Page 58 - Drumul_socialismului_1972_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 373 © MARJI 18 APRILIE 1972

1

F I M I â A

muncitoare • mamă •. gospodină • cetăţean Finala judeţeană a eoneursului brigăzilor

Combinatul siderurgic Hu­ în comitetul de partid pe trat în laborator, ŞI cîtă fru-
nedoara presupune — chiar secţie, ştiu că vă preocupaţi musdţ» pTfofeslontflă şl spiri­
şi prin denumirea ce-o poar­ şl de creşterea profesională tuală n-a ciştlgat da atunci I
tă — o muncă bărbătească, şi civică a multor tineri şi, — Şara a o fată foarte Sfaturi
dură am spune, In care dincolo de tdate acestea, harnică, dar şl toarta mo­
cu greu ai crede că Întîl- sînteţl soţie şi mamă. Nu vă destă. Trebuia să-l tragi cu'
neşti ifemei muncitoare. Şl, e greu ? vlntele cu cleştele — mârtu* Două Bile de întrecer», un o notă de autenticitate pro­ tate şl militantism pentru a- C.S.H., secţiei turnătorie de
totuşi, în acest colos âl si­ — N-aş putea spune că riseşte Inginera iLetîţla Cio- public numeros în sălile „Si- gramului lor. Cele mal multe titudine avansată în muncă. la U.V. Călan, E.M. Teliuc,
derurgiei româneşti lucrea­ mi-e uşor, dar oînd Ia iaci rogaru, preşedinta comisiei derurgistul“ din Hunedoara dintre formaţiile prezente pe O problemă controversată Termocentralei Mintia, cele
ză peste 2 400 de femei, iar cu dragă Inimă nu ţl sa par de femei din combinat. Cu­ şl „Arta" din Deva, 24 de e- scena finalei s-au străduit să este aceea a infuziei de „ser" din Rapoltu Mare, Spitalul
mai mult de jumătate din­ chiar grele. Şl-apol sînt noaşte foarte bine fluxul chipe, peste 800 de interpreţi convingă ascultătorii prin ori­ revuistic în jocul unor bri­ Hunedoara, Sîntandrei, Mâr-
tre ele sînt muncitoare ca- foarte mult ajutată de soţul tehnologic in cadrul întregii Dacă umezim puţină — iată sumarul finalei jude­ ginalitate, prin expresivitate, găzi. Ritmul de dans modern, tineşti, precum şi cooperati­
uzine eocsochlmlce, pentru că sare de bucătărie cu cîteva ţene a concursului brigăzilor prin forţa* de sugestie a sec­ şarje umoristice, melodii de vele meşteşugăreşti ..Unirea"
muzică uşoară, momente ve­
clin Petroşani şi „Prestarea"
a lucrat la laboratorul sec­ picături de zeamă de lă- artistice de agitaţie. venţelor şi prin densitatea
ţiei da desulfuraré a gazului mîle obţinem o pastă cu Dar, dincolo de amploarea faptelor invocate. (Chiar da­ sele, satiră tip „estradă" la din Hunedoara. Foarte bună
iniţiativa organizării în ace­
de cocs, la laboratorul sec­ care putem curăţl de rugi­ întrecerii şl de atenţia ce i că, uneori, artiştii au copiat adresa unor fenomene din laşi timp a unei acţiuni me­
viaţa citadină şi mai puţin
stilul unor cunoscute vedete
s-a acordat din partea publi­
ţiei chimice de sulfat de a- nă obiecte din fier ca vase, cului şl forurilor competente, ale estradelor sau micului e- din cadrul întreprinderii au todice cu instructorii brigăzi­
monlu, la rectificarea ben­ tacîmurl, sCrUmlere. se Impun cîteva concluzii re­ cran, aceasta nu scade cu ni­ caracterizat unele evoluţii. lor artistice de agitaţie.
