Page 61 - Drumul_socialismului_1972_04

încheierea convorbirilor intre
Proletari din toate ţările, unltl-văl

delegaţia Partidului Comunist

Român şi delegaţia Partidului

Socialist Belgian

Marţi seara, s-au încheiat şedinţi ai Partidului Socialist
convorbirile între delegaţia Belgian, miniştri de stat.
i Partidului Comunist Român, Au luat parte tovarăşii Ion
condusă de tovarăşul Nicolae Gheorghe Maurer, Emil Bod-
Ceauşescu, secretar general al naraş. Mânea Mănescu, Paul
Partidului Comunist Român, Niculescu-Mizil. Dumitru Po-
şi delegaţia Partidului Socia­ pescu. Ştefan Voitec, Miron
list Belgian, condusă de to­ Constantinescu, Mihai Gere,
varăşii Edmond Leburton şi Ştefan Andrei, Ghizela Vass,
Jos Van Eynde, preşedinţi ai membru al C.C. al P.C.R.,
Partidului Socialist Belgian, Constantin Vasiliu. adjunct
miniştri de stat. de şef de secţie la C.C. al
ANUL XXIV. Nr. 5 374 MIERCURI 19 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Convorbirile s-au desfăşu­ P.C.R.
rat într-o atmosferă caldă, to­ De asemenea, au participat
vărăşească, hotărîndu-se pu­ tovarăşii J. Ramaekers şi A.
blicarea unui comunicat co­ Derore, membri ai Biroului
mun. Naţional al Partidului Socia­
PLENARA COMITETULUI CENTRAL În . a Iv-a Nicolae Ceauşescu, secretar Sweert, membru al Biroului
list
A.
senatori,
Belgian,
In aceeaşi seară, tovarăşul
Naţional al Partidului Socia­
list Belgian, şi Robert Ur­
general al Partidului Comu­
nist Român, a oferit o masă bain, deputat. într-o atmosferă
In timpul mesei, care s-a
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN tului Central al Parti­ lui Sociaiist Belgian, condusă caldă, prietenească, tovarăşul
desfăşurat
în cinstea delegaţiei Partidu­
• Hotărîrea Comite­
Nicolae Ceauşescu şi tovară­
de tovarăşii Edmond Lebur­
şul Edmond Leburton au ros­
dului Comunist Român,
din 18 aprilie 1972, cu ton şi Jos Van Eynde, pre- tit toasturi.
privire la vizita tovară­
In ziua de 18 aprilie 1972 a avut loc plena­ „Cu privire la înfăptuirea hotărîrilor P.C.R. şi preşedinte al Consiliului popular al şului Nicolae Ceauşescu
ra Comitetului Central al Partidului Comunist Conferinţei Naţionale şi ale Congresului municipiului Bucureşti şi in legătură cu a- în unele ţări africane.
Român, care a dezbătut următoarele proble­ al X-lea al P.C.R. şi la măsurile de per­ ceasta eliberarea sa din funcţia de preşedin­ C o m u n i c a t
me : fecţionare in continuare a conducerii şi te al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi O Declaraţia guver­
1. Analiza rezultatelor activităţii economico- planificării activităţii economico-sociale, Tehnologie. nului Republicii Socia­ Conform înţelegerii inter­ şul losip Broz Tito, pre­
venite, in a doua decadă a
financiare pe ansamblul economiei naţionale la dezvoltarea democraţiei socialiste". Tovarăşii Cornel Burtică şi ion Păţan au fost liste România în legă­ lunii mai 1972, va avea loc şedintele Republicii Socia­
pe anul 1971 şi principalele aspecte privind Plenara a hotărît ca norma de reprezentare aleşi membrii supleanţi ai Comitetului Executiv tură cu noile acte de Ia Porţile de Fier întîlnirea liste Federative Iugoslavia,
preşedintele Uniunii Comu­
îndeplinirea planului de stat pe trimestrul I la conferinţă să fie de un delegat la 1 000 de al C.C. al P.C.R. război ale Statelor U- între t o v a r ă ş u l Nicolae niştilor din Iugoslavia.
