Page 95 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARf DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A!
Ieri, In pagina all-a:

in Darea de sea­

ma cu privire

la activitatea
Capitală, internaţională

*
a Republicii
a avut Socialiste

România

in anul 1969
loc ANUL XXII. Nr. 4736 SÎM BĂTi 28 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL

AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE

Cea de-o treia zî a lucră­ activitatea internaţională a pus apoi adoptarea unei ho-
rilor sesiunii Morii Adunări Republicii Socialiste România tăriri a Marii Adunări Noţio-
In ziua de 27 martie a.c., Naţionale a fost consocroto în anul 1969. nafe cu privire Io octivitoteu
sub preşedinţia tovarăşului C u v t n t u r e a t o v a r ă ş u l u i dezbotem politicii internaţio­ La dezbotereo generală au internaţională a Republicii
NICO LAE CEAUŞESCU, au a- nale a Republicii Socialiste luot cuvintul deputoţii : Mihai Socioliste Romonio în anul
v u l loc lucrările plenarei Con­ Romonio. Dalea, preşedintele Comisiei 1969, hotărîre core o fost e-
siliului Naţional al Frontului In sală se aflau deputaţii pentru politico externă o M o ­ xaminotă şi însuşită de Co-
U nităţii Socialiste. morelui sfat ol ţârii, precum rii Adunări Naţionole, Gheor­ mişio pentru politică externă
Plenara a dezbătut modul In si numeroşi invitaţi — condu­ ghe Roşu, prim-secretor ol Co­ a M.A.N.
care s-au rezolvat propune­ N I C O L A E cători de instituţii centrale şi mitetului judeţean Bacău al Marea Adunare Naţionolă
rile făcute de către cetăţeni In organizaţii obşteşti, activişti P.C.R., preşedintele Consiliului o Republicii Socialiste Româ­
campania electorală din U - de partid şi de stat, perso­ popular judeţean, Stanciu Sto* nia a aprobat in unanimitate,
nuarle-marlle 1969, precum şl încă destul de puţin. In pla­ lernice: aceste grupe să aibă nalităţi ole vieţii economice, ion, secretar general al Ligii prin vot deschis, Hotârirea cu
Tovarăşi. vărat dc problemele lor. Aco­
activitatea depusă plnă acum lo unde nu există încă condi- nul de măsuri al Consiliului oarecum o răspundere perma­ ştiinţifice şi culturale, ziarişti. române de prietenie cu po­ privire la activitatea interna­
de consiliile Frontului Uni­ ţiuni pentru rezolvarea pro­ National există unele preve­ nentă. acordînd judeţelor un Printre invitaţi se oMou şefi poarele din Asio şi Africa, ţională a Republicii Socialis­
tăţii Socialiste şl principa­ Plenara Consiliului Naţional punerilor făcule, sau cînd pro­ deri în această p riv in ţă ; cred sprijin, un ajutor sistematic. ai misiunilor diplomatice ocre- Mihoil Lupşan, maistru la te România în anul 1969.
lele sarcini ce le revin In al Frontului Unităţii Socialiste blemele ridicate sini neînteme­ că trebuie să ne propunem să Acesta ar fi un lucru bun. ditaţi Io Bucureşti şi numeroşi Combinatul siderurgic din Re­ Deputaţii supremului for ol
anul 1970. Plenara a apro­ a dezbătut probleme de mare iate. trebuie dale explicaţii p li­ dăm mai multă viată consili­ corespondenţi ai presei străi­ şiţa, general-locotonent Ion ţârii, invitaţii aplaudă înde­
bat materialele prezentate in actualitate. Toţi membrii Consi­ ne de răbdare cetăţenilor: pro- ilor, să facem ca ele să aibă Sini insă şî allé probleme, ne. Coman, adjunct ol ministrului lung manifestînd aprobarea
