Page 57 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 57
Proletari din toate tarile, uniil-văl
Fyoeroliîle lot
Í
Âridruţo Ceauşescy
Luni, 17 aprilie, locuitorii şeclintele Consiliului popu din alte comune învecinate,
comunei Scorniceşti din ju lar judeţean. Petre Dănică, începe mitingul de doliu.
deţul-Olt şi, alături de, ei, prîm-secretar al Comitetu Au luat cuvîretul Constan
mii de săteni din comunele lui judeţean Vîlcea al tin Mateescu, preotul comu
apropiate — Poboru, Pot P.C.R., preşedintele Consi nei Scorniceşti, Gheorghe
coava,' Tătuleşti, Spineni, liului popular judeţean, şi Popescu, învăţător pensio
Optaşi - Măgura, Priseaca, Gheorghe Năstase, prim-se nar, Nicolae Marlnescu,
Valea Mare —, din alte co cretar al Comitetului jude vechi prieten al ó«functu-
mune ale judeţelor înveci ţean Argeş al P.C.R., pre lul. Constantin Georgescu,
nate — Argeş, Dolj, Vîlcea şedintele Consiliului popu din comuna Vedea, satul
— au condus pe ultimul său lar judeţean. Vata, judeţul Argeş, şi
drum pe Andruţa Ceauşescu, Au fost depuse coroane şi Ion Niţulescu, primarul co
ANUL XXIV. Nr. 5 373 MARTI 18 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI tatăl secretarului general al jerbe de flori din partea fa munei, care au adus un
Partidului Comunist Ro miliei, din partea familiilor ultim omagiu celui care
mân, preşedintele Consiliu membrilor şi membrilor su a fost Andruţa Ceauşescu,
lui de Stat al Republicii So pleanţi ai Comitetului Exe născut şi crescut pe pămîn-
cialiste România, tovarăşul cutiv al C.C. al P.C.R., pre tul Scorniceştilor, omul ca
Nicolae Ceauşescu. cum şl din partea unor re a dat societăţii întreaga
QTESISH Ceferiştii şi-au r 'a-ctiy, ia;' lirlăfifafrea. bfurofij^Vdyitlor amiezli de duminică şi în prieteni apropiaţi. sa putere de muncă, pe pro
cursul
dupâ-
din
încă
priii săi copii, în frunte cu
Au fost, de asemenea, de
REALIZAT sporit , HUNEPÖjlENjl INŢiMPINA:aGU; EKTÿ dimineaţa zilei de luni, puse coroane de flori din primul cetăţean al patriei
şi cel mai vrednic fiu al
consătenii lui A n d r u ţ a
partea Comitetului comunal
Ceauşescu din Scorniceşti, de partid şi a Consiliului poporului nostru. Părinte
« Zi de zi « La angajamentele alţi oameni ai muncii din sa popular comunal Scorni al unei numeroase familii,
tele şi comunele din împre ceşti, a Comitetului jude Andruţa Ceauşescu a tre
DEVA. La căile ferate, regu jurimi, care I-au cunoscut şi ţean Olt al P.C.R. şi a Con buit să muncească din greu
« Urnă de lună Ä La'toata «örllmenleid latorul tic circulaţie este nu apreciat pe cel a cărui viaţă a siliului popular judeţean, a pentru a asigura existenţa
cleul circulaţiei, ooortlOD.at&rul
ei permanent şi operativ, care căminele săte.şti. Şi duminică fost un exemplu de muncă comitetelor judeţene de par zilnică a copiilor, dar în
veghează minut cu minut, ziua numeroase colective de confe şi dăruire familiei sale, ob- tid şi a consiliilor populare toată activitatea sa el a
LA U.V. CALAN şi noaptea, asupra modului cum însemnate renţiari, brigăzi ştiinţifice, for ştei, în mijlocul căreia a judeţene Argeş, Dolj şi Vîl fost condus de simţul mun
se aplică planul de mers şi de
transport pe calea ferată, cum maţii de teatru, brigăzi artistice trăit şi pe care a slujit-o cea, din partea Uniunii Na cii cinstite, de dragoste faţă
de agitaţie, cichlpe de dansuri
se desfăşoară întreaga activita economii s-au deplasat în satele judeţu cu devotament, i-au adus un ţionale a Cooperativelor A- de popor şi patrie, simţă
te a staţiilor. Colectivul de lui în cadrul unor ample ac ultim omagiu, trecînd prin gricole de Producţie, a unor minte pe care le-a transmis
PRIN REDOGEREÂ muncă al R.C.M. din cadrul de materii ţiuni care s-au bucurat de un faţa catafalcului aşezat în ministere şi instituţii cen din plin, de la cea mai fra
staţiei C.F.R. Deva îşi cunoaş
deosebit succc.s In rîndul cetă
gedă vîrstă şi urmaşilor săi.