1972. membri de partid. In vederea întăririi activităţii la Consiliul de nite împotriva Republi­ Ceauşescu, secretar general Cu acest prilej va avea
al Partidului Comunist Ro­
loc inaugurarea oficială a
2. Proiectul de hotărîre cu privire la perfec­ Comitetul Central al Partidului Comunist Miniştri a! Republicii Socialiste România, ple­ cii Democrate Vietnam. mân, preşedintele Consiliu­ Sistemului hidroenergetic şi
ţionarea sistemului informaţional economico- Român a dat o înaltă apreciere activităţii des­ nara a recomandat numirea tovarăşului Paul lui de Stat al Republicii So­ de navigaţie „Porţile de
social, introducerea sistemelor de conducere făşurate de secretarul general al Partidului Niculescu-Mizil în funcţia de vicepreşedinte al cialiste România, şi tovară- Fier".
cu mijloace de prelucrare automată a date­ Comunist Român, preşedintele Consiliului de Consiliului de Miniştri şi, in legătură cu aceas­
lor şi dotarea economiei naţionale cu tehni­ Stat al Republicii Socialiste România, tovară­ ta, l-a eliberat din funcţia de secretar al C.C.
că de calcul în perioada 1971-1980. şul Nicolae Ceauşescu, contribuţiei sale deo­ al P.C.R,
3. informare cu privire la efectivul, compo­ sebit de valoroase în promovarea politicii ex­
ziţia şi structura organizatorică a partidului terne a partidului şi statului nostru in cadrul Plenara a ales pe tovarăşul losif Banc în
ia 31 decembrie 1971. vizitelor efectuate în perioada 11 martie — 6 funcţia de secretar al C.C. al P.C.R, şi, în legă­
4. informare cu privire la compoziţia şi miş­ aprilie 1972 în unele ţări din Africa. Plenara a tură cu aceasta, a recomandat eliberarea sa
carea cadrelor din nomenclatura organelor de aprobat în unanimitate rezultatele vizitei şi din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de S.’T X ■îs-'"”
partid şi de stat la sfîrşitul anului 1971. şi-a exprimat convingerea că aceasta slujeşte Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei a- SUB RANDAMEKTUL PLANIFICAT,
5. Convocarea Conferinţei Naţionale a intereselor poporului român şi ale popoarelor limentare şi apelor.
partidului. ţărilor africane, intereselor tuturor forţelor an- Plenara a trecut pe tovarăşii Ion Dincă s' t«Tllá¡WÍM(S®''NEUICRĂTI?
6. Proiect de hotărîre a C.C. al P.C.R. „Cu tiimperialiste, cauzei generale a socialismului Ştefan Andrei din rîndul membrilor supleanţi
privire la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi păcii în întreaga lume. in rîndul membrilpr C.C. ai P.C.R. şi i-a ales în
în unele ţări africane". Plenara a adoptat Hotărîrea „Cu privire la funcţia de secretari ai C.C. al P.C.R.
Plenara a recomandat alegerea tovarăşi­
7. Unele probleme organizatorice. vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele lor Mihai Dalea şi Mihai Gere ca secretari ai Prin utilizarea deplină a rezervelor interne,
La lucrări au participat, ca invitaţi, miniştri, ţări africane", care se dă publicităţii.
conducători ai organelor centrale şi organi­ In legătură cu problemele organizatorice, Consiliului Naţional ai Frontului Unităţii Socia­
zaţiilor obşteşti, redactori-şefi din presa cen­ plenara C.C. al P.C.R. a adoptat următoarele liste. In legătură cu aceasta a hotărît elibe­
trală. hotărîri : rarea tovarăşului Mihai Dalea din funcţia de vom spori substantial productivitatea muncit
Plenara a dat o apreciere pozitivă activită­ Analizînd abaterile pe care le-au săvîrşit preşedinte al Colegiului Central de Partid şi
ţii creatoare, pline de abnegaţie desfăşurată tov. Vasile Rus în activitatea sa la Comitetul numirea în această funcţie a tovarăşului Ni­
de oamenii muncii din toate ramurile economi­ municipal Ig. Mureş al P*.C-R. — ab.MZuri^ în ^ colae Guină, 4 .La începutul lunii februa­ te din producţia, de. minex'eu, şi. sra. asigurat posibilitatea
rie a.c.. adunarea ¡generală
ei naţionale, de intelectuali, de întregul nos­ ^ funcţie şi tendinţe de căpătuială — şi tov. lÎiie Plenara a hotărît humirea tovarăşului L-e- a reprezentanţilor oamenilor îmbunătăţirea indicelui de u- ca pînă la sfîrşitul , anuluij
tilizare a fondului de timp
tru popor pentru realizarea şi depăşirea pla­ Făsui la Comitetul judeţean Caraş-Severin al onte Răutu în funcţia de preşedinte al Consi­ muncii de lâ Intrejjrinderea . cu 0,4 la sută prin întărirea prin aceste metode sâ se a-
nului de stat pe anul 1971 şi trimestrul I el P.C.R. — încălcări ale eticii comuniste şl negli­ liului de conducere şi rector al Academiei minieră Barza a dezbătut cu dispiplinei şi îmbunătăţirea sigure mai mult de jumătate
din producţia noastră.