aceste probleme şi programul liu lu i care au luat cuvintul cedînd astfel vom avea de cîs- un rol mai mare în coordona­ tovarăşi, care merită să facă Deputoţii şi invitaţii au în- forţelor armate, Eduard Eisen­ deplină, adeziunea integrolă
de activitate al Consiliului Na­ aici au evidenţiat preocupările tiqal din toate punctele de ve­ rea activităţii organizaţiilor obiectul discuţiilor in cadrul timpinot cu vii şi puternice o- burger, preşedintele Consiliu­ o poporului la politica exter­
ţional al Frontului Unităţii So­ consiliilor judeţene, orăşeneşti dere. componente. consiliului nostru ; cred că or­ plauze pe conducătorii parti­ lui oamenilor muncii de na­ nă a Republicii Socialiste
cialiste. şi comunale pentru rezolvarea ganizaţiile care fac parte din dului şi statului, tovarăşii : Romonio, politică ce cores­
propunerilor oamenilor muncii Aşa cum am mai spus şi In A ici s-a considerat că o pro­ Consiliul National, cît şi Bi­ ţionalitate germană, Ion Ursu,
Plenara a dezbătut şi a a­ făcute In timpul campaniei e- alte împrejurări, organele blemă Importantă este creşte­ roul Comitetului Executiv se Nicolae Ceauşescu, Ion preşedintele Comitetului de punde pe deplin intereselor
probat activitalea Internaţio­ leclorale precum şi, In gene­ noastre de slat si organele rea contrîhuitei uniunilor de vor qindi să lârqească Ierna­ Gheorghe Maurer, Emil Bod- stot pentru energie nudeo- şi năzuinţelor noţiunii noas­
nală desiăşurată de Frontul ral, pentru rezolvarea diferite­ Frontului Unităţii Socialiste, scriitori, artişti plastici şi com­ tica dezbaterilor. A r fi bine da­ noroş, Paul Niculescu-Mizil, ră. Ştefan Peterfi, vicepreşe­ tre socioliste.
U nităţii Socialiste, precum şl lor sesizări şi propuneri adre­ precum şi organele de partid pozitori la munca de educare, că la ordinea de zi s-ar pune Gheorghe Râdulescu, Virgil dinte al Consiliului de Stat, La omioză, lucrările sesiu­
planul relaţiilor externe pe a­ sate curent de oamenii muncii şi organizaţiile de masă — au îndeosebi a tineretului. Mi-« măsurile ce trebuie luate de Trofin, llie Verdeţ, Maxim Ber- preşedintele Consiliului oame­ nii s-ou întrerupt, urmînd co
nul 1970. consiliilor Frontului, diferitelor ca datorie fundamentală să se făcut plăcere să ascult că Uni­ către Consiliul National al ghionu, Florian Dănălache, nilor muncii de naţionalitate următoarea şedinţă plenoră a
Constantin Dragon, Jonos Fa-
Plenara a adoptat textul do­ organisme ale statului. ocupe permanent de soluţiona­ unea Scriitorilor a început să Frontului pentru înfăptuirea lekas, Petre Lupu, Manea maghiară. Ion Spâtârelu, pre­ sesiunii o potra a celei de-a
cumentului „Cu privire Ia secu­ Trebuie să spunem, că in ­ rea problemelor ridicate de ce­ Întreprindă unele acţiuni in a­ celor două proqrame adoptate Mânescu, Dumitru Popa, Du­ şedintele cooperativei agrico­ şasea legislaturi a Morii A ­
ritatea europeană“ , care se dă tr-adevăr, In perioada care a tăţeni. A ctiviştii organelor de ceastă direcţie. Sperăm că în­ recent de Comitetul Central în mitru Popescu, Leonte Râutu, le de producţie „Gheorghe
publicităţii. trecut de la alegeri a existai slat, de partid şi ai organiza­ ceputul bun care s-a făcut — domeniul agriculturii. Trebuie Gheorghe Stoica, Vasile Dojo", judeţul Ialomiţa, Ion dunări Naţionale să fie onun-
o mai intensă preocupare pen­ ţiilor obşteşti — deci şi ai şi care constituie, poate, o re­ ţotâ din timp.