trale, organizaţii de masă şi
te bine atribuţiile de serviciu
şi depune eforturi susţinute ţenilor. Printre localităţile gaz casa sa ţărănească, îndolia obşteşti, din partea şefilor După mitingul de doliu,
tă, din comuna natală.
de .se numără Bacea, Izvoarele.
pentru realizarea lor. Pe pri şi materiale Homorod. Pricaz. Ctmpn Ini misiunilor diplomatice acre sicriul cu corpul neînsufle
CONSUMURILOR SPECIFICE - mul trimestru al anului, tona Neag. lila, Sîntămăria-Orlea şi varăşul Nicolae Ceauşescu ditaţi la Bucureşti, a unor ţit al lui Andruţa Ceauşescu
La funeralii participă to
jul pe trenul de marfă a cres
cut aici cu 3 la sută, indica multe altele, In care cetăţenii întreprinderi industriale şi este purtat pe braţe de
cu
tntîlnlt
s-au
au
medicul,
SIMERIA. OolecUveJc secţiilor
torul de tone expediate a fost de pr-oducţie ale U.M.M.R. Si- luat parte la mese rotunde şi şl tovarăşa Elena Ceauşe.sou, unităţi agricole, unităţi mili membrii familiei şi aşezat,
ceilalţi membri ai familiei,
realizat In proporţie de 106 ia
mai multă fontă, mai sută, regularitatea circulaţiei merla au obţinut plnă în pre dezbateri, la Intllnlrilc cu brigă precum şi tovarăşii Ion tare, şcoli. după obiceiul locului, pe un
zile ştiinţifice, ori au aplaudat
car mortuar, tras de patru
zent rezultate meritorii în ceea
trenurilor a fost respectată cu
cu căldură spectacolele prezen
stricteţe. ce priveşte reducerea consumu tate de artiştii amatori care Gheorghe Maurer, cu soţia, In jurul catafalcului au boi. Carul, cu sicriul încon
îmbunătăţirea activităţii de rilor de materii şi materiale, s-au inspirat din bogatul folclor Emil Bodnaraş, Virgil Tro- stat de gardă membri ai jurat de flori, porneşte spre
angaja
Indeplinindu-şî
faptic
multe produse finite transport este urmarea firească mentul luat In cinstea zilei de hunedorean. fin, cu soţia. Constantin Comitetului judeţean Olt cimitirul comunal, unde a
al P. C. R. şi ai Con
Pîrvulescu, vechi militant
hărniciei
Întregului
colectiv
a
de muncă de Ia R.C.M., a co 1 Mal. al mişcării muncitoreşti din avut loc înhumarea.