zenului, iar acum face ana­ ieşite în urma vizionării evo­ mic valoarea interpretărilor). Aşa a fost cazul brigăzii
lize speciale grele, care cer I© Cînd cumpăraţi păsări luţiilor formaţiilor din con­ Este cazul să remarcăm buna P.T.T. Deva şi brigăzii cămi­ In viitor, ceea ce ar trebui
o înaltă specialitate. Munca (raţe sau gîşte), încercaţl-le curs. impresie pe care au lăsat-o nului cultural din Rapoltu să stea in atenţia tuturor
el harnică — care s-a îm­ docul. Dacă acesta se în­ în primul rînd, a sur­ brigăzile P.T.T.R. Deva, cea Mare (instructori: Ştefan Ră- formaţiilor este continuitatea
acestei activităţi, permanenti­
doaie uşor, înseamnă că
îlficate — electriciene, maca- meu şl de copii. Soţul e se­ pletit cu învăţătura (a ur­ pasărea e tînără. prins In mod plăcut partici­ a muncitorilor turnători din duţ şi George Casan de la zarea, îmbunătăţirea mijloa­
ragisie, sudoriţe,; menevran- cretar al comitetului de par­ mat şl liceul) l-a adus 8 parea largă (7) a unor bri­ Călan, Casei de cultură din Teatrul de estradă din De­ celor de expresie, dar mai
te, b6'binatoare, termotehnl- tid la aglomeratorul nr. 1 steluţe de fruntaş. I© Se poate minea fără găzi artistice de agitaţie apar- Petroşani, E.M. Teliuc, cămi­ va... !). ales abordarea cu curaj şi
ciene, laborante, acari, fre- iar băiatul secretar U.tT.C. — Dumnevoastră m-aţi reţineri ceâpă sau usturoi ţinînd căminelor culturale nului cultural Rapoltu Mare Iată şi cîteva aprecieri re­ intransigenţă a celor mai în­
zoare, mecanice de bandă, pe clasă, la liceu. Tocmai crescut I (mai ales acum, cînd e săteşti. Se pare că acest gen etc. latate de preşedintele juriu­ semnate probleme din via<a
formatoare. O suită de pro­ pentru că ne cunoaştem toţi Acesta a fost răspunsul prezentă salata verde). Mi­ artistic — în care ritmul a- Cit despre texte, acestea lui. Bogdan Căuş, din Bucu­ de zi cu zi a oamenilor mun­
fesii pe care femeile hune- responsabilităţile şi ţinem Şarel la portretu-i creionat rosul din gură dispare dacă lert, aciditatea textului, cos­ s-au dovedit şl de data aceas­ reşti, metodist de specialita­ cii, a întreprinderilor, insti­
.dorene le onorează cu pri­ să le facem faţă, ne aju­ de preşedinta comisiei de veţi mesteca cîteva boabe tumaţia, muzica ' etc., se ta ,,cheia" succesului sau... te la Centrul de îndrumare tuţiilor şi satelor“.
cepere, cu apea responsabi- tăm. femei. Şl, poate, fără voie, prăjite de cafea sau frun­ îmbină într-un micro-specta- insuccesului. Cu adevărate a creaţiei populare şi a miş­ Finala judeţeană a con­
lităte inrţpusă de însuşi lo­ — Aveţi un cămin şi o fa­ ne-a oferit încă un portret ză verde .de pătrunjel. col de nuanţă urbană — îjicepe montaje literar-muzlcale (bri­ cării artistice de masă : „Es­ cursului brigăzilor artistice
cul important ocupat în an­ milie frumoasă, mărturisesc — al dascălului el. Inginera să-şi cîştige un loc dln^^i& în gada căminului cultural te semnificativă renaşterea a- de agitaţie, prin strădania ar­
grenajul vieţii industriale. cei care vă cunosc. Lucreţia Clorogaru. ® Puteţi obţine cuburi ce mai mare în activitatea Luncoiu de Jos sau Poiana) cestor forme active ale muncii tiştilor amatori de a face din
— SpurBCţl-ne. de cînd lu­ — Da. E ceea ce ne-am Integrarea femeii în uni­ de gheaţă roşii, portocalii căminelor culturale rurale ori cu versificaţii aproxima­ politice de masă ! In judeţul brigadă un real „controlor
craţi la termotehnică ? — dorit. Cred că liniştea, ar­ versul industriei cunoaşte la sau chiar policrome folo­ cit şl, fireşte, „priză* la pu­ tive (brigada căminului cul­ dumneavoastră, întrecerea a de calitate", a fo.st, în ansam­
ne-am adresat şefei de e- monia, buna înţelegere în C.S.H. nenumărate exemple sind sucuri vegetale sau blic. tural din Dobra) desigur nu cuprins circa 160 de formaţii, blu, un spectacol reuşit, do-
chipă Elena O.rtafle. familie depind, în foarte ma­ cu forţă de convingere. diferite siropuri colorate. Spre deosebire de alte ase­ se poate aspira la un loc multe dintre ele fără prece­ vedindu-se încă o dată nece­
— De 18 ani. De cînd am re măsură, de femeie. De Conştiinciozitate şi dina­ Metoda de „fabricaţie“ e menea întreceri, cînd inter­ fruntaş în ierarhia întrecerii. dent în această direcţie, cum sitatea prezenţei lor active în
termdnat şcoala profesională. felul cum ea ştie să-şi orga­ mism ; iată atributele ingi­ foarte simplă; coloraţi o preţii nu puteau fi deosebiţi Trebuie amintită aici şi situ­ ar fi cea din comuna Mărti- viaţa colectivelor de muncă
De atunci, fără întrerupere, nizeze treburile, să-şi în­ nerei Maria Koka, şefa la­ cantitate mică de apă cu decît după text, majoritatea aţia acelor texte în care sa­ neşti. Spitalul din Hunedoa­ hunedorene.
