Page 69 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © «r. 4729 © VINFRI 20 MARTIE 1970 3

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

unor lucrări mai complexe, de Este necesar ca cercetarea St atiu ni le experimentale au dat etape de dezvoltare a socialis­ Sîntem. de asemenea, con­ agricole de stat şi consiliilor lul cum a ştiut să organizeze
înaltă calificare în agricultură, noastră agricolă să fie aşezată dovadă atit in trecut, cit si mului in patria noastră; a­ vinşi că militarii forţelor noas­ cooperativelor, dezbaterii cu munca şi să repartizeze just
pentru iniţierea cadrelor noas­ pe o concepţie nouă. Progra­ acum că pot obţine rezultate ceasta constituie o condiţie tre armate, o dată cu ridica­ masele largi de oameni ai forţele de care dispune pen­
tre in probleme care lin .de mul pe care ni-1 propunem in foarte bune ; zecile de mii do pentru înfăptuirea cu succes a rea nivelului lor de pregătire muncii, cu cooperatorii a tu­ tru a cuprinde toate laturile de
progresul neîntrerupt al ştiin­ agricultură, problemele legate sarcinilor trasate de Congre­ de luptă, vor lucra, ca si pînă activitate, pentru a duce la bun
cnlluril noastre, adoptate de ingineri agronomi zootehni- turor problemelor care privesc
Comitetul Central. ţei agrozootehnice pe plan de obţinerea unor recolte mau' cieni, medici veterinari, care sul al X-Iea al partidului. Ex­ acum. pe marile şantiere de dezvoltarea producţiei agri­ sflrşit sarcinile încredinţate do
mondial, trebuie să avem în dc cereale, plante tehnice si le­ lucrează în întreprinderi de perienţa ne arată că măsurile irigaţii, contribuind astfel la cole. Comitetul Central.
Consideram, totodată, necesar
vedere şi eventualitatea de =• gumicole, a unor producţii spori­ stat sau în cooperative cnns.î adoptate in ultimii ani — re­ înflorirea patriei noastre so­ O atenţie deosebită va tre­
si atragem atcntia Ministerului apela la ajutorul unor specia­ te în zootehnie, problemele lega­ tuie n uriaşă forţă oentru re­ organizarea admînislrativ-teri- cialiste. înfăptuirea marilor sarcini
Industriei Construcţiilor de lişti străini, cu o bogată expe­ torială. îmbunătăţirea organi­ pe care nl le propunem in le­ bui acordată muncii comitete­
Maşini, Ministerului Industriei rienţă şi o înaltă competentă te de ameliorarea şi crearea de zolvarea problemelor de cor zării activităţii locale, apro­ Doresc să subliniez în mod gătură cu dezvoltarea agricul- lor comunale, organizaţiilor de
cetare ştiinţifică, pentru
rase noi de animale cer o a-
Materialelor de Construcţii şi profesională. In aceeaşi ordi­ hordare nouă, îndrăzneală Şi — p r o ­ pierea organelor centrale dc special rolul important pe ca­ lurii cere unirea eforturilor tu­ partid din întreprinderile agri­
Ministerului Jnduslriei Chimice ne de* idei doi esc să subliniez gresul agriculturii tării noastre. unîlătile administrative si e­ re îl au femeile în dezvolta­ turor oamenilor muncii. ale cole de stat. din întreprinderile
asupra sarcinilor mari ce le re­ de ce să n-o spunem, cer si Sîntem convinşi că oamenii rea agriculturii socialiste. Es- întregului nostru popor. Fie­ de mecanizare si din cooperati­
necesitatea de a studia cu mai oameni noi. Ştiu că s-au făcut conomice de bază — asiqură le cunoscut, tovarăşi, că cca vele agricole de producţie. A­
vin în asigurarea utilajelor şi de ştiinţă din agricultură vor care cetăţean al patriei va
multă atentic experienţa ţări­ '“onduccrra mai bună a întro- mai mare parie a forţei de
maşinilor agricole, materialelor lor cu o agricultură avansată schimbări, că în cercetarea a- răspunde cu tot clanul chem* qii activităţi sociale de pe cu­ trebui, intr-un fel sau altul, cestea trebuie să pună în cen­
de construcţii şi produselor qricolă lucrează acum şi mulţi rii partidului, că îsî vor inrio prinsul patriei. muncă In cooperative este a­ să-şi aducă contribuţia la în­ trul activităţii lor mobilizarea
chimice necesare agriculturii. — atît socialiste, cit şi capi­ oameni tineri. Eu apreciez {n<ă plini cu cinste marile sarcini sigurată de femei, Cred că deplinirea acestor importante activă a oamenilor muncii, a
După cum se ştie. conducc-
Aşa cum pe hună dreptate s-a taliste — aplicând la condiţiile foarte mult şi pe unii din cei re le stau in fată, că îşi vor , na partidului şi statului a luat sînt in asentimentul tuturor sarcini de care depinde pro­ cooperatorilor în efortul pentru
subliniat în cursul discuţiilor noastre concrete cuceririle a- virslnici, care lucrează in do­ aduce contribuţia lor preţioasă măslin pentru perfecţionarea •nenbrilor Comiletului Cen­ gresul agriculturii noastre so­ realizarea sarcinilor de pro­
din plenara, industria noastră grozoolehnice înaintate din meniul cercetărilor aqricoie ; la realizarea programului Ho nlanificării In agricultură, mă­ tral felicitinri femeile coope­ cialiste. ridicarea nivelului de ducţie.