Plenara a hotărit ca tova­ să avem în vedere că in cursul Vilcu. Dumitrescu, preşedintele Uniu­
tru rezolvarea acestor proble­ consiliilor Fronlulul Unităţii venire la unele obiceiuri bune
răşii Gheorghe Apostol şi Con­ următoarelor luni se va de­ Deschizind lucrările, preşe­ nii Compozitorilor, şi Maria Preşedintele Morii AdunăiI
me, pentru soluţionarea chesti­ Socialisto — trebuie să înţe­ din trecut, In mod nejustificat
stantin Mateescu, care au fă­ leagă că sînt chemaţi să ser­ finitiva planul cincinal ; Unind dintele Morii Adunări Noţio- Groza, vicepreşedinte al M o ­ Noţionole, Ştefan Voitec, a
cut parte din Biroul Executiv unilor de muncă şi viaţă uitate — va fi dus mai depar­ scama că el priveşte toate sfe­ nale, Ştefan Voitec, o dat cu­ rii Adunări Naţionale, vice­
care ii privesc nem ijlocit pe vească, ptsa inlrcaqa lor activi­ te. Este necesar să se încetă­ onunţot că, potrivit principiu­
si din Consiliul Naţional al Fron­ rele de activitate ale societă­ vintul deputatului Cornelîu preşedintă a Consiliului Na­
cetăţeni, precum şi a proble­ tate, in te rn e le cetăţenilor. N u­ ţenească In activitatea Uniunii lui sesiunilor deschise, lucră­
tului U nităţii Socialiste ca re­ ţii noastre, este normal ca Mânescu, ministrul afacerilor ţional al Femeilor.
melor de ordin gospodăresc- mai în măsura în care îşi în ­ Scriitorilor şi a celorlalte uni­
prezentanţi ai Uniunii Gene­ edilitar. deplinesc cu răspundere şi uni ca o metodă permanentă Consiliul Naţional să-şi spună externe, care a prerenlot D o­ In numele Biroului M.A.N., rile vor continua în comisiile
rale a Sindicatelor din Româ­ După cum au arătat mai toţi consecventă aceste alributiunl întărirea contactului cu c iti­ părerea, să-şi aducă contribu­ rea de seamă cu privire la tovorâşul Ştefan Voitec o pro­ permonente.
nia, respectiv al Uniunii Cen­ ei se bucură dc Încrederea ce­ torii, cu beneficiarii operelor, ţia la definitivarea Iul. Sini şi
vorbitorii, cu deosebire In do­
trale a Cooperativelor de Con- meniul gospodăresc - edilitar tăţenilor. Numai astfel el vor cu cetăţenii. Desigur, în ca­ alte probleme care, puse tn
• suni, să fie eliberaţi din aceste s-au realizat multe lucruri bu- reuşi să unească elanul şi e- drul acţiunilor de care s-a vor­ dezbaterea Consiliului, cu par­
funcţii ca urmare a schimbări­ j i e — ¿eşi trebuie spus că mai nergja tuturor cetăţenilor in bit, artiştii vor citi sau vor ticiparea reprezentanţilor lu -
lor Intervenite in conducerea avem mult de muncit pentru a Înfăptuirea sarcinilor privind prezenta cetăţenilor operele tteror cate goriilo r Sociale, 'a i
tuturor orqani2a|iilor obşteşti,
acestor organizaţii. asigura ca oraşele Şi comunele dezvoltarea societăţii, ridica­ lor, dar cu această ocazie el vor putea fi soluţionate tn mai Hotărirea Marii Adunări Naţionale cu privire
Plenara a ales ca membri patriei să fie bine întreţinute rea nivelului de viată şi de vor trebui să asculte si ce
ai Consiliului Naţional şl ai şi gospodărite. Paralel cu re­ civilizaţie al oraşelor şi sate­ spun cititorii. Din aceasta va bune condiţiunj. corespunză­
Biroului Executiv al Frontului zultatele bune pe care le-am lor patriei noastre socialiste. ieşi ceva util atit pentru pu­ tor cerinţelor dezvoltării con­
Unităţii Socialiste pe tovarăşii obţinut, în acest domeniu mai In această ordine de idei, aş blic, cît şl pentru creatori. In tinue a societăţii noastre so­ la activitatea internaţională
V lrg il Trolln, membru al Co- persistă destule neajunsuri. U­ dori să mă refer la necesitatea felul acesla cititorii, ascultăto­ cialiste. Aceasta este, de alt­
m itelului Executiv, al Prezidiu­ nele consilii ale Frontului, cit ca deputaţii M arii Adunări rii, spectatorii vor primi din fel, una din raţiunile creării
lui Permanent şi secretar al şi unele consilii populare nu Naţionale să prezinte In mod partea uniunilor de creaţie Frontului Unităţii Socialiste.