metal
de
Astfel,
consumul
laborării strinse cu staţiile şi pentru reparaţii la locomotive ţara noastră, prieteni şi cu siliului popular judeţean, In fruntea cortegiului se
comunal
Comitetului
ai
cu
conducerile
Întreprinderilor
si de bună calitate beneficiare de tran.sport de pe le cu aburi, vagoane şl pentru Un plus de noscuţi ai defunctului. de partid Scorniceşti şi află portretul îndoliat al
piese de schimb a fost redus
raza sa de activitate. Rezulta
tele bune obţinute pe primul faţă de normele planificate cu Au luat parte, de a.seme- ai consiliului popular comu defunctului, coroanele şi jer
trime.stru al anului slnt o pre 22 tone din care la laminate nea, tovarăşii Constantin nal,- consăteni ai defunctu bele de- flori. De-a lungul
Muncitorii, tehnicienii, in reducere de 10 kg cocs pe misă a continuării lor pe al reducerea consumului reprezintă frumuseţe Sandu, prim-secretar al Co lui, prieteni apropiaţi. şoselei comunale, pe care o
15 tone. .Acest rezultat este c-
doilea trimestru. In această di
ginerii, toţi salariaţii U. V. tona de fontă, ceea ce nu-i recţie s-aii luat măsuri concre fectul măsurilor întreprinse mitetului judeţean. Olt al străbate cortegiul funerar
Călan se află angajaţi intr-o puţin dacă o raportăm la su te pentru realizarea planului o- pentru îmbunătăţirea coefi P.C.R., preşedintele Consi După serviciul religios, în drum spre cimitir, se a-
cientului dc utilizare a materia
permanentă întrecere cu ei tele de tone de fontă pe care perativ dc transport. Se vor lului la confecţionarea pieselor oraşului liului popular judeţeşm. oficiat de episcopul Rîmni- flau mii şi mii de cetăţeni,
forma mai multe trenuri direc
înşişi pentru a îmbunătăţi furnaliştii din Călan le prp,- te şi marşrutlzate de către sta de schimb, de utilizare a de Constantin Băbălău, prim- cului şi. Argeşului, losif care au ţinut să aducă un
continuu calitatea muncii, duc într-o lună de zile. ţiile tehnice de Îndrumare, se şeurilor pentru confecţionarea secretar al Comitetului ju Gafton, şi un sobor de ultim şl vibrant omagiu ce
Cetăţenii
oraşului
HAŢEG.
pentru a spori- eficienţa pro — Experienţa pozitivă acu va reduce timpul de staţionare de repere mici, de debitare me Haţeg şi-au propus ca în aceas lui dispărut.
canică a materialului de la for
Ia Incărcare-descărcare, în tran
ducţiei. La creşterea eficien mulată în primul trimestru zit. je şi de confecţionare pe scară tă primăvară să-i dea locali deţean Dolj al P.C.R., pre- preoţi din comuna natală şi (Agerpres)
ţei economice concură, după al anului, şi care ne-a con In cinstea zilei de 1 Mai, co largă a pieselor în matriţe. Dc tăţii un plus de frumuseţe.
asemenea, extinderea procedeu
cum se ştie, o serie de fac dus la bune rezultate în lectivul R.C.M. Deva şl-a spo lui de confecţionare ă pieselor Astfel, pînă la 1 IVtai, pîctcî
oraşului 1 se vor face unele mo
tori, între care reducerea muncă, o continuăm pe un rit angajamentele, botărit să In- rlin tablă groasă prin tăiere cu dificări şl anume : se va r>^va
tlmpine Ziua Internaţională a
consumurilor specifice ocupă plan superior în acest al doi muncii cu noi şl consistente re flacără oxlacetllenlcă după şa cii plăci de mozaic, se va l.ăcgl
un loc principal, căruia i se lea trime.stru — ne spunea zultate. Dovadă că îşi va res blon a avut ca efect, pc lingă fintina arteziană, se v,a orna
economisirea a trei tone de ta
menta întreaga niată cu 7 ciş
acordă deosebită importanţă tovarăşul Nicolae Pilly, şeful pecta angajamentele stau rea blă groasă, sporirea productivi mele tip broscuţă, precum si cu
lizările din prima jumătate a
la U.V. Călan. Principalul in secţiei furnale. Preocupările lunii In curs ; indicatorul la to tăţii în mod substanţial. im zimbru in mărime natura
dicator de consum aici este furnaliştilor sînt canalizate ne expediate a fost realizat lă. Tot plnă Ia 1 Mai. localni
cocsul, folosit la producerea spre toate direcţiile unde se In proporţie de 101 Ia sută, iar cii şi-au propus să extindă tro
la tone nete pe kilometru —
fontei. Furnaliştii din Călan produc pierderi pentru a le In proporţie de 105 la sută ; ru Largă participare tuarele pc marginea soselci na
depun eforturi susţinute pen diminua pînă la evitarea lajul vagonului dc marfă a fost ţionale pînă la sediul S.M.A.