trebuie să depună eforturi mai întreaga lume De asemenea unii dintre aceştia sînt chiar înflorire a agriculturii soriv suri ale căror efecte se vor ratiste, toate femeile care lu­ trai al întregului popor, pro­ Dispunem la sate de puterni­
crează în agricultură, si mul-
intense pentru a asigura agri­ trebuie să avem în vedere şi moi îndrăzneli decit linerii : liste din patria noastră. manifesta încă din toamna a- păşirea României socialiste. ce organizaţi) de partid cere
culturii întreaga gamă de ma­ necesitatea de a dezvolta mai uînd mă refer la oameni noi Conlurînd amplele perspnc '"cslui an. Corespunzător aces­ tuminriu-lc pentru munca mi­ număra pesle H75 C0U dc cornii-
nunată pe care o depun. A -
şini, instalaţii şi utilaje de ca­ mult cooperarea în domeniul nu am in vedere numai virsta. Ijvc rp. se deschid în fata a­ tor hotărîri, planificarea pro­ Mimaţi tovarăşi, oişti. Aceasia este o uriaşă ar­
litate superioară, necesare allt agriculturii cu ţările care au ci concepţia nouă. hot.ănrea de griculturii noastre, prin aplica­ ducţiei agricole va avea în vo’’i deplina convingere că si mată căreia, dacă îi adăugam
vastelor lucrări de irigaţii ce o bogată experienţă in acest a face totul pentru a obţine rea celor două programe dez vedere numai asigurarea fon­ In ” iit.or femeile din satele Acest program de dezvolta­ şi organizaţiile U.T.C., masele
se desfăşoară in tara noastră, domeniu şi care dispun de po­ o transformare radicală în bătute in plenară, nu trebuie dului central de cereale si noastre vor fi prezente in toa­ re a sectoarelor de bază ale largi de tineri uteciştl, cuprin­
cît şi dezvoltării unei zooteh- tenţialul necesar pentru o coo­ ştiinla noastră. Fără aceasia. să scăpăm din vedere, tova­ produse alimentare, urmind ca te sectoarele producţiei agri­ agriculturii, pe care îl discu­ de pesle un milion de oameni.
nii mecanizate, de înaltă pro­ perare avantajoasă. nu vom putea obţine rezulta­ răşi, sarcinile imediate care so reshil suprafeţelor să fie pla­ cole. vor contribui cu elanul tăm în plenară, deschide mari Cu asemenea forte putem li si­
ductivitate. Toate ministerele In realizarea acestor »’ouă tele pe care le dorim sau le. pun în fata oamenilor muncii nificate de iierarc unitate în si priceperea lor la înflorirea perspective poporului nostru. guri, tovarăşi, că toate sarcini­
şi organele centrale $i locale, programe şi, in general în e­ vom obţine apelînd la cerce­ de la sale, de îndeplinirea că parte, corespunzător necesită­ satelor, a aqriculturii socialis­ Totodată, realizarea acestor le pe cale ni le propunem, ori-
cărora le revin sarcini concre­ fortul pentru dezvoltarea agri­ tarea din alte târî. De aceea, rora depinde asigurarea recol­ ţilor proprii si interesului a- te din România. sarcini va exercita o puter­ cît ar fi de mari. de complexe,
te în legătură cu îndeplinirea culturii noastre socialiste, sar­ oslo necesar ca Academia dc tei pe anul în curs. Consider, r estoi a de a spori eficienta p- Pentru ca de roadele acestor nică influentă asupra evolu­ de grele, vor fi realizate cu
acestor două programe au da­ cini de mare importantă revin Ştiinte Agricole să atace cu mai de aceea, necesar să atrag a- cononucă. De asemenea, se importante planuri consacrate ţiei vieţii economico-sociale succes.
toria să ia neinlîrziet măsurile cercetării ştiinţifice. Trebuie să mult curaj problema rreării u ­ tentia cu toată seriozitatea a Ştie că încă din acest an. ren înfloririi agriculturii. sporirii generale din satul nostru. Tre­
ce depind de ele pentru reali­ spunem, tovarăşi, ră deşi a­ nor soiuri productive si valo­ supra faptului că trebuie să mai mare parte a aprovizionă­ producţiei vegetale şi anima­ buie să înţelegem, tovarăşi, Tovarăşi,
că rezolvarea t.uluror problc-
zarea marilor acţiuni preconi­ vem unele rezultate bune în roase din punct, de vedere mi- luăm măsuri imediate pentru rii cu produse aqroalimcnf or? le. să poată beneficia din plin metor pc căiţe Ic ridică acest
zate de partid în agricultură. cercetarea agricolă, mai ales tritiv — la grîu, porumb, floa- executarea la timp şi în condi­ se fare dr* către consiliile oamenii muncii, întregul nos­ măreţ program nu poate fi a- In încheiere, doresc să sub­
O problemă de importantă în domeniul cerealier, nu pu­ rca-soarclui si alte plante — ţii bune a însămîntârilor. avînd noDulare. Trebuie să atrag a- tru popor, este necesar ca S¡ siqurată decîl cu concursul si limez încă o dală importanta
larg
du
industria bunurilor
hotăritoare pentru succesul a­ tem fi nici pe departe mulţu­ r«ire să asigure producţii ma­ în vedere că datorită condiţii­ t.entia că în domeniul aprovi­ consum — în special industria prin activitatea tuturor oame­ deosebit de mare pe care cele
cestor programe este asigura­ miţi cu ce am realizat pînă a­ xime in condiţii de irigare, in lor climaterice de pînă acum zionării sînt încă o serie de alimentară — să ia toate mă­ nilor muncii. Antrenarea ma­ două studu-proqram ce le-am
rea cadrelor necesare. In ml cum. In ştiinţa agricolă lucrea­ legumicultura osie necesar (a ne aflăm într-o oarecare înlîr- neajunsuri. Rog pe tovarăşii surile punlrn perfecţionarea selor largi la elaborarea si în- dezbătui în plenara noastră o