C.C. al P.C.R., preşedintele U- se îngrijesc cu toată atenţia mal organizai dări de seamă sprijin, astfel îneît să poată În­ Prin participarea mai activă, a Republicii Socialiste Romania
orqanizată. a tuturor cateqo-
nlunli Naţionale a Cooperati­ ca mijloacele pe care le au la in fata alegătorilor. Cred că ar ţelege mai bine operele. In a­ riilo r sociale, a tuturor orga­
ne gîndim ca, în
(î bine să
velor Agricole de Producţie, dispoziţie să fie folosite cu re­ cursul lunilor mai-iunie să aibă ceiaşi timp însă şi scriitorii,
Florian Dănălache, membru al zultate maxime în ridicarea ni­ artiştii, oamenii de creaţie în nizaţiilor obşteşli la elabora­
velului cdilitar-qospodăresc al loc asemenea M ntîlniri in În­ rea politicii interne şi externe Marea Adunare Naţională, cii Socialiste România de a tla colonială si lărgirea rela­
Com itetului Executiv al C.C. treaga ţară. Cu acest prilej să general vor înţelege mai bine
al P.C.R., preşedintele U n iu ­ oraşelor şi comunelor, în crea­ aspiraţiile şi dorinţele publi­ a partidului nostru, să asiqu- dezhăttnd darea de seamă pre­ prom ova si în v iito r, in p o li­ ţiilo r de colaborare cu tine­
rea unor condiţii de viată tot se dezbată atît problemele le­ râm adeziunea largă a înlrequ- zentată de ministrul afaceri­ tica sa externă, întărire a si rele state independente pentru
nii Generale a Sindicalelor din mai bune cetăţenilor patriei gate de activitatea deputaţilor, cului pentru a putea crea lu ­ lui popor la opera de edifica­ lor externe cu privire la acti­ dezvoltarea prieteniei, alianţei dezvoltarea lor liberă, de sine
România, Valerian Popescu, noastre. modul de rezolvare a proble­ crări care să corespunda do­ re a socialismului, la politica vitatea internaţională desfă­
preşedintele U niunii Societăţi­ melor ridicate de aleqălori. cît, rinţelor şi năzuinţelor cetăţe­ externă, de apărare a păcii, şurată de Republica Socialistă şi cooperării m ultilate ra le cu stătătoare, asigurarea unui c li­
lor de Ştiinţe Medicale şi Du­ De asemenea, după cum s-a mai cu seamă, problemele ho- nilor palriei noastre. Deci din dusă de statul român ( România în anul 1969, loate ţările socialiste, e x tin ­ mat de pace si securitate In
mitru Bejan, preşedintele U ­ subliniat aici. nu toţi deputaţii tărîte de ultima plenară a Co­ strînqerea acestui contact are derea colaborării cu toate sta­ Europa si în lume, întărirea
niunii Centrale a Cooperative­ acordă atenţia cuvenită pro­ mitetului Central al partidului de cîşligat pînă la urmă so­ Totodată, activitatea Frontu­ H O T Ă R Ă Ş T E : tele. fără deosebire de o rîn- unităţii si solidarităţii cu fo r­
lor de Consum. blemelor ridicate in tn llln irile privind dezvoltarea agricultu­ cietatea noastră socialistă, arta lui este şl o cale eficace de duire socială — pe baza p rin ­ ţele antiimperialisle ale con­
avute cu cetăţenii. Trebuie să şi cultura, oamenii de creaţie, atragere a maselor larqi popu­ c ip iilo r suveran ităţii $i inde­ temporaneităţii ;
De asemenea, plenara a ales atragem atenţia tuturor depu­ rii, precum şi hotărîriie M arii cetăţenii patriei. lare la viaţa politică si socia­ Aprobă linia politică externă pendenţei naţionale, c q a lilă liî însărcinează Consiliul de
ca membru al Consiliului Na­ taţilor — attt celor ai M arii Adunări Naţionale privind ca­ lă a ţării. In felul acesta, de­ $i activitatea internaţională a in drepturi, neamestecului în M in iştri al Republicii Socia­
ţional pe tovarăşul Traian Dii- Adunări Naţionale, cit şi al litatea produselor, organizarea S-a vorbit despre activitatea mocraţia noastră socialistă de­ Republicii Socialiste România tre b u rile interne, ava ntajulu i liste România să ia toate mă­
daş. preşedintele Consiliului consiliilor populare — să se şi disciplina muncii. U niunii A rhitecţilor. Cred că vine lot mai efectivă şi tot desfăşurată In anul 1969; reciproc — , sp rijin ire a luptei surile pentru înfăptuirea aces­
judeţean Mehedinţi al Frontu­ preocupe în mai mare măsură ' Este necesar ca înseşi con­ una din recomandările pe care mai eficientă. Prin participa­ Reafirmă holărîrea Republi­ popoarelor aflate sub dom ina­ tei politici.