ra sau Termocentrala Mintia.
tira şi umorul ricoşează în
boratorului ce deserveşte Fa­
în acelaşi loc de muncă. drume familia. Şi ceea ce sirop de zmeură. Apa, câre brigăzilor care au evoluat re­ gratuităţi la adresa nemuri­
— ■ Oare v-au fost bucu­ pretinde, în Conduită, de Ia brica de dolomltă de la capătă o nuanţă frumoasă cent au adus în scenă costu­ torului „acar Păun". Este ne­ Am remarcat prezenţa ma­
riile muncii ? soţ şi copii trebuie, în pri­ Zlaştl şl care are pe linie de de roşu, o Veţi turna în maţia Şi accesoriile de recu­ voie, pe lingă prezentarea sivă în rîndul artiştilor ama­
partid sarcini pe care le în­
— E greu de răspuns, pen­ mul rînd, să dovedească ea. tăvîţa cu grătar a frigide­ zită specifice locului lor de realizărilor de la locurile de tori a muncitorilor, ţăranilor, In cadrul întrecerii finalei,
tru că munca mi-a dat mul­ Altfel nu se poate. deplineşte cu maturitate. rului, îneît nivelul ei să nu muncă. „Brigada turnători- muncă, de mai mult curaj în funcţionarilor şi intelectuali­ brigada artistică de agitaţie
te satisfacţii. Vedeţi, repa­ — Dar îndrumarea pe ca­ Cînd o vezi acasă, în mijlo­ depăşească jumătate din a- Ibr” din Călan, a sanitarilor combaterea unor lipsuri, a- lor, buni cunoscători ai as­ aparţinînd Sectorului VIII
răm, verificăm, punem în re aţi dat-o tinerilor la locul cul familiei dragi, cu cîtă dîncimea recipientului. Lă.> din Hunedoara, a minerilor bordarea celor mai stringente pectelor locului lor de mun­ din Bucureşti (instructor :
din Teliuc, toate echipele că­
că. In mod deosebit s-au im­
stare de funcţionare apara­ de producţie v-a adus bucu­ migală şi fantezie născo­ saţi o oră, o oră jumătate, minelor culturale şi altele au preocupări de producţie, an­ pus atenţiei juriului brigăzi­ George lonescu) a prezentat,
te electrice şi electrotermice rii ? ceşte cu croşetul flori şl să îngheţe bine. Turnaţi a- reuşit ca în acest mod să dea corarea în realitate, fermi- le căilor ferate uzinale din în afară de concurs, progra­
frunze n-ai crede că ea e
după care se conduce pro­ — O, da, desigur. Cîţi din­ poi deasupra altă canti­ mul intitulat „Eu răspund de
cesul tehnologic la furnale, tre ei nu sînt oameni azi! femela dinamică sub a că­ tate de apă — colorată în tine, tu răspunzi de mine".
