pierderilor datorită re acordate de stal, precum
să
rile aqricole de stal. care
zile Sn activitatea Ministerului nizalorice şi. ca urmare, a- r e s lo r programe un caro» ier registrai un ritm lent şi nu a se pir,pune acordarea unor organizeze produclia de carne bolilor parazitare. şi penlru promovarea şi gene­
Agriculturii şi Silviculturii, a »easlă propunere trebuie să lealisl. dă icriiludine înde­ fost însoţii în mate cazurile premii pentru fiecare junincă şi oua »de la înmulţirea liniilor In vederea ulilizării cit mai ralizarea tehnologiilor noi dc
Uniunii Naţionale a Cooperati­ fie studiată temeinic şi conclu­ plinirii lor cu succes. de asiqurarea condiţiilor nece­ la prima (ălare. pure şi pînă la produsul amba­ eficiente a iulumr mi|loaccl»>r creştere a animalelor.
velor Aqn'colc de Producţie şi ziile la care se va ajunge să Ar fi însă qreşit să se con­ sare pentru adăposlire. de a­ Va li organizată ingrăşa- lat ce sc livrează consumatori­ te vor fi alocate penii u dez- Consiliul Uniunii Nationale
a orqanclor lor teritoriale, s-au fie prezentate separai pentru sidere că numai l»a/a materia- I plicare o uncir tehnologii avan­ rea întregului elcciîv dc bovi­ lor si care să asigure coopera­ vnllarca creşterii animalelor, a a Cooperativelor Agricole de
manifeslal lipsuri serioase in aprobare conducerii de partid lă, singură, poale asigura in- sate de creştere ; a continuat ne preluat pentru sacrificare, rea cu cooperativele agricole organizării raţionale a muncii Producţie şi uniunile judeţene
orientarea investiţiilor, îndeo­ şi de slat. făptuirea obiectivelor propu­ so existe un nivel n-dus de do­ qeneralizindu-se sistemul in- de producţie, furnîzîndu-le pul şt producţie», aplicarea în con­ să sprijine cooperativele aqri­
sebi la cooperalivele agricole, Comisia apreciază concepţia se. Un rol tot alit de impor- ¡ tare şi mecanizare. De aseme­ giăşării la greutăţi mari de de o zi. furaje combinate, in­ diţii tot mai bune a tehnolo­ cole pentru utilizarea eficientă
unde s-au construit adăposturi de rezolvare unitară a proble­ lanţ ¡I au ropacilatea cuqani- | nea în multe undaţi a existai 350— 400 kg. In acest sens se sistentă tehnică etc. giilor se vor lua măsuri de a- a fondurilor destinate creşterii
insuficient dolale şi s-au men­ melor dc ameliorare a anima­ valorică şi elorlurile susţinu- | o pieoc upare insulic îeiită pen­ prevede construirea de ferme In asiqurarea bazei furajere, sigurarc a cadrelor ncresare animalelor, penlru o cit mai
ţinui sisteme de exploatare şi lelor prin organizarea mai bu­ le ale luturor fa» lorilor < ho- j tru permanentizarea persona­ specializate in inqrăşarea vi­ deşi s au obţinut unele rezul­ de ingineri zootehniste medici bună orqanizarc a muncii in
Ichnologii specifice micii gos­ nă a relelei de însămîntări malí să înfăptuiască aceste ar- I lului de deservire, cointeresa­ ţeilor atit la întreprinderile a- tate. lotuşi balanţa furajeră a veterinari şi tehnicieni. Se va Icrmc şi legarea mai slrinsă a
podării lărăneşli. De asemenea, artificiale şi selecţie care con­ 11uni. să qăsească cclc mai e- | re şi folosirea corespunzăloa- qricolc de slab cîl şi la coopc- sectorului socialist a înregis­ acorda alenţie folosirii niai ra retribuirii muncii de rezulta­
a existai o slabă preocupare stituie premise holăriloare in li» ¡rule soluţii pe toi par- rc- a for|ei de munca. ralivele agricole de producţie. trat în fiecare an dclicitc de lionale a forţei de muncă, in­ tele ce sc obţin in producţie.