lui Unităţii Socialiste. de rezolvarea problemelor r i­ siliile Frontului să exercite un Consiliul Naţional trebuie să rea lot mai vie a organizaţii­
le facă Uniunii A rhitecţilor es­
La dezbaterile din plenară au dicate de alegători. Desigur, control mai operativ asupra fe­ te aceea de a asigura ca tn fie­ lor obşteşti, a reprezentanţi­
luat cnvintul tovarăşii : Nlco- slnt probleme care nu-şi pot lului în care deputaţii menţin care judeţ să existe cîliva ar­ lor tuturor caleqorlilor socia­
lae Tăbfrcă, Corlolan Pop, Ca­ găsi o rezolvare rapidă: dar contactele cu alegătorii. îi in­ hitecţi: oricîte eforturi ar de­ le, a maselor înseşi la întrea-
rol Klraly. Zaharia Stancu, chiar şi In acest caz cetăţenii formează asupra activităţii lor pune Uniunea A rhite cţilo r din qa politică a partidului şi sta­ Cu planul trimestrial îndeplinit
Aurelia Dănllă, Gheorghe Pa­ trebuie să primească răspuns, şi asupra problemelor genera­ Bucureşti, ca nu poate înlocui tului facem paşi Înainte în per­
arătîndu-li-se ce se poale şi ce le, rezolvă problemele pe care
loş, Constantin Petre, Dumitru ceea ce pot face arhitecţii care fecţionarea democraţiei noas­
nu. se poate soluţiona, expli- le ridică cetăţenii.
Toma, Carol Gollner, Ion Măr- trăiesc şi muncesc In judele. tre socialiste — parte compo­ U .E.I.L ORAŞTIE
cîndu-li-se cu argumente cau­ In Frontul Unităţii Socialiste Sînt de acord ca judeţele să se nenta. inseparabilă a edificării
qineanu, Constantin Dumltres- zele, motivele. Numai aşa oa­ sînt prezente loaţe organizaţi­ adreseze Uniunii Arhitecţilor,
cu şl Damlan Ascanio. menii muncii simt în mod con­ ile obşteşti: de aceea este ne­ urmînd ca aceasta să organi­ societăţii socialiste m ultilate­
ral dezvoltate. Iată de ce cred
In Încheierea lucrărilor ple­ cret că organele statului, or­ cesar ca In consiliile Frontului zeze trimiterea pe teren a u­ că trebuie să ne qîndim mai Prlntr-o telegramă adre­ trimestrial la produc(la mar­ lor 200 mc buşteni răşlnoa-
narei, a luat cuvlntut tovară­ ganismele Frontului Unităţii să se dezbată modul in care a- nor echipe din care să facă serios la perfecţionarea m un­ sată redacţiei. tovarăşul fă şi la export. La baza a­ se. I 500 mc buşteni de ru ­
şul NIC O LAE CEAUŞESCU. Socialiste se preocupă cu ade­ cesle organizaţii participă la parte — în afara arhitecţilor cii consiliilor Frontului U ni­ Inginer Nicolae Torior, d i­ cestor realizări a stat orga­ laj fag, 700 mc celuloză fag.
înfăptuirea programului adop­ — cadre din învăţămînt şi din tăţii Socialiste. începînd chiar rectorul Unităţii de ex­ nizarea mai raţională a pro­ 100 mc celuloză de diverse
tat in comun, a programului instituie. Aceste echipe să a­ cu munca Consiliului Naţio­ ploatare sl industrializa­ cesului de produc|le. folosi­ specii, 560 tone mangal de
cu care ne-am prezentat în a­ jute organele locale tn defini­ nal. re a lemnului din O- rea judicioasă a utilajelor bocşe, 100 mc cherestea fag,
legeri In fata poporului, reali­ tivarea sistematizării şi în răştle, ne face cunoscut de transport si a timpului dale plnă în prezent peste
zarea politicii partidului şi sta­ proiectare. Eu cred că, Intr-a­ că la 26 martie colectivul de lucru. plan, să ll se adauge alle
In pagina a IV-a: tului. In această privinţă, cred devăr. Uniunea ar putea crea de muncă pe care-I con­ Se preconizează ca pînă importante cantităţi dc ma­
că altt Consiliul National, cît grupe de arhitecţi pentru ju ­ fCONflNUMC.M MO a «•) duce şl-a realizai planul la sflrşilul trimestrului ce­ terial lemnos.