tru reducerea consumului de completă. Astfel, se înregis redus cu 95 la sută, tonajul din localitate. Dintre lucrările
brvit pe tren marfă a fost rea
cocs, urmărind să dea mai trează pierderi de fier prin lizat în procent de 101,2 la sută, la manifestăriie finalizate, plnă acum pot fi a-
multă fontă, de mai , bună scursurile ce ^ se depun pe iar viteza medie comercială mlntitc : refacerea zonelor
calitate. In primul trimestru jgheaburi. Pentru ca aceste realizată este dc 106,5 la sulă. cultural-educativB verzi de la blocurile situate In
al anului, ei au obţinut re pierderi să fie minime, s-a Cu siguranţă că ceferiştii îşi străzile Mihai Eminescu şi De-
zultate notabile în această luat măsura confecţionării u- vor respecta cuvîntul dat. ceb.al ; pavarea uliţelor din sa
Apropierea . zilei,, de ; 1, Măi a
privinţă, realizînd o econo nor jgheaburi mai scurte şi dat un nou impuls activităţilor tele Silvaşu de .los şi Sllvaşu
mic de aproape 1000 tone de cu o înclinaţie . mai mare, în- ION JURA cultural-cdjics.tlve organizate. Ia , - ’dc,’- SuS.',
‘■cocs, fără să influcnţKe ca cît fluidul, să curgă mai-'- re---
litatea fontei produse. Dim pede, să nu se mai depună
potrivă, din cantitatea de 660 pe pereţii jgheaburilor. In, a-
tone de fontă dată peste pre celaşi scop — al reducerii
vederile planului pe primul cantităţii de fontă solidificată
trimestru, 75 la sută a fost — s-a trecut la folosirea u-
de calitate superioară, cu un nui singur tren de oale, dus- In interiorul ziarului
conţinut de siliciu de 22 la întors, do la furnal la bandă.
sută. La obţinerea aceslor Avantajul este evident: oa
succese au concurat mai lele rămîn mereu calde, ne-
mulţi factori care se află în permiţînd fluidului să se so O FEMEIA - muncitoare, mamă, gos SPORT. Cronici, rezultate, clasa
permanenţă în atenţia colec lidifice şi deci se evită for mente şi etapele viitoare din divi
tivului de furnalişti. Cei mai mările de scoarţă. De aseme podină, cetăţean ziile naţionale A, B, C şi cam
importanţi sînt: funcţionarea nea. oalele de rezervă se in
constantă a furnalelor, fără troduc numai după ce au fost pionatul judeţean de fotbal
deranjamente ; utilizarea de încălzite pînă la incandescen • Breviar cultura! (pagina a Il-a) (pagina a lll-a)
zguri cu bazici täte redusă ; ţă. Deoarece o cantitate ma
asigurarea unor temperaturi re de metal rebutat provine
foarte ridicate — de 9,30°C de la benzile de turnare, se
— ale aerului cald ; folosirea
mai raţională a minereului; pune un deosebit accent pe
aplicarea unor metode şi pro îmbunătăţirea muncii în acest
cedee avansate de lucru la sector. Se are în vedere mai Duminică, pe ogoare s-a lucrat intens Dezvoltarea viitoare
preîncălzirea gazului metan DUMITRU GHEONEA
insuflat. Prin încălzirea la
400°C a gazului metan insu
flat în furnale se obţine o (Continuare în paq. a 2-a) a municipiului Deva-conjuaatä
la insăminţatul porumbului
'Şantiere: cu ideea de sistem urban
Mecanizatorii şi cooperatorii
Alte unităţi au ter-^ o condiţie primordială în tr-o puternică acţiune de
prezenţi la datorie aprecierea justă a dezvoltă dezvoltare.