mai scurt timp. Ministerul A ­ ză peste I 500 do cercetători ; in cel mai scurt timp să se a- zicre. prim-serrotari să ia toate mă­ aclîvilălii salo de producţie. răpluirc«! acestui program con­ au pentru mersul înainte al a-
uricullurii
pentru
socialiste,
griculturii şi Silviculturii şi dispunem de un număr mare siciure seminţe superioare, ast­ Este necesar, de asemenea, surile ca, o dală cu asigurarea In prelucrarea produselor ani­ stituie. de altfel, si o cerinţă
Ministerul Jnvătămintului vor de institute si staţiuni experi­ fel îneît să lichidăm rămînerea ca. paralel cu activitatea pen­ fondului central de produse maliere trebuie să se tină progresul economiei noastre
acestor
naţionale. Prevederile
‘rebui să elaboreze un plan mentale i de curînd am creat în urmă din acest sector deo­ tru pregătirea recoltei anului ariroalimeiHare. să se preocu­ cont. de asemenea, de marile esenţială a democratici noas­ documente, care presupun un
; pecial de pregătire, atit a ca­ şi Academia de Ştiinte Agri­ sebit de important pentru a- 1970. să înceapă din plin şi pe pe atent dc rezolvarea în con­ progrese obţinute pc plan tre socialiste, care impune ca uriaş efort material şi finan­
drelor de specialişti cu studii cole. Apreciem că dispunem de provizionare«i oamenilor mun­ toate liniile activitatea pregă­ diţii corespunzătoare a pro­ mondial, asiqurîndu-si* diver­ poporul, oamenii muncii să ciar din partea statului, oglin­
superioare şi medii, cît şi a forte capabile să obţină rezul­ cii. Trebuie spus că şi în zoo­ titoare şi chiar trecerea prac­ blemelor bunei aprovizionări sificarea continuă a sortimen­ participe nemijlocit la condu­
muncitorilor calificaţi- tate bune în cercetarea aqrico- tehnie este necesar să fio u- tică la realizarea sarcinilor pre­ In judeţele lor. telor. ridicarea sistematică a cerea întregii societăţi. desc torta economiei noastre
socialiste, resursele şi poten­
în acest sens este necesar lă. Pentru aceasta este nece­ nile forţele biologilor, geneti­ văzute în cele două proqrame in co priveşte planificare«! calităţii tuturor produselor, va- Modernizarea agriculturii va ţialul de care dispune astăzi
să lie aduse imbunâtăliri şi sis­ sar să se renunţe la vechea cienilor. ale altor cercetători care au făcut obiectul analizei şi ‘lărgirea drepturilor consili­ lorificarca superioară, la un patria noastră. Prin Implicaţiile
temului dc 1nv5|ămînt şi pro­ mentalitate de a face cercetare aslfel ca — pe baza unui plan plenarei noastre. Putem spu­ ilor populare, apreciem că a- nivel cît mat înalt, a materi­ duce la ridicarea nivelului dc si consecinţele deosebite pe
gramelor şcolare. In problema de draqul cercetării, precum şi dc cercetare de largă perspec­ ne, tovarăşi, că de ceea ce ccsla este un pas bun înainte! ilor prime agricole. In felul civilizaţie a satelor, va grăbi care aceste măsuri Ie vor avea
pregătirii cadielor pentru a­ la concepţia exprimată chiar tivă — să se asigure îmbu­ vom face în acest an atît în pe baza experienţei pe care o acesta succesele oblinute în procesul de dispariţie treptată in viata economică a ţării,
gricultură trebuie să plecăm de şi aici, că pot exista cercetă­ nătăţirea raselor dc animale, ce priveşte proqramul de Iri­ vom rişliqa, vom lărgi şi mai a deosebirilor dintre sat şi o­ prin perspectivele pe care le
la combaterea mentalităţii gre­ tori care în întreaga lor viată crearea de noi rase de mare gaţii şi de gospodărire a ape­ mult aceste drepturi. Tovarăşi» agricultură, si în special în deschid propăşirii materiale a
şite, din păcale încă larg răs- nu creează nimic. Asemenea productivitate. Aceasta consti­ lor, cit şi în zootehnic, de­ de la judeţe trebuie să se zootehnie, vor puica contribui raş. Pc această bază se vor ci­ societăţii noaslre, bunăstării
pîndită la noi, potrivit căveia oameni desigur există, şi dc- tuie o problemă de importantă pinde realizarea cincinalului. preocupe mai mult de condu­ nemijlocit la s«itisfacerea tot menta si mai mult colaborarea poporului, ele constituie perie
ne considerăm vechi producă­ 6iqur nu numai în agricultură, primordială pentru dezvoltarea De altfel, pentru proqramul din cerea si îndrumarea activită­ mai largă a cerinţelor celor ce si alianţa dintre clasa munci­ tnlcgranla a programului adop­
tori agricoli şi ca atare nu mai ci în toate domeniile dc acti­ zootehnici în tara noastră. muncesc, la ridicarea gradului toare si ţărănime — temelia de tai de Congresul al X-lca. de
avem ce învăţa. Or, progresul vitate ; dar societatea ome­ Probleme deosebite se ridi­ zootehnie, multe investiţii în­ ţii în agricultura, de proble­ creare. în România a societăţii
aqriculturii, cultura plantelor nească n-a progresat cu aju­ că în domeniul combaterii bo­ cep în acest an ; realizarea lor mele aprovizionării populaţiei. de bunăstare şi civilizaţie al neclintit a orînduirii noastre socialisle multilateral dezvolta­
şi creşterea animalelor cer cu­ torul celor caic n-nu realizat, lilor la animale si plante — mai la timp va asigura îndeplini­ De asemenea, sindicatelor le naţiunii noastre, socialiste. socialiste Vom parcurge asUel te.
