Page 96 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 96
MARTIE 1870
D A R E A DE S E A M Ă
cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969
prezentată de tovarăşul Cornelîu Mănescu, ministrul afacerilor externe
La baza relaţiilor sale
cu
Sllmafl tovarăşi. mân a procedai la Încheierea Ne este plăcut să constatăm nale pe calea contactelor st Interne, care s-au făcut In lu m ii Inclusiv ■ în regiunea Tovarăşi deputaţi. toate ţările lumii, România va
a 75 de noi instrumente de co că relaţiile politice, economice, negocierilor, salută aceste co n strumentul manevrelor impe Balcanilor | elabotarca unui situa, în continuare, respecta
In ultim ul sfert de veac, con
Din însărcinarea guvernului, laborare şi cooperare, in cele tehnico-ştiintifice şi culturalo vorbiri, Ne exprimăm speranţa rialiste, a afectat timp de mai program de acţiuni şi măsuri comitent cu dezvoltarea rela rea neabătută a princip iilor in
am deosebita cinste de a înfă mal variate domenii de a c tiv i dintre România şi Franţa cu că ele vor duce Ia rezultate mulţi ani relaţiile inlcrbalca- al deceniului dezarmării ; asi ţiilor şi contactelor bilaterale, dependentei şi suveranităţii
ţişa înaltei noastre Adunări ac tate. nosc o continuă dezvoltare. în pozitive, pe linia normalizării nice. gurarea unui cadru adecvai a crescut ponderea activităţii nationale, egalităţii în drepturi,
tivitatea internaţională desfă România îşi aduce contribu tâlnirile dintre şefii celor două relaţiilor intereuropene, recu Guvernul român consideră participării la dezbaterile co organizaţiilor internaţionale pe neamestecului în treburile in
şurată de statul român în anul ţia activă ta extinderea cola state au constituit şl vor con noaşterii şi respectării frontie că trebuie depuse toate e fo r m itetului a tuturor statelor ca arena mondială. terne şi avantajului reciproc,
1969. borării şi cooperării economice stitui momente importante ale relor existente in Europa — turile pentru ca. trâgind învă re doresc să-şi exprime poziţia dreptului popoarelor de a-şl
in legătură cu problemele dez
România atribuie o mare în
Politica externă a tării noas tn cadrul Consiliului de A ju to r acestei evoluţii. Apreciem că Inclusiv a graniţei Oder-Neisso ţămintele necesare din expc armării, intensificarea rilm u semnătate organizaţiilor in te r decide singure soarta.
tre se dezvoltă în unitate dia Economic Reciproc, al cărui sînt create toate condiţiile ca şi a frontierei dintre cele două rienta istorică şi actionînd în lui negocierilor şl îmbunătăţi naţionale. în special Organiza In vederea realizării ob ie cti
lectică, in armonie deplină cu membru este. Ea işi intensifică raporturile tradiţionale româ- state germane — , a recunoaş consonantă cu interesele vila rea activităţii, structurii şi fo r ţiei N a ţiunilor Unile. rolului velor majore ale securităţii şl
no-franceze să se amplilice ne
politica internă, servind ed ifi tn acelaşi timp, schimburile co contenit, în interesul ambelor terii R.D. Germane. potrivi! le ale popoarelor din Balcani, melor dc lucru ale comitetului lor în lărgirea cooperării din colaborării în Europa, Româ
cării societăţii socialiste m u lti merciale, colaborarea şi coope popoare, al destinderii şi înţe normelor dreptului Internatio să se ajungă la statornicirea în Convins că, prin eforturile tre state, in respectarea drep nia va milita pentru instaura
lateral dezvoltate. Succesele rarea in domeniul economic cu nal, asigurîndu-se participarea zonă a unor relaţii cu adevărat tuturor- statelor iubitoare dc tului internaţional. în e fo rtu ri rea pe continent a unei atmo
importante obţinute de poporul toate ţările socialiste. legerii internaţionale. celor două state qermane. Io normale, bazate pe principiile pace. ale tuturor popoarelor, sc le pentru pace. Membră a 41 sfere de destindere şi înţelege
român in făurirea vieţii sale Ţara noastră îşi dezvoltă re Se intensifică relaţiile Româ condiţii de egalitate cu cele bunei-vecinâlă|i. Această preo poale ajunge la transpunerea de nrqanizatii internaţionale re reciproca, penlru rezolvarea
noi, in înaintarea continuă pe laţiile de colaborare, pe plan niei cu R. F. a Germaniei, Ita lalte state, ta dezbaterea şl cupare este ilustrată de efor In practică a cerinţei de Impor guvernamentale şi a 268 de or problemelor existente şi n o r
calea progresului şi c iv iliz a militar, cu statele participante lia, Elvelia, ţările nordice şi rezolvarea problemelor euro turile consecvente ale ţării tantă vitală pe care o reprezin ganizaţii neguvernamentale, ta malizarea deplină a relaţiilor
ţiei. reprezintă o contribuţie de la Tratatul de la Varşovia, din cu alte state din Europa. pene şi mondiale. noastre de a dezvolta relaţiile tă dezarmarea generală şi. în ra noastră contribuie activ, Inlereuropene. Guvernul ro
seamă la cauza consolidării care face parte, fiind gata să Legăturile tării noastre cu Factor activ al acestui pro politice, economice, culturale primul rînd, interzicerea şi li şi pe această cale. la dezvol mân va acţiona cu stăruinţă
socialismului. la creşlerca lupte alături de armatele prie Turcia cunosc o dezvoltare as ces înnoitor în viata politică cu toate statele din regiune, chidarea armelor nucleare, gu tarea colaborării dintre state. penlru convocarea conferinţei