anului curent, pentru ridicarea nivelului de jenţe serioase în muncă — plenara a hotărît „Ştefan Gheorghiu" pentrii pregătirea cadre­ maturitate şi simţ de răspun-' condiţiilor de muncă, alte Este deci firesc ca aceste
trai al populaţiei, pentru înfăptuirea progra­ excluderea acestora din rîndurile membrilor lor de conducere a activităţii de partid, social- dere realizările anului trecut măsuri. metode să fie nu doar expe­
şi a stabilit măsurile ce se
Conştient de înalta răspun­
mului de făurire a societăţii socialiste multi­ supleanţi şi respectiv ale membrilor C.C. al politice, economice şi administraţiei de stat şi, impun în vederea îndeplini­ dere faţă de un astfel de rimentate, ci şi aplicate grab­
lateral dezvoltate elaborat de Congresul al X- P.C.R. în legătură cu aceasta, a recomandat elibe­ rii exemplare a prevederilor angajament, colectivul nostru, nic. Legat de acest aspect,
noi am trecut la aplicarea
lea al Partidului Comunist Român. Plenara a Constatînd neajunsuri serioase în activitatea rarea lui din funcţia de vicepreşedinte al Con­ mobilizatoare din acest an în frunte cu comuniştii, a lor pe scară largă, asigurînd
stabilit măsuri în vederea îndeplinirii în bune tov. Dumitru Popa la Comitetul municipal siliului de Miniştri. al cincinalului. materializat o bună parte din în acelaşi timp şi necesarul
Ca urmare, organizaţia de
condiţiuni a pianului de stat pe anul 1972 şi Bucureşti al P.C.R. şi mai ales la Consiliul Plenara Comitetului Central al partidului a partid a întreprinderii, comi­ el. Semnificativ este că nu­ de personal calificat. La ora
mai în primul trimestru al
pregătirea din timp a pianului pe anul 1973. popular al municipiului Bucureşti, plenara a exprimat convingerea că măsurile organizatori­ tetul oamenilor muncii, orga­ anului planul producţiei glo­ actuală. în cadrul întreprin­
derii funcţionează cursuri de
Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la hotărît eliberarea sa din Comitetul Executiv al ce adoptate vor duce la perfecţionarea activi­ nizaţiile de sindicat şi U.T.C. bale a fost depăşit cu 15,7 la calificare pentru 150 de mi­
perfecţionarea sistemului informaţional econo- C.C. al P.C.R. şi recomandă eliberarea şi din tăţii organelor conducătoare de partid, a în au hotărît ca, printrrO mai sută. cel al, producţiei mar­ neri de gradul I şi II, 30 ar­
mico-social, introducerea sistemelor de con­ funcţiile de prim-secretar al Comitetului mu­ tregii activităţi de conducere a societăţii noas­ bună folosire a potenţialului fă cu 12,8 la sută, iar cel al tificieri, 60 operatori de pre­
productivităţii muncii cu 10,8
ducere cu mijloace de prelucrare automată a nicipal Bucureşti al P.C.R. şi preşedinte al Con­ tre, în vederea îndeplinirii în bune condiţiuni productiv, prin utilizarea, de­ la sută. parare. 90 maşinişti pentru
plină a rezervelor interne,
pompe, ventilatoare, maşini
datelor şi dotarea economiei naţionale cu siliului popular municipal. a programului de dezvoltare multilaterală a colectivul de muncă să de­ Sînt realizări care oferă de extracţie şi compresoare,
tehnică de calcul în perioada 1971-1980, ca­ Plenara a eliberat, la cerere, din motive per­ ţării, stabilit de Congresul al X-lea al parti­ păşească pînă la sfîrşitul a- garanţia că măsurile între­ 25 dulgheri pentru construc­
re va fi dată publicităţii. sonale, pe tov. Carol Kiraly din rîndurile mem­ nului planul producţiei mar­ prinse s-au dovedit eficace, ţii generale. Urmărim, de a-
că acţiunea de punere . în va­
Au fost aprobate informările cu privire la e- brilor supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. dului. fă cu 6 milioane lei, pe cel loare a rezervelor de care semenea, prin alte forme de
fectivul, compoziţia şi structura organizatorică al P.C.R. şi a recomandat eliberarea sa din In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tova­ al producţiei de aur cu 2,5 dispune întreprinderea se perfecţionare a pregătirii
profesionale, modul în care
la sută. pe cel al extracţiei