noştinţe noi, moderne cîteo- nimic in viată, ci prin acei ales dacă ţinem scama de ma­ rea în bune condiţii a sarcini­ revin sarcini în realizarea pre­ In cadrul plenarei, noi nu încă o etapă importantă In Dispunem dc tot ce este ne­
datâ mai multe decît pentru care în decursul existentei lor rile concentrări de animale pe vederilor planului în între­ ne-am propus să dezbatem drumul spre comunism ! cesar pentru a asigura trans­
unele ramuri industriale; este, au adus contribuţii mari la dez­ care le creăm, precum şi de lor discutate aici. Toate sarcinile ce stau în fa­ punerea tn viată, cu succes, a
desiqur. ioane important să voltarea ştiinţei, a producţiei specializarea producliei de ce­ prinderile agricole de stat si problemele industriei alimen­ acestor măreţe sarcini — şi ne
ştii să prelucrezi o bucată de de valori materiale şi spiritua­ reale, plante tehnice, lequme, în întreprinderile pentru me­ tare. In legătură cu această ta noastră în legătură cu Je/.- exprimăm convingerea că har­
lemn sau de metal, dar a lu­ le. Se ştie că in ştiinţele na­ viticultura şi pomicultura in Stimall tovarăşi, canizarea agriculturii. Este ramură se pregăteşte un pro­ vollarea agriculturii pot ii rea­ nica noastră ţărănime, toţi oa­
cra cu plantele si cu anima­ turii, în ultimii 10— 15 ani, au anumite unităţi şi zone agri­ necesar ca atit Consiliul Cen­ gram special de măsuri rare lizate cu succes numai fn mă­ menii muncii de la sate, miile
lele, a modela viata însăşi, a fost făcute descoperiri senza­ cole. In acest domeniu avem, Doresc să subliniez sarcinile sura în care organele şi orga­ si miile de specialişti şt oameni
crea noi soiuri noi rase de a­ ţionale că proqresul conside­ de asemenea, lipsuri serioasa importante ce revin consiliilor tra) al Uniunii Generale a va face. cred, obiect de dez­ nizaţiile dc partid vor şti să dc ştiinţă care lucrează tn a-
populare judeţene
răs­
care
nimale, a spori productivitatea rabil realizat, inclusiv în agri Si pierderi mari datorită morta­ pund de planificarea şi condu­ Sindicatelor, cît şî Uniunea batere atunci cind vom avea qrirultură, întregul nostru po­
lor — toaîe acestea cer cunoş­ cultura unui $jr de lări, s-a lităţii. prerum si diferiţilor dău­ cerea aqriculturii locale. Tre­ Sindicatelor Agricole să acor­ in iată noul plan cincinal. Do­ unească eforturile oamenilor por nu vor precupeţi nimic
tinţe prolunde ; trebuie să spu­ obţinui pe baza cuceririlor nători, care diminuează simţi­ buie să spunem că nu toate de mai multă atenţie proble­ resc însă să arăt că trebuie să muncii, să stimuleze entuzias­ pentru a da viată acestui pro­
nem că încă nu s-a înţeles cum ştiinţifice din biologic şi gene­ tor producţia aqrîcolă. De ase­ consiliile judeţene se preocu­ melor legate de creşterea pro­ acordăm o alcntie foarte mare mul şl energia lor creotoare. gram. menit să ridice pe o
se cuvine importanta' acestei tică. menea, cercetarea ştiinţifică Iată de ce este necesar să ri­ treaptă superioară agricultura
probleme. Ţările caic au rea­ D p ce mă refer la aceasta, trebuip să contribuie la olaho- pă In mod corespunzător de ducţiei Si productivităţii mun­ calităţii produselor. Atrag a- socialistă, să satisfacă tot mat
lizat o agricultură avansată au tovarăşi ? Pentru că trebui'' | arca noilor tehnologii în con­ problemele aqricole. Avind în cii din acest sector. întăririi tenlia comitetelor judeţene de dicăm la un nivel şi mai înalt din plin necesităţile de viată
înlăptuit Iransloimare a să înţelegem că şi in şliinta a­ diţiile ierenurilor iiiqate. Tată vedere neajunsurile care se disciplinei şi ordinii din partea partid că populaţia ridică pro­ conducerea do către partid a ale celor ce muncesc de la o-
omuiuî Vtîn agricultură. Proble­ gricolă — ca în orice domeniu numai cil.eva din marile pro­ mai manifestă in conducerea tuturor oamenilor muncii. bleme legate de calitatea unor întregii ectivitati din agricul­ >.raşe si sale
ma cunoştinţelor în agricultu­ de aci ivi laie — este necesar bleme ce se cer abordate cu Doresc să mă refer, de ase- produse. întreprinderile (are tură. In acest sens, comitetele Realizarea acestor mari sar­
ră este o problemă esenţială să pornim de la o concepţie lot mai multă îndrăzneală de agriculturii de către consiliile cini va constitui totodată o