la oţelării. Vă daţi seama, Nicolae Toma e în ultimul rei dirijare laboratorul nu verde, portocaliu sau gal­
şl-a pătat niciodată cartea
deci, ce responsabilitate in­ an la chimie, Maria loniţă. ben, pînă aproape de măr­ C. DROZD
cumbă munca pe care o fac, Lucian Gologan, Ladislau de vizită. ginea superioară a tăviţei
iar satisfacţia e cu atît mai Szabo şl _ cîţi alţii sînt'- azi Aici, la C.S. Hunedoara, de aluminiu. Veţi obţine
mare cu cit simt zi de zi foarte buni muncitori. forţa de muncă feminină îţi un cub de gheaţă bicolor Editată de Comitetul ju-
roadele strădaniei depuse. La laboratorul uzinei dă cea mai convingătoare care va aduce, fără în­ deţean al U.T.C. şi Inspecto­
— Sînteţi şi secretara or­ cocSochimice lucrează, de a- mărturie a egalităţii femeii doială, laude gazdei la ser­ ratul şcolar al judeţului
ganizaţiei de bază la servi­ proape 15 ani, Sara Brezo- cu partenerul ei de viaţă. Hunedoara, in cinstea ani­
ciul termotehnlc şi membră van. Avea 17 ani cînd a in­ LUCIA uau virea băuturilor. versării semicentenarului
organizaţiei U.T.C., culege­
rea de poezie intitulată
sugestiv „Paşi spre împli­
nire" poartă amprenta u-
GInduri pentru nui debut reuşit al multo­
ra dintre creatorii tineri,
Aş dori să ie fiu folosi­
tovarăşele mele toare femeilor cu unele sfa­ cură toţi muşchii faciali şi plini, pe faţă (apa Să nu fie majoritatea elevi, membri
ai cenaclurilor şi cercu­
ai gîtului :
exagerat de rece, ci potri­
turi în probleme de ordin vită). Cînd plouă ridicăm rilor literare şcolare hu­
Rîndurile de faţă se vor 1) gura deschisă, mişcată
nedorene. Cîţiva dintre ei
o invitaţie în lumea meş- cosmetic pentru că, în me­ Sus — jos, stînga — dreapta, capul să ne stropească cit — loan Gif-Deac, Ion E-
mai
de
seria mea,'“ am îhtîlnit mul­
mult
picăturile
teşugarelor, a acelor femei te aspecte care, dacă ar fi puternic, de 10—15 ori ; ploaie.
care, cu talent, cu fante­ fost cunoscute din timp, ar 2) cu degetele întinse, vu. Paul Şomăcescu, Lucian
zie, cu dragoste pentru fi înlăturat unele neajun­ prindem tîmplele pe ambele Am arătat ce trebuie fă­ Strochi şi Constantin Nele-
ga sînt deja cunoscuţi pu­
muncă, ne înfrumuseţează suri ale... frumuseţii. Desi­ părţi (degetele mari 'prind cut în Interesul menţinerii blicului prin intermediul
ţinuta vestimentară, ne dau gur, astăzi, un număr tot. pomeţii, sub urechi) — a- tinereţii. Acum să analizăm
un plus de prospeţime, de mai mare de femei înţeleg cum clipim tare din ochi ce trebuie să evităm, tot recitalurilor de poezie des­
făşurate la Hunedoara, Va­
pentru aceiaşi scop : masa­
feminitate. Privim cu plă­ rostul binefăcător al cosme­ do 10—15 ori. După ce ne jul şi curăţatul feţei e pre­ lea Jiului ori Deva.