a partidului, la compoziţia şi mişcarea cadre­ funcţiile de prim-secretar al Comitetului jude­ răşii : Aurel Duca, Nicolae Tăbîrcă, Ştefan Bo- de minereu auro-argintifer desfăşoară în conformitate cu alţi 1 300 de salariaţi îşi îm­
preţioasele indicaţii primite
lor din nomenclatura organelor de partid şi de ţean Covasna al P.C.R. şl preşedinte al Consi­ boş, George Homoştean, Gheorghe Roşu, Ion cu 4,5 la sută etc. De fapt, la Conferinţa pe ţară a ca­ bogăţesc cunoştinţele. De
stat. liului popular judeţean. Păţan, loan Avram, Nicolae Agachi, Vasile Ma- acest angajament este urma­ drelor de conducere din in­ fapt, în planul nostru gene­
Plenara a adoptat hotărîrea de a se convo­ Plenara a hotărît alegerea tovarăşului rea firească a răspunsului dustrie şi construcţii. ral am preconizat pentru îm­
bunătăţirea organizării pro­
ca, în a doua jumătate a lunii iulie, Conferinţa Gheorghe Cioară în Comitetul Executiv al C.C. linschi şi Tudor lonescu. nostru la entuziasta chema­ La noi în întreprindere — ducţiei şi a muncii ca fie­
re a colectivului de mineri
şi nu este un fapt necunos­
Naţională a Partidului Comunist Român, cu al P.C.R. şi a recomandat alegerea sa ca prim- In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cu- de la Lupeni. pe care am cut — s-au iniţiat încă de la care cadru tehnic şi ingine­
următoarea ordine de zi : secretar al Comitetului municipal Bucureşti al vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. preconizat să-l realizăm prin începutul anului astfel de ac­ resc, prin dobîndirea unor
creşterea oroductivităţii cu ţiuni îneît incertitudinea să noi cunoştinţe, să contribuie
400 lei pe salariat, sporirea nu planeze asupra realizării la rezolvarea cel puţin a u-
vitezelor de avansare în ga­ planului de producţie. Iniţia­ LOGHIN DINEŞ
CUViNTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU realizările anului 1971, extin­ torii au fost înşişi comuniş­ secretarul comitetului de
lerii cu 5 la sută faţă de
tii, oamenii de preţ ai între­
partid
derea metodelor de exploa­ prinderii. La propunerea lor ing. lOAN POPA I
tare cu productivitate ridica­ s-a extins pînă în prezent în directorul general al I. M.
Tovarăşi, miei, al construcţiei de ma­ numite greutăţi aşa cum fac a partidului nostru — impu­ ta constituie preocuparea tă, astfel ca în 1972 să se proporţie de 36 la sută ex­ Bana
şini. in metalurgie, în toate din păcate încă unele minis­ ne obligaţii serioase, inclusiv noastră permanentă. Trebuie extragă din abataje numai tragerea minereului prin pro­ ___________________!
Eu nu aş dori să mai spun domeniile. Cea mai mare par­ tere. Concluzia care trebuie în ce priveşte comportarea, să căutăm neîncetat să re­ prin aceste metode jumăta- cedee de mare productivitate (Continuare în pag. a 2-a)
multe lucruri în legătură cu te a lipsurilor pe care le a- trasă este aceasta : să obli­ felul de viaţă. Este necesar partizăm bine forţele pentru
problemele dezbătute în ca­ vem sînt de ordin organiza­ găm ministerele, organele e- să se înţeleagă bine faptul a putea cuprinde şi soluţio­
drul plenarei noastre. Consi­ toric ; pînă la urmă, ele ţin conomice, de stat. să acţio­ că vom face totul pentru a na corespunzător sarcinile pe
der că hotărîrile plenarei, a- de fermitatea cu care se ac­ neze pentru punerea în va­ asigura respectarea cu sfin­ care le avem. Acesta este sen­ Cifeva concluzK pe marginea rezulfafelor celui
naliza îndeplinirii planului pe ţionează în soluţionarea pro­ loare a forţelor şi capacităţi­ ţenie a acestor îndatoriri, a sul pe care îl au măsurile lu­
1971 şi pe trimestrul I al a- blemelor. După cum vedeţi, lor proprii. criteriilor care stau la baza ate astăzi în legătură cu gu­
cestui an, hotărîrile luate pri­ în 1971 au fost create condi­ Aşa după cum s-a stabilit activităţii partidului nostru, a vernul şi Comitetul nostru de ~ al ll-lea trimesfru şcolar
vitor la perfecţionarea siste­ ţiuni materiale nu numai în plenară, în cursul lunii iu­ conducerii sale. Vreau să fie Central.