>entru proqresul acestei ra­ populare judeţene se impune mortPA. la sarcinile tineretului, realizează aceste produse sînt judeţene dr partid sini chemate contribuţie de seamă la înfăp­
muri economice. Indiferent de nouă. In ştiinţă trebuie să lu­ oamenii noştri de ştiinţă. Este să menţionăm cu toată clari­ ale Uniunii Tinerelului Co­ pe teritoriul judeţelor’, tre­ să acorde toată atcntia muncii tuirea întreitului program de
proprietate, pămintui este un creze oameni cu imaginaţie <u necesar ca în cet mai scurt tatea ră de realizarea sarcini­ munist. în realizarea marilor buie impus imediat uu control consiliilor populare şi organelor dezvoltare a bazei lehnico-ma-
n al naţiunii si el trebuie Iu- îndrăzneală. Desigur, nu tot timp, Acadcmiade Ştiinte Agri­ lor dc plan in agricultură răs­ programe de dezvoltare a a- strict in această privinţă. Da­ locale agricole, asigurînd or­ (eriale a societăţii noaslre. de
c ‘t corespunzător ; loală lu­ ceea cc-şî propun cercetăto­ cole să întocmească un pro­ pund direct consiliile popu­ qiicult.urii adoptate de plena­ că problema calităţii produse­ ganizarea cit mai eficientă a perlectionar* a relaţiilor de
mea trebuie să se supună re­ rii duc la capăt ; dar dacă se gram multilateral care să fio producţie, a întregii activităţi
gulilor şi normelor qenerale. larei ele au obligaţia de a a­ ra noastră. Atit in executa­ lor industriale, pe care o dez­ activităţii acestor organe, pre­ sociale Prin aceasta voni con­
Va trebui să luăm măsuri mult vor apuca serios do treabă, dezbătut pe sortii Si în cadrul sigura executarea la timp şi rea construcţiilor zootehnice, batem In plenară, este impor­ cizarea răspunderilor lor, re­ tribui şi mai mult la mersul
mal serioase, atît în ce pri­ fără îndoială, cercetătorii Hm unei adunări qenerale speciale. în bune condiţii a tuturor lu­ rî» şi la lucrările de irigaţii, tantă. cu aiît mai mare este partizarea judicioasă a torte­ României spre societatea către
în­
care
poporul nostru se
veşte pregătirea celor care lu- agricultură vor obţine succese O imporhinlă dcoschilă pen­ crărilor agricole. Efectua­ U.Ţ.C. trebuie să mobilizeze Importanta ei cînd e vorba de lor. astfel îneît să sc poată dreaptă cu paşi fermi — spte
rreaz.ă în aqricultură, cit şi în remarcabile. Rezullatcle pe ca­ tru rezolvarea multipleloi pro­ rea acestor lucrări In timp masele largi ale tinerelului produsele alimentare. Trebuie realiza cuprinderea tuturor sec­ societatea comunistă. In acelaşi
privinţa introducerii normelor re le avem în cil.cva domenii bleme ce stau în fata ştiinţei şi la rali1ale«a necesară nu chemate să participe activ pe să se ia măsuri energice, să toarelor de activitate Aşa cum timp. preocupîndu-ne de dez­
modei ne de lucrare a pămîntu- sînt grăitoare M-am releril, noastre agricole, pentru asiqu- poale fi lăsată la bunul toate şantierele patriei. Ar fi se acţioneze în concordantă am mai spus şl în alte împre­ voltarea societăţii noaslre so­
lui, obligatorii pentru toată ieri la succesele obţinute ne rarca unui progres accelerat plac al fiecăruia; ea constituie fnarle bine dacă U T.C . ar or­ cu leqilc slatului care sanc­ jurări, conducerea de către cialiste, obtinînd succese tn
activitate,
toate domeniile de
lumea. cercetătorii sovietici în dome­ oqricu [furii noastre socialiste o obligaţie pentru toate între­ ganiza unele şantiere nationa­ ţionează cu severitate pe cei partid nu trebuie să ducă la contribuim la creşterea forţei
Este neresai să se înţelea­ niul ameliorării seminţei do are dezvoltarea larqă a auto prinderile agricole de stat. le ale tineretului. îndeoseb^ la care se fac vinovaţi de negli­ substituirea dc către organele şi influenţei sistemului mondial
gă că fără cadre cu temeinice ariu. Soiul pe care noi l-am nomiei si spiritului de init'«i- pentru toate cooperativele, lucrările de irigaţii. îndiguiri jarea calităţii produselor: să de partid a organelor de stat socialist, la victoria cauzei so­
cunoştinţe nu vom puica asi­ preluat în 1902 este, să spun tivă în staţiunile experimenta­ pentru loti lucrătorii agricoli, Si desecări. Sîntem convinşi că se io imediat măsuri spre a se sau obşteşti, care au obligaţii­ cialismului în întreaga lume.