prestigiului şi forţei salo de a- tene în cazul unei agresiuni cendentă. Este aşteptată cu sa a continentului nostru. Româ de iniţiativele vizînd colabo vernul român va milita şi tn gcneral-europene pentru securi
tractie. dezlănluite in Europa de tor tisfacţie apropiata vizită în ta nia a militat, prin toate ac rarea balcanică multilaterală, viilor, cu toată hotărîrea, pon- % A n u l acesta oferă p rile ju l c- tate şi colaborare, va iniţia noi
ra noastră a preşedintelui Cev- de propunerile guvernului ro fectuăui unul bilanţ al a ctivi
In spirilul politicii consec tele imperialiste, îm potriva u tiunlte pe care le-a întreprins Uu înfăptuirea acestui dezide tăţii desfăşurate de Organiza acţiuni menite să asigure par
vente a partidului şi statului nui stat membru al acestui tra det Sunav, care, fără îndoială, pentru edificarea securităţii mân din 1957 şi 1959 privind rat major al omenirii. ţia N a ţiun ilo r Unile In cel 25 ticiparea directă şi efectivă a
de profundă responsabilitate tat. Totodată, România lărgeşte la fel ca şi vizita efectuată In europene pe un sistem de an transformarea Balcanilor într-o Tovarăşi deputaţi, de ani care se împlinesc de la tuturo r statelor continentului
de
Turcia
preşedintele
Con
pentru destinele poporului ro colaborarea cu armatele tu tu siliului de Stat, Nicolae gajamente clare. lipsite de zonă a păcii, lipsită de arme O trăsătură caracteristică a întemeierea ei. Pentru a răs la toate fazele pregătirii, o r
mân. pentru v iito ru l omenirii, ror statelor socialiste. Ceauşescu, va contribui la lăr orice echivoc, asumate de nucleare, propuneri care işi v le lii politice contemporane punde speranţelor şi cerinţelor ganizării şi desfăşurării confe
tara noastră şi-a adus con tri In cursul anului 1969. dele toate statele, indiferent de po păstrează deplina lor actuali- rinţei, la Întreaga operă de e
girea colaborării multilaleralo tale. esle creşterea aportului tuturor popoarelor, se impune ca în
buţia la promovarea re la ţi gaţii de partid şi de stal, con tenţialul lor economic, militar, statelor la soluţionarea proble treaga activitate a O.N.U. să dificare a securităţii în Eu
ilor de colaborare între ţoale duse de tovarăşul Nicolae dintre cele două ţări. uman. precum şi de măsuri Avem convingerea că exis melor internaţionale. Fireşte, lie aşezată ferm pe temelia ropa.
statele. în vederea soluţionării Ceauşescu. au luat parte la se In anul 1969 au continuat să concrete care să genereze în tă condiţii penlru îm bunătăţi înţelegem răspunderea deose princip iilor înscrise în Cartă. C ontm ulnd şi dezvolltnd in i
problemelor majore ale vieţii siunea specială a C.A.E.R.. la se dezvolte relaţiile României credere, certitudine deplină rea rap orturilor reciproce In bită pe care ţările mari o au Aceste principii au vocaţie de ţiativele sale anlerioare, tara
Internationale, statornicirii pă consfătuirea Comitetului Poli cu ţările din alte continente. pentru fiecare stat în ceea ce tre statele din Balcani, penlru pe arena mondială In rezolva universalitate, ele sini obliga noastră va acorda şi in v iilo r
cii şi securităţii In Europa şi tic Consultativ al statelor par S-au lărgit şi au perspective priveşte securitatea sa. inte dezvoltarea colaborării paşni rea problemelor ce confruntă o- torii în relaţiile dintre toate o alentie deosebită instaurării
în întreaga lume. ticipante la Tratatul de la bune relaţiile României cu ţă gritatea teritorială, garanţia că ce multilaterale prin con tri menirca. Este însă un fapt de statele lum ii, fără nici o în unor relaţii de colaborare paş
Congresul al X-lea al Parti Varşovia, precum şi la întîl- rile din America Latină. Au se află la adăpost de orice p ri buţia activă a tuturor ţărilor necontestat că astăzi proble grădire, condilie sau excepţie. nică şi bună-vecinătale in tre
dului Comunist Român, înscris nirea de la Moscova, din luna fost încheiate noi acorduri de mejdie de agresiune sau de alic din această zonă, corespunză mele majore ale lumii pot fi Guvernul român consideră ţările Peninsulei balcanice, va
în viata poporului ca un eve decembrie, a conducătorilor dc colaborare economică şi tchnl- acte de folosire a forţei sau tor intereselor popoarelor bal soluţionate numai tn condiţiile că Organizaţia N aţiunilor Uni milita penlru transformarea
niment de importantă istorică, partid şi dc stat din R P. Bul co-şliintifică; s-au înfiinţai co de ameninţare cu forţa. canice. cauzei păcii şi secu te trebuie să reflecte in mod Balcanilor in tr-o zonă liberă
a dat o înaltă apreciere po li garia. R. S. Cehoslovacă, R. D. misii guvernamentale şi au înfăptuirea securităţii In Eu rităţii în Europa şi în lume. participării st conjugării efo r fidel realităţile lumii contem de arme nucleare, corespunză
ticii externe a partidului şi gu Germană. R. P. Polonă, R. S. (ost angajate acţiuni de coope ropa reclamă din partea tutu După cum arăta tovarăşul turilor tuturor statelor, mari porane, să devină cu adevărat tor intereselor vitale şi aspi
vernului noslru, a stabilit o- România, R. P. Ungară şi rare pe termen lung cu Chile, ror ţărilor continentului efo r Nicolae Ceauşescu. „tara noas sau mici. In epoca actuală, fle universală. El sc pronunţă pen ra ţiilo r popoarelor din această
bieclivele şi lin iile el direc U.R.S.S. Columbia şi Venezuela, inclu turi stăruitoare, m ultiform e şi tră va face totul, şi in viitor, care stat. flecare naţiune poar lru restabilirea drepturilor le regiune.