cere o femeie îmbrăcată cu ticii, necesitatea protejării obişnuim, putem face am­ ferabil să se facă de mîini
gust, coafată frumos, dar feţei care este foarte expu­ bele figuri deodată. La în­ experte, căci o mică greşea­
rareori sau poate niciodată să la intemperii (ger, praf, ceput, exersăm în faţa o- lă ce am face-o ne-ar dăuna;
nu ne gîndim şi la cele ca­ fum). glinzii, .spre a observa ca să ne ferim de mimică ; să O reuşită apariţie
re au contribuit la ţinuta a- Am vrea, aşadar, ca pe mişcările să fie făcute fără ne dezobişnuim de a în­
celeia pe care o admirăm. lîngâ tratamentul ce-1 fa­ a se trage pielea. Veţi ob­ crunta fruntea, de a ţuguia editorială
Numai la cooperativa noas­ cem să dăm şi sfaturi de­ serva ce puternic lucrează gura, de a strînge ochii la
muşchii gîtului şi al feţei 1
tră mai mult de jumătate spre felul cum să procede­ Obţinem succese şi cu ur­ soare şi la strălucirea zăpe­
dintre meşteşugari sînt fe­ ze femeile acasă, în scopul mătorul procedeu; cu mîinl- zii ; să purtăm ochelari cu
mei — peste .800. Cîte din­ menţinerii bunei stări a te­ le curate ,.batem" cU dege­ lentile de culoare verde fi
tre croitoresele, coafezele, nului şi a gîtului. tele şi aplicăm pâlihuţe u- deschis ; cînd na ştergem o- ii
lucrătoarele de la diferite Un interes mai mare în şoare pe gît şl faţă pînă brajii, să-l tamponăm nu­
ateliere de reparaţii, lenjc- îngrijirea frumuseţii trebuie simţim o bună circulaţie mai, fără a-i freca ; să ne Brigada artistic.! de agi­
resele şl atîtea alte meşte- să-l acorde femeile între sanguină. Nu ne cere timp ferim de mişcări care lăr­ taţie a căminului cultural
şugarc n-ar merita să li se .30—40 ani. Muşchii faciali în plus, căci Ie putem exe­ gesc ţesutul pielii, căci ea din Luncoiu de Jos, pe
facă cunoscută munca, hăr- i sînt mai subţiri, deci cu o cuta citind o carte, vizio- nu se mal poate aduna, de- scena concursului. Monta­
jul literar-muzical prezen­
nlcia şi conduita în coloa- i durată mai scurtă în elas­ nînd programul televizoru­ cît cu... bisturiul chirurgu­ tat s-a bucurat de apre­
nele ziarului! De aceea i ticitate, vigoare şi dacă nu lui, aşa că nu se poate mo­ lui estetic, ceea ce, ca orice cierea publicului, formaţia
rîndurile de faţă se vor o j li se poartă grijă suficien­ tiva că „nu am timp pentru operaţie, e riscantă. Deo­ depunind strădanii pentru Parcurgînd filele culege­
a interpreta cit mai bine
invitaţie. i tă se atrofiază. Cu ce sus­ aşa ceva !". camdată, atît pe teme cos­ roiurile Încredinţate. Ti­ rii, cititorul este plăcut sur­
ţinem tonusul muşchilor ? metice. Ne vom reîntîlni în nerii artişti amatori din prins de maturitatea, ten­
această localitate au cules
LUCREJIA DIACONU Cu gimnastică şi mişcări u- Un alt tratament este ra- viitoarea rubrică pentru aplauze binemeritate pen­ dinţa de a realiza o poezie
preşedinta comisiei de femei şoare, razante, zilnic, prac­ zenţa hidratată. Pulveriza­ noi, femeile. tru Aportul lo'f la reuşita cu vădite accente persona­
rea cu apă minerală său
la cooperativa „Mureşul“ ticate cîte puţin. Arăt o ga­ spectacolului susţinut de ci. le, care în viitor, cultivată
Deva mă de ajutoare, gimnastică duş cu mîna ori apă arun­ ¡OLANDA HADAN Foto: V. ONOIU cu dăruire, perseverenţă,
în două figuri, la care con- cată din lighean, cu pumnii cosmeticiană Şi în această duminică, mai täte, în special interpreţii mo­ prin studiu temeinic va
multe cămine culturale din rarului, morăriţel şi ciobanu­ duce la satisfacţii poetice
judeţ au găzduit întîlniri ale lui. Dar, cele trei fete distri­ nebănuite, la afirmare.