Doresc să urez organelor şi
gura ridicarea nivelului gene­ aşa cu trei generalii in urmă. le, în unităţile de cercetare lo­ cooperatori şi ţărani particu­ U.T.C., tineretul patriei noas­ pune ordine în ce priveşte le lor precise în realizarea sar­ organizaţiilor de partid, tuturor
ral al agriculturii, iar progra­ Creatorul a mai realizat de t - cală, stimularea intensă a for­ lari. In acest spirit trebuie să tre vor răspunde cu elan che­ calitatea produselor sectorului cinilor Intr-un sector sau altul.
oamenilor muncii din agricultu­
mele care ni le propunem Si tuncî două sau chiar treî soiuri ţei de creaţie, a inventivităţii acţioneze consiliile populare. mării partidului. făcîndu-si industriei alimentare. Trebuie Comitetele judeţene de par­ ră, succese tot mal mari In ac­
investiţiile pe care le facem superioare şi aceasta in decurs S) spiritului dc răspundere a De asemenea, consiliile popu­ simţită tot mai intens prezen­ spus că Ministerul Industriei tid au datoria să exercite un tivitatea lor, succes deplin In
nu vor da rezullatcle aştep­ de 8 sau 10 ani. Tovarăşii ca­ miilor de specialişti care lu­ lare trebuie să aplice cu stric­ ta pe marile şantiere ce Alimentare, tovarăşii care se control permanent asupra mun­ realizarea marilor sarcini ce ne
tate. Tocmai de aceea, se im­ re lucrează in domeniul ştiin­ crează pe oqoarcle patriei tele iegea apărării fondului Irapsformă înfăţişarea tării, ocupă de sectorul acesta nu cii tuturor organelor de stat şi
stau în fală.
pune trecerea de îndată la mă­ ţei agricole cunosc, do «aseme­ noastre. Trebuie să inteleqem. funciar, nearimitind sub nici continuînd glorioasele tradiţii acţionează cum trebuie pentru obşteşti judeţene, să ceară co­
suri pentru ridicarea nivelului nea că şi în Statele Unite,. tovarăşi, că ştiinţa nu se faco un pretext diminuarea supra­ de muncă patriotică făurite do a pune capăt neajunsurilor. muniştilor care lucrează In a- (Cuvînlarca tovarăşului
general de cunoşlinte al tu­ Fran|a, Germania, Italia, Cana­ numai în Bucureşti sau numai feţei arabile a tării. tineretul revoluţionar din Este necesar, de asemenea, cesle domenii să raporteze a­ Nlcolac Ccauşescu a fost
turor oamenilor muncii care da s-au obţinui in ultimul timp în institutele cenlralo ; ca ce Considerăm ca lărgirea drep­ România in perioada recon- să se acorde mai multă aten­ supra felului cum îşi îndepli­ subliniată în repetale rîn-
lucrează in ogricultură. rezultate mari în perfecţiona­ poate — şi trebuie făcută — turilor şi atribuţiilor consili­ slrurtiei tării şi edificării so- ţie muncii consiliilor de ad­ nesc sarcinile. Un comitet ju­ duri de participanţii la ple­
Totodată pentru realizarea rea soiurilor de qrîn. de fiecare specialist agricol. ilor populare corespunde noii cialismulm. ministraţie din Întreprinderile deţean va fi apreciat după fe­ nară cu puternice aplauze).
primat un muncitor : ..Vrem
dreptate şi unirea cu Româ­
UNIRIA - «PERA MĂREAŢĂ A ÎNTREMAM POPOR ROMÂN nia".
Astfel, Ia 1 Decembrie 1918,
pe clmpul lui Moria, cei peste
O faptă de cea mai mare im­ ţul se aprinde de ideea redeş­ .sînt şî moldovenii şi toţi cî ţi ... tate Epoca paşoptistă a contri­ nării Elective, au ţinut împre­ dorinţa maselor de a înlătura sc folosi dc acest drept... pre­ 100 000 de oameni adumiţi din
portantă, tlesâvîrşKâ sub con­ teptării naţionale, nici o pu­ cu această limbă, cum zic toţi buit nu numai la trezirea şl surată zile şi nopţi Adunarea vechiul regim al „trecutului“. tinzând înfăptuirea dreptului toate colţurile Transilvaniei au
stelaţiile Patriei, a fost Unirea. tere nu e în stare să o zădăr­ românii îi ţinem că toţi aceştia formarea naţiunilor ci şi la Deputaţilor dc pe Dealul Mi­ Din notele unui consul la Bu­ său inalienabil şî imprescripti­ consfinţit, prin glasul lor, ho-
Cind s-a ivit pentru prima dată nicească. dinlr-o fîntinâ au izvodit Ş» dezvoltarea Ideii de respect şl tropoliei, avind prin combativi­ cureşti reiese că In decursul bil la viafa deplină naţională". tărirea istorică de unire a tu­
acest gînd, cred că nu ne poate In întreg veacul al XVH-lea, cură". convieţuire între naţionalităţi. tatea lor un rol hotăritor in demonstraţiilor de bucurie se Prin crearea consiliilor naţio­ turor românilor intr-un singur
spune neîndoielnic nici un is­ produsele materiale şi spiritua­ Tncadrtndu-se firesc In con­ împrejurările istorice au de­ alegerea lui Alexandru loan strigau şi lozinci ca: „Jos boie­ nale şi gărzilor naţionale, prin stat. Exprimtndu-şi răspicat
toric. Acest gînd vine dinlr-un le treceau munţii fără conteni­ ştiinţa socială a epocii, ideea terminat ca unirea celor trei Cuza ca singur domn al celor rimea". „Jos conservatorii". preluarea administraţiei pără­ dorinţa poporul a spus : „In
răsărit (le istorie ce a intrat re. dintr-o parte in cealaltă, de emancipare a naţiunii româ­ ţări să nu se poată înfăptui două Principate. „Trăiască egalitatea" etc., prin site de prefecţi, primpretori şi această hoiârîrc a noastră otir-
In legendă. Conştiinţa originii solicitate fiind de nevoile de ne s-a înscris la loc de frunte in concomitent, ca primă etapă a O vie impresie a produs U ­ acestea masele cerlnd noului notari, prin organizarea pazei nă lot cc un dorit strămoşii
comune a poporului şi a limbii toate zilele ale locuitorilor programul răscoalei de sub acestui proces înscriindu-se u­ nirea Principatelor tn rlndul domn împlinirea năzuinţelor şi ordinii în locul jandarmilor noştri, toi cc nc încălzeşte po
române a trăit vie în inima şi munteni, moldoveni şi transil­ conducerea lui Horia, Cloşca şi nirea Moldovei cu Ţara Româ­ românilor din Transilvania, ca- lor de eliberare socială şi na­ alungaţi, masele populare do­ noi cei do faţă şî tot cc >»e
mintea poporului nostru de-a văneni. Cînd destinele politica Crişan (Ic la 17R4-1785. Planu­ nească. Datorită voinţei mase­ ţională. vedesc multă maturitate şi înalţă pururi pc fiii şi nepo­
ţii noştri".