toare. Aceste In liln iri, precum şi siv crearea de societăţi mixte convergente, o politică activă pentru a-şi aduce întreaga tă răspunderi pentru statornici gitime ale Republicii Populare
pentru exploatări miniere şl rea unui climat de destindere, Considerind dezarmarea drept
întreaga activitate a guver celelalte reuniuni ale ţărilor petroliere. de dezvoltare a legăturilor re contribuţie la asigurarea unul Chineze în O.N.U., precum şi o componentă esenţială a se
nului român de Înfăptuire a socialiste la care România a ciproce. Apreciind că securita climat de pace şi securitate in încredere şi cooperare Intre in celelalte organizaţii inter curităţii, România sc va pro
politicii externe s-a desfăşurat luat parte, au dovedit că a Intensificarea legăturilor re tea europeană presupune o re Europa şi în lume. îşi va con popoare, pentru promovarea u naţionale. După părerea sa, nunţa cu hotărire pentru rea
ciproc avantajoase cu statele nor raporturi eliberate de spec
sub îndrumarea permanentă a tunci cind problemele sini a ţea tot mai densă de relaţii bl sacra eforturile promovării primirea celor două state qer lizarea unor paşi practici tn
conducerii de partid şi de stat, bordate tn spirit principial $i din Asia şi A lrica constituie o Şi multilaterale Intre ţările con «ustinule a colaborării şi coo trul (oriei, pentru reglementa mane in O.N.U. s-ar înscrie pe direcţia dezarmării generale, in
nem ijlocit a tovarăşului Nicolae tovărăşesc, de stimă mutuală şi preocupare constantă a gu ve r tinentului. menite să slujească Derării internaţionale în inte rea litig iilo r pe calea tratati linia întăririi păcii şl securită primul rînd a dezarmării nu
Ccauşcstu, secretar general al roceplivilate fală de opiniile şi nului român A u evoluat favo progresului lor economic $i resul civilizaţiei mondiale, al velor. ţii internaţionale, ar avea e cleare, precum şi penlru înfăp
Partidului Comunist Român, Interesele fiecărui stat, este rabil relaţiile României cu Ja social, quvernul român acţio nroqresului tuturor popoarelor Dînd glas sentimentelor u- fecte pozitive asupra aclivită- tuirea unor masuri parţiale sau
preşedintele Consiliului de Stal posibil să se stabilească înţe ponia, s-au dezvoltat legături nează pentru dezvoltarea lar Si întregii um a nită ţi“. naniine ale poporului român, |ii orqanr/.a|ici. regionale de dezarmare, in clu
al Republicii Socialiste Româ legeri acceptabile pentru toa le cu Pakistanul, s-au înregis gă a rap orturilor politice, eco Stlma(i tovarăşi, guvernul se pronunţă pentru Actionînd în spirilul princi siv în zona Balcanilor. In Co
nia. te părţile, şi — In acest fel — trat progrese in raporturile cu nomice. tehnico-ştiintifice jn- Ţara noastră atribuie o deo încetarea ncintîrzială a războ piilor po liticii noastre externe, mitetul pentru dezarmare dc la
«.ă se aducă o contribuţie im ţările din Oceania. In Africa, iului din Vietnam, retragerea
Considerind că normalizarea lereuropene. pentru aşezarea sebită însemnătate înfăptuirii delegaţiile române ta cea de-a Geneva şi ta Organizaţia N a
portantă la ridicarea colaboră au fost întărite contactele cu trupelor Statelor Unite ale A-
reală a vieţii internationale, lor fermă pe principiile u n a dezarmării generale şi, in p ri 24-a sesiune a Adunării Ge ţiun ilo r Unile, România va
rii reciproce pe o treaptă su Republica Democratică Congo. m cricii din Vietnamul de sud.
consolidorea păcii şi securităţii nim recunoscute ale legali mul rînd, a dezarmării nucloa nerale a O.N.U. şi la alte reu continua să manifeste in iţia ti
perioară. la întărirea solidari Nigeria. Tanzania. Zambia Şl curmarea oricărui amestec in
reclamă dezvoltarea si întări cu alte ţări. Poporul noslru, tăţii şi eticii internaţionale. re. De cea mai mare impor- niuni internaţionale au promo vă şi spirit de răspundere,
rea legăturilor bilaterale Româ tăţii dintre ţările socialiste. care a cunoscut el însuşi v ic i Pornind de la ideile cu p rin l antă în această direcţie sini treburile interne ale poporului vat activ poziţia Republicii pentru ca rezultatele negocie
nia a acţionai şi acţionează cu Este ferma noastră convin situdinile dominaţiei străine, se în Declaraţia de la Bucu Interzicerea folosirii armeloi vietnamez Penlru soluţionarea Socialiste România iotă de pro rilor de dezarmare să lie pe
perseverentă în vederea ampli gere că. edifîcîndu-şi relaţiile nutreşte o puternică .simpatie reşti. adoptată în anul 1966 de nucleare. încetarea experien paşnică a conflictului din V ie t blemele internaţionale majore măsura speranţelor şi aştep
ficării relaţiilor cu statele din lor reciproce pe principiile fală de eforturile popoarelor statele participante la Tratatul ţelor cu asemenea arme în m e nam, considerăm că este, ile şi au participat la elaborarea tărilor popoarelor.