pentru c rcşlerea producţiilor creşterea potenţialului genetic »ursul aplicării acestor pro- 1 In liunma Directivelor celui Pentru coordonarea întregii 15-25 la sula. struirii şi pregălirii profesio­ Totodată, ele trebuie să dcslă-
medii de luraje Io hectar im- al raselor din lara noastră. qrame. de-a! \-lea Congres al parti­ activit.ăti dc îngrăşare a bovi­ Sarcinile prevăzute pentru nale a luturor lucrătorilor din şoare o intensă muncă in ve­
bunălătirra calităţii aceslora şi S-a sublimat necesitatea ca Măsurile slabilile de Cobe | dului nostru penlru dezvolta­ nelor se propune înfiinţarea perioada 1971 — 1975 impun unilălile cu pro I i I zootehnic. derea organizării asociaţiilor
asigurarea cantităţilor necesa­ la înfăptuirea programului de Comitetul Executiv al Comite­ rea in continuare în ritm mai la Departamentul întreprinde­ schimbări Imediate in oricnia- Pentru a beneficia dc toate inlercoopcral.isl.e. precum şi
re. rare să poată pune in va­ dezvollare a zoolehniei să tului Cenlral al Parlidului Co~ ^ rapid a sectorului zootehnic, rilor agricole dc stat a unei rea producţiei şi în folosirea avantajele specifice condiţiilor intre cooperative şi întreprin­
loare întregul polenpa! produc­ crească aportul cercetării ştiin­ nuinist Român, adoptate d<* bazat, pe un program în rare unităli centrate specializate, furajelor. Astfel în programul de crcşlerc a animalelor în derile agricole de stal. Consi­
tiv al animalelor plenara Uniunii Naţionale a să se coreleze sarcinile de pro care va conduce şi răspunde preconizai se prevăd o serie dc lara noaslră. prin concenhare. liile de administraţie ale în­
ţifice Şi a cadrelor de specia- Cooperativelor Aqricolc de specializare şi integrare a pro­
In multe cooperative agrico­ lilale. să existe o răspundere Producţie clin decembrie anul ductie cu mijloacele necesare in mod unitar de întreaga pro­ măsuri importante printre ca­ ducţiei. ccrcelarca ştiinţifică treprinderilor agricole dc slat
le de producţie şi chiar în li­ şi o legătură mai directă a a- trerut. cu privire la organiza­ din indicaţia conducerii de ducţie de carne dc bovine, de re : îmbunătăţirea structurii licbuie să găsească soluţii si şi consiliile de conducere din
nele întreprinderi agricole de reslora cu producţia. In acest rea. normarea şi retribuirea j partid şi de stat. s-a elaborat la reproducţie şi pînă la livra­ cuburilor pentru furajele du să dea răspuns la ţoale proble­ cooperativele aqricole de pro­
si al se manifestă încă o slabă scop. un rol important rovine muncii. înfiinţarea de ferme . studiul privind dezvoltarea rea de animale grase Ia abator. volum. 70 la sulă din suprala- mele pe care Ic ridica produc- ducţie au sarcina să întoc­
creşterii animalelor in Repu­
preocupare penlru dezvolla- Academiei dc şliinte agricole sub directa (onduccre a spe- blica Socialistă România. în O atenţie deosebită sc va la aleclală lurajelor cultívale |ia. Actuala structură a insh- mească planuri concrete pe ba­
Si silvice. precum şi ¡nslilu- da creşterii taurinelor in între­ urniind a h destinata luccrneî za cărora să se asigure înde­
rca creşterii şi exploatării a- cialişlilor. creează cadru) co­ perioada 1970-1980. şi trifoiului ; amenajarea cu lutului de cercetări zootehnice, plinirea sarcinilor ce revin
telor de invătămint. respunzător penlru aplicarea I prinderile agricole de stal, ca- avînd profil mixl, este în nc-
nimalclor. Sînt frecvente ca­ Programul cuprinde ample re-şi vor mări cu 85 la sută prioritate pentru Iriqarc a su­ unilătilor respeclive din pro­
Pentru adaptarea prevederi cu succes a acestor programe. J măsuri menite să îmbunătă­ ( oncordanlă c u dezvoltarea u
zurile de nepăsare şi de lipsă Vor trebui insă luate toate efectivul de vaci, atil din prâ- prafeţelor din unitălile cu efec­ mlatilor de produclic speciali­ gramul naţional de creştere n
lor studiului Ia condiţiile spe­ ţească sinititor activitatea o- silă proprie, cit şi prin cum­ tive mari de vaci şi a celor animalelor, să urmărească zi de
de răspundere în gospodări­ măsurile necesare ta mijloa­ cos Lui sector. Acest program zate şi nu răspunde nevoilor
cifice din diferitele zone ale părări rle la gospodăriile popu­ destinate culturii lucernei pen­ zi aplicarea măsurilor stabilite,
rea mijloacelor materiale pe cele malcríale să fie folosite de dezvoltare a creşterii ani­ tru staţiile dc deshidralare şi pe care le au marile unităli da astfel ca in fiecare fermă să
tării, s-a propus să se orqani- cu grijă, ca obiectivele pe ca­ malelor, in perioada 1970— laţiei şi din import dc junînci producţie animală din intre
care le au la dispoziţie. gestante din rase dc mare pro­ granulare; accelerarea lilniu- fîc folosit întrcqul potenţial
2eze colective de specialişti, re ni le propunem să lie dale 1980. prevede împorlanl.c creş­ Iui de îmbunătăţire şi exploa­ prinderile agricole dc slat şi dc producţie a animalelor, să
Se risipesc furajele, se în­ ductivitate.