şl consiliile judeţene au făcut deţele care n-au institute pu-
„Cu privire ia se- Hunedoarei îi revin în acest
producţiei. îmbunătăţirea ca­ C ît este şi cît poate fi de consistent apor­
an sarcini de o deosebită În­ Sl precizînd din nou că satisfa­
semnătate pentru creşterea cerea cerinţelor Hunedoarei
comportă învingerea unor n u ­
curitatea europeană lui specific de cocs. In această meroase $i reale dificullăti. se
lităţii si reducerea consumu­
Impun cîteva concluzii asupra
acţiune de importanţă econo­ cărora trebuie reflectat cu
mică naţională, cocsarii hune- tul Văii Jiului la sporirea calităţii cocsului loală seriozitatea.
„Punerea la punct" pe care
document adoptat doreni trebuie să se bucure am redat-o este departe ds
din plin de aportul minerilor
$i preparatorilor din Valea realitate si neconformă în con­
de plenara Consiliului Jiului — furnizorii cărbunelui pra volumului, calităţii şi con­ şul dr. inq. Ionel Crăescu. in- poate vedea că în ceea ce p ri­ şi din această cauză contro­ cepţia şi principiile călăuziloa
re din economia noastră na­
cocsificabil care intervin cu o
pondere de 50 la sută în con­ sumului de cocs. qiner şef cu problemele pre- veşte calitatea ne apropiem lul şi reglajul intermediar al ţională asupra noţiunii de ca­
Pentru înlăturarea acestor paraţiilor la Centrala cărbu­ de partea ideală. fluxului tehnologic de prepa­ litate a produselor. Cererea
Nafional al Frontului sumul total de materie primă nea|unsurl între reprezentanţii nelui Petroşani. — Hunedorenii nu reclamă rare este impropriu. Abia prin Hunedoarei, exprimată in con­
pentru fabricarea cocsului. Fă­
— Ceea ce ne cere Hunedoa­
ră acest sprijin real, efectiv şi Centralei industriale Hunedoa­ ra să realizăm în domeniul ca­ „media", cl variaţia exagerată 1974 preconizăm să moderni­ diţiile de recepţie ce trebuie
ra sl Centralei cărbunelui Pe­
a cenuşii In Jurul acestor »me­
zăm instalaţiile. Plnă atunci,
să fie consfinţite în noul stan­
Unităfii Socialiste consistent, Hunedoara nu va troşani s-au purtat tratative in lităţii cărbunelui cocsificabil dii", (apt ce grevează negativ Hunedoara poate urelua şocu­ dard, este Intr-adevăr severă.
putea îndeplini cu cinste sar­
cinile $i angajamentele in do­ legătură cu un nou proiect de este o enormitate. Dacă hune- asupra întregului proces de rile provocate de variaţia con­ Este severitatea care. în v irtu ­
cocsificare. De aceea, pentru
dorenii au sarcina să sporeas­
standard privind condiţiile de
meniul producţiei de cocs. determinare a calităţii şî do că producţia, calitatea şi >9 a reglementa acest neajuns, ei ţinutului de cenuşă pc marş- tea noii legi privind asigura­
rute. A face ceea ce Hunedoa­
Abordînd această problemă, recepţie a cărbunilor. Cerinţele reducă consumul de cocs, să cer ca v iito ru l standard să pre­ ra ne cere. înseamnă refuza­ rea şi controlul calilă lii pro­
redacţia ziarului nostru a în ­ pe deplin justificate exprimate o iacă prin efortul lor propriu, vadă nu abaterile cenuşi! ad­ rea unul marc număr dc va­ duselor barează calea acelor
treprins la Hunedoara o am­ atunci de cocsarl s-au lo vit în­ nu pe seama noastră, sâ-$) mise pc marşrută şl încadrarea goane cu conţinut Tidicat de produse care nu permit ob ţi­
plă anchetă publicată cu titlul să de „veto"-ul cateqoric al caute rezervele interne în con­ acesteia Intr-o foarte laigă şi cenuşă, prelucrarea lor sup li­ nerea unei eficiente ridicate
.Simple capricii de hencliciar, furnizorului. Dc ce ? Fără a diţiile In care au lucrat pînă îngăduitoare medie ponderată mentară. scăderea extracţiei în procesul valorificării lor.