întreaga lume. In anul 1969. m arxism-leninismului şi inter din aceste continente, consa de ta Varşovia, prin care au diul subteran, crearea de zo asemenea, necesar să se asigu unor importante rezoluţii o- Ţara noastră işi va aduce
tara noastră a stabilit relaţii naţionalismului socialist, în crate progresului şi bunăstă fost formulate importante pro ne denuclearizate prin acor re formarea unul guvern de rientatc spre desăvirşirea pro contribuţia la activitatea o r-,
diplomatice cu Guvernul Re trajutorării tovărăşeşti, pe nor rii. consolidării independentei puneri privind întărirea secu duri internaţionale Insolite du coaliţie care să p e rin e i dez cesului dc decolonizare, spre qanizatiilor internationale g u
voluţionar Provizoriu al Repu mele. relaţiilor dintre statele so lo r economice şi politice. rităţii şi colaborării în Europa, garanţii adecvate, încetarea voltarea democratică,®>dcpen- lărgirea colaborării potiI»ce si vernamentale şi neguverna-
blicii V ietnam ului de Sud. cu cialiste, depăşind dificultăţile In cadrul acestei politici. inclusiv in iţiativa convocării producţiei, reducerea şi lic h i denlă a Vielnam ului oe sud. economice între state. C o ntri
Bolivia. Ciad. Niqer, M alave- acluale. ţările socialiste — u- România sprijină cu hotărire darea stocurilor de arme nu Guvernul român tine să allrm c buţia României s-a concretizai menlale din care face parte,
71a, Uganda şi Noua Zeelandă. nile prin comunitate dc orîn- aspiraţiile popoarelor arabe unei conferinţe general-euro- cleare şi a mijloacelor de trans si cu acest prilej că tara noas şi în adoptarea unor rezoluţii tn vederea sporirii rolului lor
pene, România şi-a adus con
România întreţine astăzi rela duire. de ideologic Şi de te u rn im dezvoltarea lor inde portare a lor la tintă. tră va acorda şl tn v iito r în referitoare la educarea tinere in abordarea şi rezolvarea ma
ţii diplomatice şi consulare cu luri — pol oieri tuturor po pendentă democratică, pe ca tribuţia activă. alături de allo tregul său sprijin material, po tului în spiritul respectului fa rilo r probleme ale contem po
95 de state. poarelor un model de înţele lea progresului economic şî ţări socialiste, la elaborarea A C’a stat membru al Comite litic şi moral eroicului popor tă de drepturile şi libertăţile raneităţii prin mobilizarea a c
gere şi cooperare m ultilatera pelului de la Budapesta şi a •• tului pentru dezarmare de la vietnamez în lupta dreaptă omului şi participarea lui la tivă a eforturilor tuturor sla-
La baza relaţiilor cu loale , social. documentelor Consfătuirii de1 Goncva. România a militat nea
statele, România aşează prin- ’ lă, pot exercita o influentă la- G uvernul român a acordat Ia Praqa a m iniştrilor afaceri !>ălut, împreună cu alte tari pentru apărarea fiinţei sale dezvoltarea naţională, la per lelor lumii în ope^a Com ună
ctpiile — care capătă o im vorabită şi lot mai puternică întotdeauna alentie dezvoltării lor externe, precum şi )a alto <ocialiste. cu celelalte ţări iu naţionale fecţionarea administraţiei pu de extindere a colaborării, de
portantă sporită în viata in te r asupra evoluţiei relaţiilor in- relaţiilor cu ţările arabe. Du acţiuni comune menite să con bitoare de pace. penlru adop Provoacă îngrijorare apariţia blice, penlru nevoile dezvoltă menţinere şi consolidare a pă
naţională şi o adeziune tot mai icrnationale şi dezvoltării lu pă cum se ştie, în cursul anu trîbuie la instaurarea securi tarea şi înfăptuirea unor mă unor noi elemente de încorda rii. cii.
largă din partea popoarelor - mii contemporane. lui trecut. In raporturile Româ tăţii în Europa. Guvernul ro suri concrete de dezarmare, re In regiunea Asiei de sud- Au fost continuate in iţia tive In ţle q în d să şi unească e
ale respectării independentei şi Pornind de ta interesele v ita niei cu unele state arabe au mân consideră că propunerile csl, intensificarea bombarda le României privind coopera forturile cu celelalte state iu
suveranităţii nationale, egalită le ale poporului nostru, de la Intervenit momente nedorite, formulate în documenlele a- menite să ducă la reducerea mentelor americane asupra te rea industriala între statele din bitoare de pace, România va
treplală şi, in cele din urmă.