care sub conducerea organiza­ in funcţiune la timp. să fie in teri de cfeeiive; 43 la sulă la tare raţională a pajiştilor na­ cooperativele aqricole de pro­ se asigure o gospodărire o-
treţin necorespunzător clădiri­ aşa fel exploatate incit din bovine. 70 la sulă la porcine, Cooperativele agricole de turale. prin fertilizare intensi­ ducţie. In vederea înlăturării a- xemplară a furajelor penlru a
ţiilor judeţene de partid să piodurtie îşi vor mări, de ase­
le şi maşinile, torta de muncă primii ani să se atinqă para­ )2 la sulă la ovine Si 63 !a su­ vă. combaterea eroziunii, ame­ ceslui neajuns, sc propune să obţine producţii sporite cu
studieze şi să întocmească pro­ tă la păsări. In acelaşi timp menea electivele de vaci cu se înfiinţeze, io locul actua­
este neralional folosită, există metrii slabiliti. circa 50 Io sulă. In rea mai najări pentru paşunal sistema­ chclluieli minime.
grame dc aplicare a lor în fie­ livrările la fondul de sta! vor tic ele. Cantităţile dc îngrăşă­ lului institut dc ccrcclări zoo­
o fluclualie mare de personal îndeplinirea măsurilor cc creşte de 2 6 oii la carne, de mare parte din prăsilă proprie. tehnice. uiulăţi de cercetare Organizaţiile de partid jude­
care judeţ, în fiecare unitate minte chimice ce se vor repar­ ţene şi comunale trebuie să
în se» lorul zootehnic. Aşa se vor fi adoptate de către ple­ 2 5 orí la tapie şi de 3 orí la Dezvoltarea creşterii taurine­ tiza producţiei de luraje vor specializate, adaptalc corcs-
de producţie. lor se va lace prin completa­ desfăşoare o temeinică muncă
explică faplul că multe unităli nară necesită eforturi susţinu­ ouă fapt »o va conduce la lî In 1975 de 8 ori mai morí do­ punzălor la sistemul nou de politică dc explicare a preve­
Participanţii la discuţii au sat islaeerea nevoilor econo­ rea actualelor unităli si con­ orqani/are a producţiei ani­
agricole realizează încă pro­ te din partea tuluror ramuri­ struirea de ferme şi < omplcxc cil în 1970; sc vor generaliza derilor şi importanţei deose­
subliniat necesitatea ca în pro­ miei. la ridicarea substanţială metodele dc recoltare, cons».*r- male. Aceste unităli vor fi do­ bite a programului national
ducţii mici dc carne, lapte, li­ lor economici naţionale şi co­ noi. dc mărimi diferite. in lale cu baze dc cercclarc co-
cesul de înfăptuire a prevede­ a nivelului de trai al populaţiei. varc. preqălire şi administrare de creştere a animalelor, de
nă şi ouă cu un consum mare relarea acestora în niod real, Măsurile preconizate vizea­ funche de posibilitatea rle asi a nutreţurilor; o mai marc a- rcspunzăloarc precum şi cu mobilizare a Întregii ţărănimi,
rilor cuprinse în studiu, fie­ gurare cu furaje.
de furaje şi la preturi de cost in cadrul planurilor anuale de ză dezvoltarea creşterii anima­ lentie se va acorda ridicării sectcvire puternice de produc a tuturor oamenilor muncii
care unitate agricolă, orqanelc lelor oi precădere în sectorul Penlru creşterea vacilor de valorii nutritive a produselor |ic, unde se vor verifica re­
ridic ale. An de an, s-a menţi­ slal. din agricultură la înfăptuirea
agricole teritoriale şi centrale socialist al agriculturii unde lapte la »tospodăi iile populaţiei agricole secundare şi a rezidu­ zultatele cercelării înainte de acestui program. Ele trebuie
nui. natalitate scăzută şi o mor- Doresc să asigur plenara că şi sporirea numărului de vitei urilor industriale. genei alizarea lor.