mului informaţional şi intro­ pentru a se realiza, dar şi lie va avea loc Conferinţa clar. să ne înţelegem bine, De altfel, ne gîndim ca la
ducerea sistemului de condu­ pentru a se depăşi planul de Naţională a partidului care că fiecare, acolo unde este Conferinţa Naţională, în spi­
cere cu mijloace automate, stat: planul putea fi realizat va dezbate importante pro­ ritul celor hotărîte la plena­
precum şi celelalte hotărîri mai uşor, chiar cu mai pu­ bleme ale dezvoltării calita­ pus, are obligaţia de a lua ra de acum un an. să con­ Coordonate de calitate şi perspectivă
privind efectivul partidului, ţină muncă, respectîndu-se o- tive a economiei noastre na­ toate măsurile pentru a uni cretizăm mai bine principiul
mişcarea cadrelor vor consti­ rarul de lucru în întreprin­ ţionale, ale construcţiei socia­ colectivul în vederea soluţio- ca periodic — desigur, peri­
tui orientări importante pen­ deri, dacă se luau măsuri lismului. Conferinţa Naţiona­ năriî corespunzătoare a sar­ oadele depinzînd de la caz la
tru activitatea comitetelor ju­ pentru o mai bună organi­ lă va reprezenta fără îndo­ cinilor. Nimeni nu are voie caz — tovarăşii să treacă Retrospectiva muncii şcola­ rigenţi — mult mai mic faţă
deţene de partid, a ministe­ zare a activităţii, pentru re­ ială un moment important să treacă peste probleme, să prin diferite munci; activiş­ re, la o etapă încheiată — al şcolilor respective ca „slabe",
relor, a tuturor organelor zolvarea la timp a probleme­ pentru perfecţionarea în con­ Ie muşamalizeze, pentru că, tii de partid să lucreze în ll-lea trimestru şcolar — a- de trimestrul anterior, cu un nLimăr scăzut de elevi
noastre de partid şi de stat. lor de aprovizionare tehnico- tinuare a activităţii partidu­ mai devreme sau mai tîrziu, munci de stat, iar activiştii pare de la prima vedere densă sporirea simţitoare a numă­ promovaţi. Şi exemplele ci­
In cursul anului care a materială. E necesar ca pe vi­ lui şi statului nostru pentru ele tot apar, şi atunci pot a- de stat să lucreze în munci şi bogată în rezultate. Domi­ rului elevilor cu note bune şi tate nu sînt unice. De aceea
trecut — primul an al cin­ itor să se introducă un con­ îmbunătăţirea conducerii ac­ vea consecinţe mai grele. de partid. Aşa se vor forma nant este însă efortul intens foarte bune la . învăţătură, este_ necesar ca la începutul
cinalului — sarcinile de creş­ trol mai ferm în această di­ tivităţii economice, a organi­ cadre conducătoare în stare al elevilor, al cadrelor di­ frecvenţa şcolară ridicată, celui de al IlI-lea trimestru
tere a producţiei industriale recţie. Este necesar ca miniş­ zării societăţii, a întregii o- Trebuie să dăm dovadă de să înţeleagă ^şi să soluţione­ dactice. al tuturor factorilor promovarea a peste 120 de conducerile tuturor, şcolilor
au fost nu numai îndeplinite, trii să manifeste iniţiativă, pere de edificare a societăţii răspundere, să nu admitem ze problemele tot mai com­ educaţionali spre cote şi di- elevi în concursurile (olimpia­ să ia măsuri eficiente de spri­
ci şi depăşite.. Rezultate bu­ dar în acelaşi timp să ţină socialiste multilateral dezvol­ nici un fel de abuz; dacă plexe pe care Ie ridică viaţa, nţensiuni de calitate în mun­ dele) pe specialităţi pentru jinire a elevilor rămaşi în
ne, în dezvoltarea producţiei seama şi de părerea altora, tate. trecem uşor pe lîngă lucruri, ca instructiv-educativă. Ori­ fazele pe ţară ce urmează să urmă^ la învăţătură, corigenţi
industriale, au fost obţinute deoarece avem mulţi specia­ acestea se agravează, produc conducerea societăţii moder­ entarea şi concepţia clară aibă loc, consemnarea mai sau în limitele mediocrităţii.