ţii în drepturi, avantajului re interesele generale ale socia care după părerea noastră, au doptole la aceste în tiln irî re rito riu lu i Laosului, precum şi Europa, înlăturarea obstacole coopera activ cu loale ţările
ciproc. neamestecului în trebu lismului, guvernul român este (ost generate de faptul că nu prezintă o bază realistă pentru la eliminarea definitivă a a r situaţia creată in Cambodgia lor şi a discrim inărilor care pentru căutarea şi apticar?a
rile interne, dreptului liccărui holărit să facă şi în viito r lot a fost pe deplin înţeleasă po melor şi a forţei armate din ea urmare a recentei lo vituri stau in calea dezvoltării no r celor maj potrivite căi şi m ij
stal de a hotărî de sine stătă ce depinde de el pentru inten ziţia ţării noastre care acţio pregătirea şi desfăşurarea con sfera relaţiilor internaţionale. de stat; ele complică şi agra male a relaţiilor intereuropene. loace paşnice de soluţionare a
ferinţei statelor din Europa. El
tor asupra po liticii sale in te r sificarea colaborării frăţeşti cu nează consecvent pentru pro înfăptuirea unor măsuri e fi vează situaţia din 2onă, adu- Dc asemenea, au losl iniţiale problemelor in suspensie, p e n
ne Şi externe. toate ţările socialiste. movarea relaţiilor cu toate înţelege, totodată, să dea do- 1 ciente de dezarmare apare, du cînd prejudicii mişcării de e- acţiuni de cooperare cu orga lru stalornicirea unor relaţii
In condiţiile existentei de vadă de receptivitate fată de i»3 părerea noastră, cu atit.m ai libcrare a popoarelor, luptei
Aşe'/ind neabătut prietenia, statele lumii. nizaţiile internaţionale in do trainice de colaborare între
state cu orîndulri socjal-politi- orice propuneri constructive cu necesară, cu cil cursa înarma lor pentru apărarea libertăţii
alianţa frăţească şî colaborarea ce diferite, unica soluţie ra ţio Eforturile făcute de guvernul privire ta stabilirea ordinii de menii de primă im portantă: in ponoare, bazate pe stricta res
multilaterală cu toate ţările român pentru depăşirea aces zi. precum şi la alte aspecte rilo r acuză proporţii lot mal şi independentei naţionale. formatica, cercetarea operaţio pectare a comandamentelor e-
socialiste în centrul politicii nală de organizare a vieţii in- tor momente au găsit ecou fa îngri jorăloare — fabricarea dn Guvernul român a apreciat nală, utilizarea calculatoarelor »icii şi legalităţii internationale.
tcrnalionale. corespunzătoare pe care le comporlă organiza noi tipuri de arme şi mijloace
sale externe. România a desfă vorabil din partea statelor a rea conferinţei In repetate riu du ri că perpetua electronice in procesul dezvol G uvernul român va n u l'a
aspiraţiilor de progres şi p ro de luptă nucleare şi conven
şura! o activitate intensă de rabe şi au dus la obţinerea de rea şi agravarea încordării în tării. pentru zădărnicirea acţiunilor
adincire şi extindere a relaţi speritate ale popoarelor. este rezultate pozitive. Noi consi Este profunda convingere a ţionale continuă — . iar nego O rientul Apropiat afectează In România au avut loc reu agresive ale imperialismului,
ilor politice, economice, cullu- colaborarea intre toate ţările derăm că In prezent există po guvernului român că securita cierile asupra dezarmării nu negativ silualia internaţională, niuni şi seminalii organizate pentru stingerea focarelor do
ral-şliintifice cu statele socia lumii, convieţuirea lor paşni sibilităţi pentru normalizarea tea europeană nu poate fi de- înregistrează dectt rezultate mcnlin un serios locar de răz de O.N.U. şi instituţii speciali
că, Întemeiata pe respectul cît opera comună a tuturor modeste Povara înarmărilor tensiune şi conflict, penlru e li
liste. deplină a relaţiilor cu loale boi. generează nelinişte şi în zate. in colaborare cu (ara
principiilor fundamentale, una ţările arabe si dezvoltarea a statelor continentului, că de apasă^din ce în ce mai greu minarea oricăror manifestări
In acest cadru se înscriu în- nim recunoscute, ale dreptului stalornicirea ei trebuie să b e asupra nivelului de Irai al po grijorare. Evoluţia evenimente noastră. Reprezentanţi români de amestec in treburile Inter
lîln irile tovarăşilor Nicolae. internaţional. cestora in interesul poporului neficieze în condiţii de denh- poarelor. pune in primejdie pa lor din aceasta zonă pune in au fost aleşi in importante ne ale altor state, de folosire
Ceauşescu şi ton Gheorghe român şi al popoarelor arabe, nâ egalitate toate ţările din cea şi securliatea in ternaţio evidentă faptul că intensifica lunclii la Organizaţia N a liu - a forţei sau ameninţării cu fo i
M aurer tu tovarăşii Leonid Creşterea potenţialului eco al cauzei păcii. In ceea ce îl Europa. rea ostilităţilor m ilitare şi re ailor Unile. precum şi la alte ta în relaţiile interstatale.
nrejnev şi Alexei Kosîghin, cu nomic şi îmbogăţirea patrim o priveşle, guvernul român este nală. ameninţă omul şi opera presiunile, din orice parte ar organizaţii internaţionale gu
niului cultural al tarii noastre holărit să facă tn acest sens In acest spirit, guvernul ro sa. creată cu trudă, ca rezul veni ele. agravează încordarea împreună cu toate forţele
tovarăşii W ladislaw Gomulka. vernamentale.
Marian Spychalski şi Jozef tn contextul unei lumi caracte lot ce depinde de el pentru mân militează pentru ca la în lat al strădaniilor m ultor ge şi Îndepărtează perspectivele progresiste şi antirmpcrialisle.