să-şi sporească preocuparea şi exista certitudinea fructifică­ să asiqure» un control sistema­
leljiale mare la animale. Toate toii lucrătorii din agi ¡cultură, rii lor. Realizarea acestui n- se prevăd unele măsuri de sli Pentru echilibrarea raţiilor Creşterea produci ici anima­ tic asupra îndeplinirii sarcini­
ai oştea au dus la neîndeplinî- să ia astfel de măsuri incit conştienţi de importanta sar­ bicrliv se va face pe calca in­ miliare, ca reduceri de impo­ furajere, alăluri dc cultura po­ le prevăzulc în cincinalul ur­ lor ce revin fiecărei unilăti.
rca sarcinilor de plan privind prin folosirea mai eficientă a cinilor ce Ie revin, vor munci tensificării procesului dc con­ zit. acordarea unor canlităti rumbului se vor dezvolla. in mător necesită conslruirea n- Transpunerea în viată a mă­
creşterea cfedivelor de anima­ forţei de muncă, gospodărirea cu abnegaţie şi vor depune centrare specializare şi indus­ de concentrate contractanţilor proporţii corespunzătoare, şi r.or însemnate capacităţi d<» surilor prevăzute în proqramul
trializare a creşterii animale de lapte din zonele de deal şi alic sortimente cu conţinut producţie, atil în unilălile a
le si a livrărilor către fondul raţională a mijloacelor mate­ toată priceperea pentru < a a­ propus pentru dezvoltarea
lor. atil in seclorul dc stat cil munte si asigurarea rle mate proteic ridicat ca soia. lucer­ qricolc dc slat. cîl şi in coope­
de stal. creînd qrculăti în bu­ riale Şi financiare dc care dis­ ceste programe să devină o şi in re! i ooporalist. rial seminal de la reproducă­ na sul) formă deshidratată şi rativele aqricole de producţie. creşterii animalelor în perioa­
na aprovizionare a populaţiei. pun, să se asigure rentabiliza­ realitate, de roadele cărora sa Pon tiu utilizarea cu maxi­ tori rle mare valoare. granulată ele- Produclia de soia Conceplia constructivă şi tch- da Î970-1980 va determina o
In comisie s-a criticat Şi rea tuturor produselor ani­ se bucure întrcqul nostru po­ mum de eficientă economica Pînă acum, creşterea porci­ va creşte în 1975 dc 5 ori fală noloqicâ a noilor capacităţi va croşlere însemnată a ponderii
a rondilulor naturale econo­ lor s-n dezvoltat în special în de anul 1970. iar cca dc qra fi unitară lo|osindu-sc expe­
practica orqanclor centrale ca­ male. por. In ceea ce mă priveşte, acestei ramuri în ansamblul
mice şi sociale, din fiecare zo­ sectorul socialist, care în 1969 nule de lucerna va ajunge. în rienţa obţinută în realizarea
re se ocupă cu planificarea în Comisia a subliniat, cu tă­ voi ia» o lot (c-nii stă în pu- nă a tării creşterea porcilor deţinea 60 la sută din totalul aceeaşi perioadă, la 600 mii complexelor din înlreprinderile producţiei agricole, va contri­
agricultură, de a slabili sarcini rie. necesilalea ca toate minis­ im|ă şi va depinde de mine. se va dezvolta în z.onele cu efectivelor. In ronlinuare, se lone. In paralel, sc va dezvol­ agricole dc slab diferenţa coti­ bui la proqresul general al
de producţie Şi de livrare la terele şi orqanelc centrale, că muncind cu pasiune, devota- producţie marc de rerealc fu­ prevede o importantă creştere ta producerea de furaje pro­ şi ind numai în dimensionarea agriculturii, asiqurînd satisfa­
unităţilor.
teice de origină animală şi a
fondul de slal a produselor rora )c revin sarcini penlru meni şi toată encrqia. pentru ratele. pmduclia de ouă şi car­ a producţiei dc* carne de porc drojdiilor furajere, folosind po Pentru scurtarea perioadei cerea în condiţii tot mai bune
ne de pasăre, realizîndu-se cu
în mod deosebit în unităţi de
animale, nccorelalc cu mijloa­ înfăptuirea acestui vas! pro a-mi aduce runliibutia la in- j »onsumuri mai reduse dc con- lip industrial. si bi lita! i Io actuale dc materii de execuţie şi reducerea inves- a nevoilor multiple ale socie­
cele materiale necesare pen­ gram. să Ic îndeplinească în­ deplinirea a»estor mari şi im- ¡ rcnU-aic. se va dezvolta în zo­ In serlorul dc slab paralel prime- 111iei specifice, se va organiza tăţii noastre, creşterea nive­
lru îndeplinirea lor, şi în spo tocmai şi la timp. purlante programe n '‘ nele tu suprah'lc niai mici de cu conslruirea de noi comple­ Extinderea creşterii anima- folosirea pe scara largă a pre- lului de trai al poporului.