DE LA UNIVERSITATEA SERALA sau cerinţe Imperioase fonda­ formula concluzii premature, acum. nu să vină cu asemenea lunară, ci abateri minime, doar de cărbune cocsificabil, înlr-un De altfel, trebuie spus că din
mondială a livrării
praclica
te pc realităţi in care spe ancheta noastră preciza că în p re te n ţii! pe un loi dc două vagoane $î cuvînt pierdere pentru noi. De cărbunilor si fabricării cocsu­
încadrarea marşrulel (18— 21
Cu
confruntarea prea puţin con
această
Ia
„punere
DE MARXISM-LENINISM DEVA cîalisti In fabricarea cocsului verqenlS a punctelor de vede­ puncl', tovarăşul Crăescu în­ vagoane) în conţinutul de ce­ aceea, nu sîntem dispuşi să lui, variaţiile calilalive au fost
şi-au expus punctele de vede­ re ale furnizorului şi benefi nuşă admis. cedăm.
re. Evidenţiind îmbunătăţirea cepe să expună evoluţia pre­ M o tivă rile , explica ţiile, ju s­ excluse de multă vreme toc­
Cu prilejul aniversării centenarului naşterii lui In general a calităţii cărbu­ cierului, trebuie să primeze nu parării şi furnizării cărbunelui - Acest lucru nu este posi­ mai datorită neajunsurilor mari
sfera lim ilolă de interese a fur­ cocsificabil : bil de realizat întrucît presu­ tific ă rile şl argum entările ex­ ce le generează. Au rămas ..ca
V.l. Lenin, luni, 30 martie 1970, ia orele 18, în sala nelui. îndeosebi în ceea ce p ri­ nizorului sau beneficiarului, ci puse de tovarăşul Crăescu în ­
— Noi am luat loate măsu­ pune o tehnologic de prepa cxceplie" cărbunii pentru cocs
„ARTA" din Deva va avea loc simpozionul pe tema : veşte reducerea conţinutului aceea de ansamblu, fundamen rile şi am redus conţinutul dc rare foarte avansată, bine pu­ sumează. desigur, punctul de
de cenuşă, specialiştii au ară lalâ a economiei. cenuşă. In 1968 media anuală să la punct şi respectată rig u ­ vedere al fu rn izo ru lu i. Ele îm ­ SÎ semicocs furnizai! de Cen-
„LENINISMUL Şl CONSTRUCŢIA SOCIETĂŢII SO- tat că sub aspectul constan Care este însă reacţia lurni a cărbunilor cocsificabili spă­ ros. Noi nu dispunem de in­ bracă aspecte tehnice dîn cele
ţel calitative, cărbunele pro­ zorului si pe ce anume argu­ laţi era de 8,7 la sută; în anul stalaţii şi aparatură modernă mai diverse asuora cărora e x­ LAURENJIU VISKI
O l -Sli: " V . venit din Valea Jiului nu sa­ mente îşi fondează refuzul do trecut ea a fost dc 8.5 la sută. la preparalia Lupeni. Avem p e rţii în m aterie pot discuta,
tisface cerinţele, prorocind di­ a da curs unei cerinţe legitime Dacă avem în vedere că ce­ un singur aparat pentru deter­
Vor :: -3 te uden{ii universităţii. pro şi contra. Lăsind, deci, în (CONTINUAI! IN 9A0. • |.a)
ficultăţi serioase la cocsifica­ a cocsarllor ? Pe această temă nuşa inseparabilă din cărbune minarea rapidă a cenuşii, care «cama specialiştilor qăsirea
re, cu implicaţii negative asu- am purtat o discuţie cu tovară­ reprezintă 4-5 procente, se este defect de mai multe luni s o lu ţiilo r şi m od alităţilo r optim e