România va ac(iona penlru l i
Cvrankiewicz. De asemenea, rizate prin pătrunderea masivă întărirea prieteniei dintre po făptuirea securităţii europene, neratii. Arm ele continuă să lie soluţionării conflictului, îm Tovarăşi dcpula|i.
au avut loc două in liln iri în a ştiinţei şi tehnicii in toate porul român şi popoarele a inclusiv la pregătirea şi con lolosite de cercurile imperia piedică dezvoltarea litieră şi chidarea definitivă a oricâtor
tre tovarăşii Nicolae Ceauşescu sferele activităţii umane Şi rabe. vocarea conferinţei, să parti liste, reacţionare ca instru independentă a popoarelor res Aprobînd activitatea interna forme de oprimare şi discrim i
şi losip Broz Tilo. precum şi prin accentuarea diviziunii In- Tovarăşi deputaţi, cipe direct toate statele din mente ale politicii de forţă îm pective. Asemenea acţiuni nu ţională deslăşuralâ de q u ve r nare rasială, pentru asigurai ca
întrevederi între preşedintele Icrnalionale a muncii fac nu înfăptuirea securităţii euro Europa, fără discriminări şl potriva libertăţii şi Indepen pot ii decît în avantajul cercu nul român în amil 1969, apro dezvoltării libere a tinerelor
Consiliului de M iniştri al Re numai posibile dar şi obiectiv excepţii, precum şi- alte state dentei popoarelor. Această si rilor imperialiste, interesate in băm in acelaşi timp întreaga state, conform aspiraţiilor lor
necesare dezvoltarea relaţiilor pene reprezintă una din preo menţinerea şi consolidarea po
publicii Socialiste România şl cupările majore, constante, ale interesate. In conceplia noas tuaţie impune ca toate statuie politică externă a stalului nos nationale şi sociale.
preşedintele Vecci Executive României cu loale statele lu tră. pregătirea conferinţei nu să participe activ, să depună ziţiilor lor în această parte a tru. Dind expresie sentimentelor
mii şi participarea sa activă la Partidului Comunist Român şl lumii. In arest spirit, guvernul
Federale a Republicii Socialis trebuie lim itată ta un grup eforturi sporite în realizarea Elementul central al acestei care animă întregul noslru
te Federative Iugoslavia. S-au amplificarea necontenită a statului noslru Pacea şi secu restrîns de state sau canto de măsuri practice de înceta român a exprimat dezaproba politici ît va constitui şi In vi popor, t o v a r ă ş u l Nicolae
schimburilor de valori materia ritatea în Europa consliluie. de rea sa fată de atacul aerian
realizat, tofoda’ ă. contacte şi multă vreme, o cerinţă de prim nată în tiparele relaţiilor do re a cursei înarmărilor şi de ilor prietenia, alianţa frăţească Ceauşescu, secretar qencral at
convorbiri. Io dilerile niveluri, lo $i spirituale. ordin a tuturor popoarelor la bloc la bloc, ci. dimpotrivă, dezarmare. * israelian asupra unor obiecti şi colaborarea multilaterală cu Partidului Comunist Român,
cu R P. Bulgaria. R. S. Ceho Guvernul român a acţionat este necesar ca acest proces Guvernul Republicii Socialis ve civile din R.A U. şi pro vo toate statele socialiste. Ţara preşedintele Consiliului de
pentru lărgirea contactelor po continentului. Pentru poporul carea de victime In rîndul
slovacă. R. D. Germană. R. P. să ducă la depăşirea actualei te România consideră că numai Stal, declara : „V rem ca prie
litice, a schimburilor econo român, care a avut de suferii populaţiei. România consideră noastră va milita, in continua
Ungară. divizări a continentului în dezarmarea generală consliluie re, pentru lărqirea contactelor tenii noştri din întreaga lume,
mice. tehnico-ştiintifice şi cul imense pierderi umane şi ma că rezoluţia Consiliului de Se
Relaţiile tării noastre cu R.P. turale cu loale statele, mani- teriale în cele două războaie grupări militare opuse, la In calea radicală pentru rezolva curitate, din noiembrie 1967, n- şi intensificarea schimburilor din rîndul tuturor popoarelor,
Albania au evoluat într-un fesllnd preocupare de a asigu mondiale, realizarea securită staurarea unui climat de în rea integrală a problemelor de (cră o bază raţională penlru de delegaţii la diferite niveluri, toţi cei cărora le esle scump
spirit de tnleleqere reciprocă, credere şi înţelegere între toa osebit de grave pc care le ge pentru întărirea unităţii (ârilor progresul, cărora le este scum
ra consistenta şi stabilitate ra ţii în Europa este o chestiune rezolvarea paşnică a silua|iei
evîslînd posibilităţi pentru e x te statele europene. uereaza şi le întreţine cursa socialiste. Guvernul român va pă oacea, să ştie că în poporul
porturilor externe ale larii vitală, o condiţie de cea mai ma din O rientul Apropiat Ea sc
tinderea lor in viitor. A cţiun ile întreprinse de tara înarmărilor, penlru pacea şi ac|iona şi în v iilo r penlru dez român au un prieten de nă
noastre, pe baze reciproc a re importanţă a desfăşurării pronunţă pentru retragerea
In lîln irile şi discuţiile purta vantajoase. muncii sale paşnice, consacrate noastră, vizitele şi întîlnirilo securitatea tuturor popoarelor. ■ trupelor israeliene din terito voltarea şi diversificarea cola dejde care va face totul pen
te an condus la adînclrea co In anul precedent au fost construirii societăţii socialiste la nivel înalt, contactele per Acordurile încheiate ptnă în riile arabe ocupate, respecta borării şi cooperării economi tru trium ful colaborării intre
laborării. au pus în evidentă încheiate 76 do noi Înţelegeri, multilateral dezvollale. manente la alte niveluri cu ţă prezent cu privire la acţiunile rea dreptului la existentă in ce cu ţările membre ale Con popoare, al păcii în lum e“ .