formaţiilor de teatru de la buite în roluri bărbăteşti au Evidentă este în acelaşi
sate cu publicul spectator. Dat făcut, cu toată strădania lor, timp sinceritatea multor
fiind numărul ridicat al for­ să scadă mult calitatea spec­ creaţii, calitatea de a de­
Alte yoităti ao termioat semănate maţiilor care au evoluat du­ tacolului. Să nu se fi găsit fini gînduri şi sentimente,
minică, în rîndurile de faţă oare în întregul sat trei băr­ de a caracteriza oameni
ne vom referi doar la întîlni- baţi ? sau situaţii. Gîndurile ace.s- |
(Urmare din pog. 1) duminică la amiază, însă­ (Urmare din pag. 1) duS cu aproape 30 la sută, După toate calculele, reduce­ rea de la Pul. Aici, ,,Luna tor tineri se îndreaptă cn
mînţarea porumbului pe în­ atît la sortimentele de piese rea ar putea fi de 5 la sută, teatrului sătesc“ a reunit la Cei opt interpreţi de la Ba­ recunoştinţă spre partidul
narea semănatului. Este de treaga suprafaţă planificată buna întreţinere a benzilbr mecanice, cît şi Ia sortimen­ adică mai mult de 150 tone rampa confruntării cu publi­ ni ai piesei „Mireasa cu ma­ comunist, cinstind prin vers
şină" au fost în totală con­
remarcat în acelaşi timp — 71 ha. Un merit deosebit de turnare, umplerea numai tul utilaj de tiirnare pentru fontă lichidă economisită îh- cul colective a trei formaţii tradicţie — prin costumaţia pe membrii săi. Iată cum
faptul că însămînţarea po­ în obţinerea acestui succes pînă la limită a cupelor oţelării. tr-un an. de artişti amatori. Cea din „orăşenească" — cu locul ac­ caracterizează Corina Ni-
rumbului s-a făcut sub di­ îl au mecanizatorii Petru pentru a nu vărsa fluid, O revelaţie pentru Uzina — De fapt — a ţinut să Ponor reprezenta comuna ţiunii, satul. De asemenea, coară pe aceşti oameni ne-
recta supraveghere a ingi­ Mozei şi loan Corea, care înlocuirea cu promptitudine „Victoria" Călan, ne-a mai precizeze tovarăşul loan Pui, cea din Coroeşti făcea o- îrifricaţî care, cu riscul vie­
nerului şef al C.'A.P., Cor­ şi-au dat tot interesul pen­ a cupelor uzate, supraveghe­ spus interlocutorul, o ebnsti- Miinteanu, secretarul comite­ ficiile Sălaşului, cărora li s-a inadecvată a fost şi înfăţişa­ ţii, au luptat pentru ca i-
nel Tărăpoancă, şi a bri­ tru a face lucrări de bună rea cu maximă atenţie a în­ tuie reducerea considerabilă, tului de partid pe secţie — alăturat şi formaţia din Ba- rea interpreţilor — fără cos­ dealurile de dreptate şi e-
gadierului Aurelia Bota. calitate atît la pregătirea tregului proces tehnologic. pentru prima dată în acest pe primul trimestru al anu­ ru. tume şi machiaj — ce a pus chitate să izbîndească : „Un
Există create condiţii, ne terenului, cît şi la semănat. Furnaliştii sînt oameni har­ an, a consumurilor specifice lui noi am redus rebuturile la grea încercare spectatorii om ce cu fruntea sus spu­
spunea tovarăşul Pavel, Mecanizatorii şi ţăranii nici şl pricepuţi. Ei îşi cu­ de cărbune, la fabricarea coc­ la sortimentul cilindri de la­ Publicul prezent a răsplătit în a recunoaşte vîrsta miresei, ne, da!/ Cînd sîngele-ijAr
ca în cel mult 2—3 zile cooperatori din comuna Pui nosc meseria, o fac cu plă­ sului şi semicocsului prin minor la 5 la sută faţă de 8 cu deosebită căldură echipa a tatălui, mamei sau... buni­ fi să curgă pentru soarele
de teatru a căminului cultu­
bune de lucru în cîmp să au fost duminică prezenţi cere, obţin rezultate conclu­ fluidizare. Astfel, pe primul la sută cît înregistram anul cii. Greu de crezut că în Ba­ lui./Şi soarele lui c popo­
se termine semănatul şi la în cîmp. Rezultatul — con­ dente în muncă. îmbunătăţi­ trimestru al anului, la semi- trecut, iar pe martie 1-arţi're- ral din Ponor — formată din ni nu s-au găsit costume a- rul" („Un comunist"). De