lungul veacurilor. ajung în grija unor personali­ rile răsculaţilor de a se adre­ lor largi, patriotismului înflă­ Unirea Principatelor Române chibzuinţă In toate acţiunile
Originea comună a poporului tăţi mai realiste, astfel de Ic-' sa moldovenilor şi muntenilor cărat şt înaltului simţ politic al a avut ample şi profunde con­ care s-au succedat, Înaintea Treptat. Insă, clasele exploa­
român era exprimată in felu­ gâturi sînt consfinţite prin tra­ pentru ajutor pot fi luate pe celor mai înaintaţi fit al po­ secinţe de ordin politic, econo­ convocării Adunării Naţionale tatoare au pus această victorie
rite moduri, dar mai întâi prin tate dc alianţă intre domnit ro­ drept cuvint intenţii de unire porului, în situaţia cînd Con­ mic şl social, dar în primul dc la Alba Iulia. In slujba intereselor lor, ast-
însuşi numele cu care se nu­ mâni şi principii transilvăneni. a Transilvaniei cu celelalte ferinţa puterilor europene ce rînd a pus bazele statului na­ Ca pesle tot, şi iri judeţul gurîndu-şi dominaţia economi­
meau pe sine: român — rumân, In secolul la care ne referim se ţâri române. a avut loc In Paris In vara a- ţional român modern, centrali­ Hunedoara, zilele care au ur­ că şi politică, pe plan intern,
românesc — rumânesc şi cu cunosc 12 asemenea tratate de Idealul unirii a constituit un n n lu i 1858 nu a ţinut seama de zat, cu un guvern unic şî o a- mat pînă la Marea Adunare dc Iar prin Infeudarca unei părţi
care-şi numeau limba: limba alianţă încheiate între cele trei ţel al revoluţiei din 184R, găsin- dorinţa de unire a românilor, dunnre legislativă unică, cu o la 1 Decembrie 1918 au fost a bogăţiilor ţârii străinătăţii au
românească — limba rumâ- ţări. Cu ocazia acestor tratate, du-şi o clară exprimare în pro­ aceasia se realizează prin ale­ singură administraţie şi o sin­ cele mai măreţe. Oamenii se dus ţara Intr-o stare de depen­
denţă faţă de marile puteri ca­
nească aliaţii se angajează să fie ,,prie­ gramele revoluţionarilor mol­ gerea en domn al Moldovei şi gură armată. En a constituit o frămîntau, se sfătuiau, se pre­ pitaliste.
Tendinţele şl Ideea (le uni­ teni prietenilor şi neprieteni doveni In strădania sa dc a apoi nl Ţârii Româneşti a lui adevărată premisă in lupta po­ găteau 7.1 şi noapte, alcgtnd
re devin realitate pentru pri­ neprietenilor", să se ajute toa­ menţine vie flacăra hipici pen­ Alexandru loan Cuzn porului pentru cjştigarea inde­ delegaţi care să prezinte toate Adevărata libertate socială şl
ma dată prin mintea cutezătoa­ tă viaţa, îşi făgăduiau prietenie tru binele poporului, N. Bâl- Avind in vedere sprijinul pc pendenţei în 1877. păturile naţiunii române. In naţională pentru care au luptat
re şi sabia biruitoare a vocvo- şî bună vecinătate, stabileau cescu prezicea profetic că re­ care masele îi dăduseră alege­ Victoria Marii Revoluţii So­ acest scop s-au luat numeroa­ strămoşii noştri a devenit o
dului român, Mihai Viteazul. căi libere pentru negoţ etc. voluţia viitoare a românilor rii sale ca domn al Moldovei, cialiste din Octombrie, nărui­ se holârlrl şl sute de mii de realitate abia In zilele noastre,
După ce cucereşte independen­ Cărţile (manuscrise şi tipări­ ..nu sc va mărgini n cerc li­ Alexandru loan Cuza arăta în rea imperiului habsburgic au semnături care arătau dorinţa cînd, aşa cum mata tovarăşul
ţa ţârii sale, acesta aduce sub te! începînd cu cele maramu­ bertate dinlăuntrul. caic este jurăinîntul depus cu prilejul creat cadrul internaţional favo­ fierbinte a maselor populare. Nicolac Ccnuşcscu. „Societatea
aceeaşi stâplnire şl Transilva­ reşene de la sfirşilul secolului peste putinţă a dnbtndî fără investirii cm prerogativele dom­ re se aflau încă sub domina­ rabil pentru desfăşurarea luptei Eminentul om politic şi de socialistă a creat cnmunîtotca
nia, în toamna anului 1599, şl al XV-lea şi pînă la tipăritu­ libertate dinafară, libertatea dc niei : ....voi păzi cu sfinţenie ţia străină. Nenumărate au fost poporului român pentru unita­ stat dr. Petru Groza este de­ reală dc interese a tuturor ce­