In cadrul sistemului ur
minat semănatul rii viitoare a unei localităţi ban, municipiul Deva, prin
este considerarea ei ca fă-
U Ca în zilele obişnuite, du Binder (la C.A.P. Romos), Cos .socoti însă ce producţie se eînd parte integrantă din cipalul centru de coordona
Eforturile cooperatorilor minică în aproape toate uni tea Candín (la C.A.P. Vaidei) pierde prin întîrzierea chiar sistemul teritorial în caro re a activităţii social-eco-
şi ale mecanizatorilor con tăţile agricole din judeţul şi Ion Ştefan (la C.A.P. Ro- şi numai cu o singură zi a se este situată. Sub acest as nomice, parcurge în prezent
H
tinuă să fie concentrate la nostru mecanizatorii şi coope moşel) au lucrat cu spor, ceea mănatului (?). Ca un aspect pect, dezvoltarea municipii o dezvoltare accelerată a
n finalizarea grabnică a în- ratorii au fost prezenţi la da ce atestă că recolta viitoare pozitiv amintim că maşina de lor Deva şi Hunedoara a potenţialului său de produc
u sămînţării porumbului. In torie, la însămînţatul porum se pregăteşte cu răspundere, semănat nu a stat totuşi ne lărgit aria lor de influenţă ţie reflectată într-o rapidă
cooperativele agricole un bului. Ca urmare, la realiză urmărindu-se ca semănatul să folosită, mecanizatorul Sabin atît asupra localităţilor ur creştere demografică.
de zilnic s-a lucrat din rile dobîndite pînă la jumă se încadreze în limitele epocii Bucur fiind prezent la semă bane mai mici — Simeria Perspectivele industriali
n plin, duminică 16 aprilie tatea lunii aprilie a.c., s-au optime. Pînă ieri, mecanizato nat pe ogoarele Staţiunii ex şi Călan — cit şi asupra a- zării municipiului, calităţile
a.c., s-a încheiat această mai adăugat alte peste 700 rul loan Binder a însămînţat perimentale din Geoagiu. In şezărilor rurale de pe văile
importantă lucrare, punîn- hectare însămînţate, în unită 90 de hectare cu. porumb din ziua de 16 aprilie a.c. s-a lu Mureşului, Cernei şi din EUGEN ILIŞIU
ii du-se astfel o temelie trai ţile deservite de S.M.A. Sime- cele 105 planificate a se cul crat la însămînţarea porum perimetrul munţilor Poiana arhitectul şef
nică recoltei. ria, lila, Călan, Geoagiu şi O- Ruscăi. S-a constituit astfel al municipiului Deva
Iii primilvara aceasta, parMc ¡parca octăţcncască la ţospotlA- tiva cu porumb la C.A.P. Ro bului şi pe ogoarele coopera un sistem urban ale cărui
rlrea şi înfrumuseţarea loealitiiţi lor a cunoscut un suflu nou. un Printre cooperativele a- răştie obţinîndu-se cele mai mos. Ieri, la această unitate tivelor agricole din Băcia,
spor tle flăriiirc pentru frumos. ii gricole în care s-a acordat bune rezultate. O activitate s-a încorporat sămînţa de po Simeria, Brănişca, Sîntandrei, localităţi sînt antrenate în- (Continuare în pag. a 3-a)
o deosebită atenţie înca intensă s-a înregistrat pe o- rumb în sol pe ultimele hec Sarmizegetusa, Silvaş, Şerel —
Planul de gospodărire li drării acţiunii respective goarele cooperativelor agricole tare. să amintim doar cîteva e-
în limitele epocii optime se
numără şi cea din Hărău. din raza consiliului intercoo- La C.A.P. din satul Aurel xemple.