cooperativele agricole din firmat de loan Pau, prima­ rile amintite au fost dictate cocs s-a realizat o economie dus la 2,8 la sută, cea mai cadre didactice şi tehnicieni dccvate, că nu putea fi mă­
Banpotoc şl Bîrsău. rul comunei —■ este acela că do cerinţele procesului de de 55 kg de cărbune pe tona bună cifră realizată vreodată — care a interpretat, putem car sugerată vîrsta persona­ puternice sentimente pa­
Meritorii sînt, de ase­ la C.A.P. Băieşti s-a înche­ producţie şi au fost realizate de fontă, iar la cocs — 13 kg/ la noi. De asemenea, la sorti­ spune cu măiestrie, comedia jelor, fie şi cu ajutorul mult triotice sînt animate Maria
menea, realizările coopera­ iat însămînţatul porumbului' de gîndirea şi preocuparea tonă, Gconomisindu-se 2 332 mentul piese mecanice, atît lui I. L. Caragiale „O noapte uzatei pudre de talc. Nici un Stoichiţa („Marele vis“),
torilor şi ale mecanizato­ pe întreaga suprafaţă pla­ colectivă a muncitorilor fur- tone de cărbune. Toate aces­ anul trecut, cît şi pe primul furtunoasă". De la recuzită şi fel de argument nu poate in­ Beatrice Pauliuc („Aceasta
rilor care deservesc coope­ nificată. Tot duminică — ne nalişti. Este o experienţă po­ te realizări au fost posibile trimestru din acest an am pînă la interpretare s-a făcut voca în acest sens directorul e patria mea"), Constantin
rativele agricole din Brad, relata Francise 'Vlădoane, zitivă care se continuă acum prin eforturile sporite ale co­ înregistrat rezultate bune ; simţită atît intervenţia meri­ căminului cultural şi instruc­ Nelega („Pămint arhaic"),
Zdrapţi, Rişcullţa, Strei, preşedintele C.A.P. Pui — cu mai multă forţă, i se am­ lectivului secţiei cocserie, ale am dat piese de mare com­ torie a regizorului — Mircea torul formaţiei — Atanasie Mihai Dragolea („Ulcica de
Orăştioara de Sus şi Foit la brigada din Ponor s-a plifică dimensiunile. Sé cu­ tuturor salariaţilor uZinei. plexitate şi de bună calitate. Zababa, de la Teatrul de stat Medaru — care a sacrificat lut") ş.a. In . „Minerii",
— unităţi unde s-au însă- terminat însămînţatul celor vin subliniate Şi cîteva nume — La turnătoria I — măr­ Este o dovadă că oamenii din Petroşani, cît şi expe­ cu prea multă uşurinţă mun­ Paul Şomăcescu înalţă un
mînţat cu porumb toate 30 ha cu porumb. Acum, care fac cinste .secţiei, uzinei: turisea tînărul inginer Ştefan Se străduiesc să muncească rienţa cîştigată de actorii a- ca întregii formaţii. Prezen­ impresionant imn muncii
suprafeţele stabilite. forţele de muncă sînt con­ prim-furnaliştii Maria Dumittu Pădureanu, adjunctul şefului mai mult şi mai bine, să matori în confruntările cu pu­ tată în scenă ca şi cînd atunci acestor oameni ni adîricu-
centrate pe alte tarlale, ur-
La cooperativa agricolă de şi 'Victor Ştefănescu, şefii de e- de secţie — avem încă pro­ realizeze exemplar sarcinile blicul, confruntări aflate du­ ar fi coborît din autobuz, ori rilor: „Distilindu-şi odih-
mînd ca în cîteva zile însă-
producţie din Spini — ne-a mîrtţatul porumbului să se chipă de la încărcare furna­ bleme cu calitatea produselor de plan. Este o dovadă a minică la a cincea „ediţie". şi-ar fi întrerupt promenada, nafsub rotireajde foc rubi-
comunicat tovarăşa Paras- le Gheorghe Mărgăii şi Frân- — îndeosebi a radiatoareiór preocupărilor lor asidue de a Profesorii Constantin Pă- formaţia de teatru a făcut un nie/a lămpaşelorj semeţ,joa-
chiva Cizmaş, Inginerul şef încheie şi la brigăzile Pui şi cisc LasZlo, câuperiştii Gheor­ — probleme Cauzate de cali­ asirtiila experienţa pozitivă şi trăşcoiu, soţii Viorica şi loan deserviciu comunei Baru. Cu menii adinculmfsmulg aştri/
al unităţii — s-a încheiat. Galaţi. ghe Cioară şi loan Maier, tatea foarte slabă a nisipului a o folosi cu maximă atenţie Toader, Aleodor Costea, învă­ toate acestea, se cuvin rele­ şi spulberă mituri". Memo­