apoi Moldova, declarînd cu ho- rile din secolul al XVl-lea, de sub dominaţia străină ci vn drepturile şi interesele pa­ localităţile de dincolo de Cnr- te. Prin acţiunile revoluţiona­ legat din partea Consiliului Na­ tăţenilor, fără deosebire «Ic na­
tărîre următoarele : ,,Şi hotarul la cazaniile de In mijlocul se­ cerc libertatea naţională“ . triei...". paţi în care entuziasmul faţă re ale maselor populare, care tional Român din Deva să par­ ţionalitate sau rasă. Ic-n asi­
Ardealului, pohta ce-nu pohtit. colului al X.VIT-Ien şi pînă la Credinţa fermă a paşoptişti­ O dată cu alegerea lui Ale­ de Unirea Moldovei cu Ţara au lovit tn temelia putredului ticipe la Alba Iulia, in fruntea
Moldova şi Ţara Românească" cronicile moldovene şi munte- lor în puterea de acţiune a ma­ xandru loan Cuza ca domn al Românească, aşa după cum regim, sc pregătesc condiţiile unei delegaţii de peste două gurat drepturi şî posibilităţi e-
întltulindu-se : „...vocvod şi ne, de la ..pravilile" din Mol­ selor izvgla tocmai din convin­ Ţârii Româneşti, el a fost pro­ spunea Al. Papiu Harían; „cm favorabile dezideratului de sute de cetăţeni, îar Partidul galc dc afirmare şi dezvoltare.
domn a loală Ţara Româneas­ dova şi T^ra Românească şt gerea că această forţă socială, clamat oficial domn al Princi­ mai mnrc dccît tn Principate". veacuri al poporului român — Social Democrat din Deva, In strinsă unitate frăţească, po­
că şi al Ardealului şi al Tării pipă la scrierile stolnicului caro este întregul popor, pre­ patelor Unite, la aflarea cărei Manifestaţiile de simpatie ale Unirea Transilvaniei cu Româ­ prîntr-un credenţional, îşi dă porul român şî naţionalităţile
Moldovei" avînd ca sinteză în Cântacuz.îno şi ale lui Dimitrie tinde drepturile lut legitime veşlt entuziasmul mulţimii a maselor faţă dc Alexandru loan nia.
propriul său sigiliu semnele ce­ Cantemir, constituie un nou naturale în patria sa. după fost fără margini Presa vremii Cuza se daloresc In primul In asemenea împrejurări, adeziunea totală de participare conlocuitoare, alcătuind marca
lor trei ţări. cheag întăritor ce conferă o cum spunea Andrei Mureşanu: relata că „Poporul cu muzica. , rînd activităţii progresiste din prin declaraţia din 12 octom­ a delegaţilor partidului la mă­ familie a României socialiste,
Cu to^tc că vrăjmaşii dinlă­ si mai mare trăinicie legături­ „Kslc ţara părinţilor, ţara un­ cu inelele aprinse s-au purtat trecut a domnitorului. Infrun- brie 1918, Comitetul executiv reaţa adunare Grupurile de­ muncesc umăr la umăr, însufle­
untru si dinafară au reuşit să lor dintre românii din cele trei de au trăit şi trăiesc ei. ţara dr pc lo.itc uliţele... jurind Hor.i tind pc caimacamul N. Vogori- al Partidului Naţional Român ţiţi «Ic patriotism fierbinc, pen­
zădărnicească inestimabila în­ ţâri. Astfel, subliniind originea unde ne tragem şi dc unde am Unirii pe la toate răspintiilc". de, în calitatea dc pîrcălab al aduce la cunoştinţă lumii că legaţilor muncitorimii din Va­
făptuire clin 1599-1000, aceasia comună şi unitatea poporului venit, este vechiul cămin părin­ Aceştia erau în primul rînd ze­ ..in virtutea dreptului firesc al lea Jiului şi Brad au participat tru înflorirea patriei comune".
n constituit o pildă pentru ge­ român, stolnicul Cantncuzino a­ tesc....’'. Prin aceasta se înţele­ cile de mii de cetăţeni care in Covurlutului, cl a produs o pu­ fiecărei naţiuni dc a hotar» li­ la adunare avînd In frunte
neraţiile viitoare, alimentind răta: „Rumânii înţeleg nu nu­ gea că fiecare naţiune îşi are zbuciumatele zile de 22, 23 .şi ternică impresie In rîndul ma­ ber asupra sorţii sale... naţiu­ steaguri tricolore şi roşii, ceea ION FRAJILA
din plin patriotismul poporului, mai aceştia dc aici ci şî din sentimentele .şi conştiinţa exis­ 24 ianuarie, cind la Bucureşti selor. Manifestarea acestui en­ nea română... din Transilvania directorul Filialei judeţene
dovedind că atunci cind inima Ardeal, care insă şi ntoi neaoş tenţei sale, ce trebuie respec­ au avut loc dezbaterile Adu­ tuziasm cuprindea totodată şl declară câ voieşte şi dinsa a ce simboliza, după cum s-a cx- Deva ci Arhivelor statului