noi posibilităţi de extindere a acorduri şi convenţii de cola In ultim ul timp, se contu rile europene, schimburile uti colaterale dezarmării, cum esle dependentă şi integritate teri siliului de A ju to r Economic Principialitatea şî iuslelea
relaţiilor bilaterale, în avanta borare tn dilerile domenii, cu rează condiţii favorabile, care le de păreri efectuate cu aces Tratatul de neproliferare a ar torială a fiecărui stat din a- Reciproc, cu toate ţările socia politicii externe a partidului
jul tuturor părţilor, au prile state avînd altă orinduire so- fac posibilă aducerea proble te p rile ju ri au permis desprin melor nucleare, ratificat recent ceaslă regiune, pentru rezol liste. El va acorda a!en|ie dez si stalului noslru, confirmata
juit schimburi utile de vederi cial-polîtică. melor securităţii europene din derea unor aprecieri şi con de tara noastră, deşi vizează li varea problemei refugiaţilor voltării relaţiilor de colabora în practică de evenimente, d«
asupra problemelor care inte Au avut loc contacte, schim sfera dezideratelor şi declara cluzii care converg spre de mitarea dezvoltării Înarmării a- palestinieni, po trivit intereselor re pc plan m ilitar cu statele viata însăşi, sînt reflectate in
resează statele socialiste euro buri de vizite, convorbiri cu t iilor de intenţii in sfera ac monstrarea Importantei şi ac lomice, nu prevăd măsuri prac lor legitime. participante la Tratatul de la sprijinul holărit şi continuu at
pene, au constituit o con tribu şefi de state şi de guverne, cu ţiunilor practice. tualităţii canalizării preocupă tice de oprire a producerii, dc Pe agenda vielîl internaţio Varşovia, cu »rmalele tuturor întregului popor, care p a rtiri-
ţie de pret la întărirea unită personalităţi politice marcante Este o realitate că în Euro rilor generale pe făgaşul rea lichidare a stocurilor de arme nale stăruie sarcina lichidării statelor socialiste. pă activ la elaborarea şi în
ţii lor, la promovarea cauzei dintr-un număr mare dc ţări. pa se dezvoltă un proces d'-* lizărilor practice, concrete. nucleare, nu prezintă garanţia definitive a colonialismului şi România va participa, împre făptuirea ei. Adeziunea mase
socialismului, păcii şi colabo Preşedintele Consiliului dc Stal. normalizare a raporturilor in Problemele numeroase şi d i că arma nucleară nu va fi fo neocolonialismului. Poporul ro ună cu celelalte ţări socialiste, lor la politica externă este ex
rării dintre popoare. tovarăşul Nicolae Ceauşescu terstatale. de apropiere intru ficile care s-au acumulat in losită intr-un eventual răz.boi mân urmăreşte cu simpatie şi la eforturile îndreptate spre presia convingerii că aci ivii a
S-au dezvoltat legăturile de a vizitat Turcia, Iranul şi In popoare, de rezolvare a p ro Europa nu sînt, desigur, sus Pătrunsă de răspunderea ca sprijină activ procesul ire ver promovarea unor relaţii nor tea internaţională a guvernului
colaborare dintre Republica So- dia şi a prim it vizitele pre blemelor în suspensie prin ceptibile a ii soluţionate In re incumbă tuturor stateloi sibil dc eliberare a popoarelor male de colaborare paşnică în are drept obiectiv slujirea in
< ialislă România şi Republica şedintelui Statelor Unile ale mijloace paşnice. Cercuri g u tr-o singură etapă, realizarea pentru viito rul omenirii. (ara de sub dominaţia imperialistă, tre loaie statele lumii, spre tereselor supreme prezente şl
Populară Chineză. In toamna Am ericii. preşedintelui Austriei vernamentale. personalîlăli po securităţii pe continent con noastră a prezentat, la actuala de consolidare a in d e p e n d e n ţi consolidarea încrederii şi în viitoare «le tării. Poporul nos
anului trecut au avut loc la şi preşedintelui Finlandei. litice inlluenlc dintr-un număr stituind un proces de durată. sesiune a Comitetului penlru lor politice şi economice. ţelegerii intre popoare. tru ştie că. dacă România so
Pekin convorbiri ale tovarăşu Preşedintele Consiliului de lot mai mare de ţări europene O primă conlcrintă ar putea dezarmare de la Geneva, pro România condamnă discrim ina Totodată, guvernul român, cialistă şi-a cucerii un î n \
lui Ion Gheorghe Maurer cu M iniştri, tovarăşul Ion Gheor manifestă interes penlru slăbi contribui la statornicirea unei puneri de înfăptuire a unor mă rea rasială practicată în A fr i înfăptuind consecvent politica demn şi respectat tn turne, oslo
lovdiăşul Ciu En-lai şi cu al|i ghe Maurer, a efectuat vizite rea încordării, pentru inlălu atmosfere de încredere între suri concrete pe calea dezar ca de Sud şi sprijină lupia principială a partidului şi sta m eritul istoric al conducăto
conducători din R. P. Chineză, tn Anglia şi Belgia şl a primit rarea barierelor ridicale in fala statele europene, la crearea mării După cum vă esle eunos dreaptă de eliberare a popoa lu lui nostru, va dezvolta rela rului său încercat — Partidul
in probleme privind construc pe şefii guvernelor dîn O lan colaborării, penlru identifica condiţiilor prielnice abordării ( ut. tovarăşi deputaţi, propune relor din Angola, Mozambic. ţiile de colaborare, pe multiple Comunist Român.