muncitorii de la M.T.F.B. Ion de cuarţ pe care ni-1 ll'vrează în întreaga activitate. Munci­ ţătoarea Hortensia Mihăilescu, vate strădaniile Elvirei An- riei marelui lancu, erou pa­
Biriş şi Gheorghe Pânait şi cariera Făget. Ne străduim tori ca Dun Sabin, loan Ine- tehnicianul Nelu Roseti şi e- draş pentru a da viaţă perso­ triot şi revoluţionar. Do­
de la întreţinere Ibn Bortea şi noi să economisim Cocs, u- loi. Roman Cosmoi, Dezide- levul Ion Stanciu (cărora li najului miresei. Convingătoa­ rina Sinea îi închină ver­
şi Aron Frenţoni. lei, bitum, colofónium, alté riu lenei, Ferdinand Butzi, s-a alăturat profesoara Paula re şi sensibilă, interpreta s-a surile ; „Cînd fluierul lan-
materiale pe care le folosim Nicolae (¿iornei, Ştefan Bu- Corbeanu — sufleur) au alcă­ cului/A tăcut/Codrii s-au
— Eforturi susţinute pen­ în activitatea de producţie, rian, Mihai Frenţoni, maiştrii bucurat de o bună apreciere
tru reducerea tíonsumurilor însă calitatea cuărţulul nu né Petru Dobrescu, Ion Perţa, tuit un colectiv bine instruit, din partea publicului, dovadă cutremurat/De durere... In
specifice şi organizarea suise- permite realizarea unor mie­ Matei Voica sînt doar cîţiva capabil să transmită specta­ a obiectlvltăţii lui. Ţara de Piatră/Răsună şi
rioâră a producţiei, pentru zuri permeabile pentru ra­ dintre oamenii de bază ai torilor mesajul de epocă al Cît despre prezenţa doar pe azi ecouri".
extinderea şi generalizarea diatoare, dînd astfel încă turnătoriei f, ale căror efor­ nemuritóárei satire a Iul Cara- afiş, nu Şl în scenă, a forma­ Succinta prezentare a a-
experienţei înaintate depun multe rebuturi. Ne preoeü- turi sînt însumate în succese­ giale. ţiei de teatru aparţinînd că­ cestei culegeri nu poate fi
şi celelalte secţii ale uzinei pâiii să remediem această de­ le obţinute zi de zi de colec­ Spectacolul cu piesa „După minului cultural din Băniţa, încheiată fără a aminti rea­
— aprecia inginerul losif la- ficienţă, căci dacă avem cuarţ tivul acestei secţii. prăpăd" de Lucia Demetrius concluziile rămîn In seama lizarea în condiţii excep­
cob, şeful serviciului tehnic. bun putem reduce cu 6 là Aportul propriu al colecti­ în interpretarea amatorilor comitetului comunal de par­ ţionale a ilustraţiilor ce o
La cele două turnătorii, de sută rebuturile, crescînd, evi­ vului Uzinei „Victoria“ (5ălan din Coroeşti (instructoare tid. Pentru că neprezentarea, însoţesc, realizate de eleva
exemplu, nivelurile consumu­ dent, productivitatea muncii. la Organizarea superioară a Viorica t/lad) a vădit dorin­ pe lîngă faptul că a produs [Anca Dana Giurgiu, adevă­
lui de metal şi de cocs Se în­ De asemenea, ne preocupăm producţiei şi a munCii, la ge­ ţa şi, poate, ambiţia unor ti­ un gol în întregul spectaco­ rate bijuterii artistice. Se
cadrează cu regularitate în să reducem consumul de fon­ neralizarea experienţei pozi­ neri dintr-un sat de munte de lului de duminică de pe scena evidenţiază In mod deose­
cifrele planificate, deşi, faţă tă lichidă la sortimentul ci­ tive şi a metodelor înaintate a fi prezenţi la startul unei căminului cultural din Pui, bit cele care redau scena
de anii trecuţi, s-a schimbat lindri de laminor prin aplica­ de muncă, la materializarea acţiuni cultural-educative de dovedeşte şi o slabă preocu­ din cwioscuta Legendă a
structura Sortimentală a pro­ rea unor máSélóte éxotérmé. celorlalţi factori care concură o asemenea amploare cum mănăstirii Argeşului.
Se planloază iiUimelc fire ăe salată bl cbnp la fermă legu­ pare la nivelul comunei Bă­
micolă a C.A.P. Rapoltu Mare. duselor, in sensul că greuta­ Este ó expierienţă nbiiă, dár la creşterea eficienţei econo­ éste „Luna teatrului sătesc". niţa.
tea medie a pieselor s-a re- care va da bune rezultate. mice, este evident. Ei au dovedit multă originali- P, FELICIAN B. MIRCESCU