peratist Geoagiu. Din discuţia
e practic finalizat H Tovarăşul loan Pavel, ac purtată cu tovarăşul ing. Vir Vlaicu s-a întîlnit Insa o si rative agricole în care rit Anchetă sociologică in rindul
Sînt însă o serie de coope
tuaţie greu de explicat. încă
tivist al Comitetului jude
ţean de partid, a ţinut să gil Tudan, directorul S.M.A. de sîmbătă conducerea unită mul de lucru nu poate fi
hunedoara. Deşi duminică timpul a fost prea \i Geoagiu, am reţinut că meca ţii a anunţat că; „pentru considerat ca satisfăcător, populaţiei municipiului Hunedoara
evidenţieze aportul .sub-
puţin favorabil, circa 2 000 de hunedoreni au fost pre u stanţiai al mecanizatorilor nizatorii din secţiile aparţină dun-iinică semănătoarea va fi unde, deşi au existat posibi
zenţi în cursul dimineţii pe şantierele muncii pa loan Ţîr, Sabin Bălşan şi toare unităţii respective au e- disponibilă deoarece coopera lităţi ca semănatul porumbu
Cifeva mii de locuitori ai oraş. Datele ancliele/lolo-
triotice. n Pamfil Cepălău la termi- fectuat, duminică, semănatul torii nu vin să pregătească lui să se afle într-un stadiu oraşului Hunedoara, precum sesc cunoaşterii cerinţelor şi
O animaţie deosebită au cunoscut străzile cartieru u porumbului pe aproape 100 soluţia necesară ierbicidării avansat, s-a tărăgănat în mod
opţiunilor populaţiei pentru
lui Stadionul nou şi Pădurea Chizid, unde locuitorii u hectare. Mecanizatorii loan culturii”. Şl, într-adevăr, coo şi navetişti ce lucrează în ootiunilor nonulatiei' nentrii
oraş sînt chemaţi în aceste
oraşului au executat îndeosebi lucrări de finisare la (Continuara in pag. a 2-a) Buda (la C.A.P. Geoagiu), Ion peratorii nu au venit, fără a zile să-şi spună cuvîntul în dezvoltarea imediată şi de
perspectivă a oraşului. Ser
zonele verzi nou plantate, la taluzarea traseului minU cadrul unei anchete socio vind unor scopuri ştiinţifi
trenului ca şi la aleile şi rondurile cu flori. Datorită logice despre dezvoltarea ce, este nevoie ca informa
participării masive a cetăţenilor la acţiunile organiza sistematizată a oraşului. ţiile obţinute să fie sincere,
te în cursul lunilor martie şi aprilie, planul^ de pre Scopul studiului sociologic clare, răspunsurile fiind de
gătire a oraşului pentru ziua de 1 Mai, de înfrumu este îmbunătăţirea vieţii so marc folos.
seţare şi gospodărire a tuturor cartierelor, este practic ciale a oraşului, a condiţii Ancheta sociologică este
finalizat. lor de civilizaţie urbană, a efectuată dc consiliile popu
Este semnificativ faptul că în noua ediţie a între nivelului dc trai al locuito lare .judeţean şi municipal
cerii muncii patriotice locuitorii municipiului Hune rilor. Rezultatele cercetării Hunedoara, cu asistenţa
doara au efectuat diverse lucrări de înfrurnuseţai e şi ştiinţifice sînt oferite urba ştiinţifică a specialiştilor din
gospodărire a căror valoare se ridică pînă în piezent niştilor pentru întocmirea Institutul dc studii pentru
la peste 25 de milioane lei. ' ’ ' ' schiţei de sistematizare a sistematizare, arhitectură ,şi
municipiului Hunedoara, tipizări (I.S.A.R.T.) Bucu
Tinerii au muncit cu dăruire pentru prevederea acelor reşti.
echipări şi dotări care să
In rîndul pensionarilor şi
asigure în perspectiva ani gospodinelor ancheta este
ILIA. Duminică s-a desfăşurat o amplă acţiune de lor 1990—2000 condiţii opti efectuată dc activişti volun
muncă patriotică a tineretului. 300 de tineri elevi me de trai pentru toate ca tari, cu împuternicirea scri
la şcoala de şoferi — au muncit cu dăruire la ame tegoriile de populaţie. Dc să din partea consiliului
najarea a aproximativ 1 200 m de mal aparţinînd ca aceea, în eşantionul selec popular municipal.
nalului de evacuare a apelor la rîul Mureş. tat sînt cuprinşi muncitori, Amabilitatea dc a răspun
S-au evidenţiat: loan Deac, Miron Băluşă, Gheor- ingineri şi tehnicieni, eco de la anchetă va spori nu
ghe Constantin Vasila, Gavrilă Cozma, Mircea Toma nomişti, medici şi cadre di mărul propunerilor ce vor
dactice, casnice şi pensio
şi alţii. înainte de Insimînţarea po nimbului, mecanizatorii Aurel Beler, loan CaOrinohi ji Imre Gal fac presătirea patului germinativ orienta dezvoltarea viitoare
TIBERIU BURZA pe ogoarele C.A.P. Crlstur. nari, elevi şi cooperatori
activist Ia Comitetului judeţean al U.T.C. din satele ce aparţin de a oraşului.
------ {