ţia socialistă în cele două ţări, da. Suedia şl Republica Popu rea căilor de instaurare in Eu graduale şi soluţionării trepta rile noastre au in vedere în- Namibia şi din alte teritorii a- planuri, cu toate statele lumii, Prestigiul şi respectul de ca
dezvoltarea relaţiilor bilatera lară Congo. ropa a unul climat de destin te. de la simplu la complex, ghelarua şi reducerea bugete flale încă sub asuprire colo indiferent de orinduirea lor so- re se bucură azi in lume tara
le. situaţia internaţională. Vizitele menţionate precum dere, pace şi bună-vecinălale. a problemelor în suspensie. lor m ililarc ale tuturor state nială. Solidar cu poporul zim- cial-poliiicâ. In acest scop, se şi conducătorii noştri stau
Relaţiile ţării noastre cu şl contactele la alte niveluri In corsul ultim elor luni au România manifestă o preo lo r; asumarea, prinlr-un docu babwc, guvernul român con vor întreprinde măsuri penlru mărturie a contribuţiei Româ
R. D. Vietnam şi Frontul Na s-au încheia! cu rezultate po avut loc contacte Si convorbiri cupare permanenta pentru în ment internaţional cu forţă o damnă cu hotărâre actul ilegal îdcntilicarca celor mai adecva niei la cauza păcii $i socutMâ
tional de Eliberare din V ie tn a zitive, concrcle. care au de politice Intre reprezentanţi a' staurarea in zona Balcanilor o bligatorie şi vocalic universală, al proclamării de către autori te forme de cooperare, po trivii ţii. a înţelepciunii şi experien
mul de sud s-au desfăşurat pe terminat amplificarea relaţiilor guvernelor Uniunii Sovietice unul climat de încredere, bună- o unor angajamente ferme de tăţile rasiste de la Salisbury a specificului fiecărei ţări, în ţei unui popor hotărî! să nu
fondul sprijin ului multilateral bilaterale, intensificarea cola şi Republicii Federale a Ger verinălate şi cooperare fruc nerccuryere la forţă sau la aşa-numilei „Republici Rliode- condiţii dc egalitate, pe baza precupeţească nimic nentru
acordat de poporul român e- borării în diferite domenii. Ele maniei, ai guvernelor Polo tuoasă. ameninţarea cu folosirea forţei, sia" şi a declarai că nu o re respectului şi avantajului reci a-şi apăra cuceririle revo lu ţio
roirulu i popor vietnamez în au prilejuit, schimburi utile de niei şi R F. a Germaniei, iar Este îndeobşte cunoscut că de neamestec., sub orice formă cunoaşte. proc. nare. penlru a trăi în pace >1
lupta sa dreaptă îm potriva a păreri asupra unor probleme recen!, s-o realizat prima în- în trecui Balcanii erau consi şi in nici o împrejurare, In tre România va milita şi în v i Guvernul Republicii Socia bună înţelegere cu toate po
gresiunii americane. Internationale importante. au lîlnire dintre preşedintele Con deraţi „butoiul cu pulbere el burile interne ale altor s ta te ; itor pentru afirmarea şi pro liste România va acţiona in poarele.
An evoluat pozitiv raportu contribui! ia mai buna cunoaş Europei“ , aria dc confruntare renunţarea la eferluarea de movarea neabătută a dreptului vederea inlensilîcării reia li ilor Profund conştient de înalta
rile României cu R. P. M on tere a poziţiilor şi punctelor silîuluî de M iniştri al R.D. Ger a unor interese străine de as manevre militare pe teritoriul inalienabil şi imprescriptibil a) de colaborare economică şi po răspundere ce îi revine, dînd
golă şi R.P D. Coreeană. de vedere, la îmbunătăţirea mano, îl 1 î Stenii. si ranee oiratiile de prietenie $i co la altor state; interzicerea creării popoarelor de a-şi hotărî sin litică cu tinerele state care de expresie voinţei unanime a po
Rotaţiile n i Republica Cuba clim atului politic general. la iul federal al R.E.O.. ^ ’¡1)' borare paşnică a’c popoarelor de noi b a ze m ilitare şi a am gure soarta, raite de dezvolla- ju n eforturi pentru consolida porului, quvernul român va
s-au dezvoltai, pe multiple pla Ca tară europeană, vilal in Rrandi sla'uhndu-se. totodată din regiune. Vechea melodă a plasării de noi arme nuclearo re economică şi socială, de a rea in de pen de nţi lor, pentru o promova Şi in viilo r o polilu ă
organizarea unei noi ini reve
nuri. teresată în pacea şi socuuîa- nulcritor imperialiste d e a tn po le rilo rii străine, măsuri dc fi slăpînc pe resursele proprii dezvoltare liberă, de sine stă externă pusă în slujba intere
Preocupat de perfecţionarea *ra continentului. România deri la acelaşi nivel G uverne1 vrăjlu popoarele pentru a lc lichidare a bazelor m ilitate şi de a le folosi spre binele tătoare. penlru înlăturarea tu selor naţiunii noastre socialis
ronlinuă a cadrului ju ridic în promovează o politică de Iar român, rare se pronunţă cu eiilea domina, fa iilita tă dc po străine; crearea de zone denii progresului lor. al colaborării turor formelor de exploatare te. ale cauzei socialismului $j
rare se desfăşoară relaţiile cu nă cooperare cu toate statele consecventă pentru rezolvarea clearizate in dilerile părţi ale şi securităţii internaţionale. neocolonialislă. păcii în lume.
statele socialiste, guvernul xo- din Europa. tuturor proHcm elor inlcrnatio litica cercurilor reacţionare.