şi în primul trimestru al a- lişti de valoare în toate do­ In ce priveşte măsurile or­ efecte dintre celé mai dău­ ne de astăzi. In acest sens date prin documentele de multor formaţii şcolare cîşti- Rezultatele vor depinde de
cestui an. Succese importanţe meniile de activitate ; acolo ganizatorice adoptate de ple­ nătoare. Nu am dori să a- trebuie privite măsurile pe partid au ■ imprimat muncii gătoare în confruntările cul- efortul _ conjugat al şcolii şi
au fost realizate şi în agri­ unde se procedează astfel re­ nară — mă refer la sancţiuni, vem stări de lucruri negati­ care le-am luat astăzi în ple­ în- şcoli impulsul viu. nova­ tural-artistice şi sportive etc. familiei, de pasiunea şi per­
cultură, ca şi în celelalte do­ zultatele sînt bune. In aceas­ la excluderi şi eliberări din ve, dar atunci cînd apar nu nara Comitetului Central, în tor. au mobilizat personalul Pasul înregistrat pe linia severenţa cu care se străba­
menii de activitate. Desigur, tă ordine de idei vreau să vă funcţii — aş dori să menţio­ putem trece nepăsători peste vederea redistribuirii cadre­ didactic în căutarea de so­ îmbunătăţirii şi modernizării te drumul, uneori anevoios,
sînt necesare măsuri serioase reamintesc că la punerea în nez că ele au fost impuse de ele. Fac apel la membrii Co­ lor în diferite domenii de ac­ luţii. procedee şi metode care procesului instructiv-educativ al învăţăturii.
în continuare pentru lichida­ comiterea unor abateri de că­ tivitate. să satisfacă cerinţele unui în- nu înseamnă însă inexisten­
rea neajunsurilor care s-au funcţiune a multor utilaje a- tre unii tovarăşi, incompati­ mitetului Central, la primii văţămînt deschis noului, in­ ţa . unor neajunsuri constata­ preocupări SUSŢINUTE
semnalat în activitatea noas­ duse din străinătate a tre­ secretari să- înţeleagă că este Consider că toate aceste tegrat în nevoile vieţii eco­ te la finele acestei etape. IN MUNCA EDUC.iTIVA
tră în anul trecut; este ne­ buit să intervină specialiştii bile cu calităţile pe care necesar să acorde mai multă măsuri, hotărîrile plenarei nomico-sociale. Deşi încă din primul trimes­ Mutaţii pozitive se eviden­
cesară îmbunătăţirea activi­ noştri; ei au dat soluţiile le-au deţinut. Aş dori ca a- atenţie muncii activiştilor de noastre de astăzi vor exerci­ tru s-au preconizat măsuri de ţiază în conţinutul şi calita­
tăţii ministerelor, mai multă pentru ca acestea să funcţio­ ceasta să constituie nu un partid, sprijinirii lor, luînd ta o influenţă pozitivă în în­ .AlSCENSIUNE — redresare a situaţiei la învă­ tea muncii de pregătire polî-
receptivitate din partea ca­ neze lă toţi parametrii, după fapt divers, ci un prilej de încă de la început, atunci tărirea autorităţii, a rolului RESPONSABILIT.ATE ţătură a elevilor rămaşi în tico-ideologică a elevilor; în
urmă. deşi în majoritatea
drelor de conducere, a or­ ce timp îndelungat specialiş­ analiză serioasă a felului în cînd apar unele neajunsuri, de conducător al partidului. Lapidar, rezultatele ascen­ şcolilor s-au organizat medi­
ganelor centrale faţă de se­ tii străini n-au reuşit să asi­ care fiecare membru al Co­ măsurile necesare pentru a-i Aceasta ne va permite să siunii din acest trimestru taţii şi consultaţii, se întîl- realizarea programului edu­
sizările care se fac. Eu sînt gure funcţionarea acestora mitetului Central îşi îndepli­ ajuta în muncă, astfel îneît şcolar se pot înscrie în cîte- nesc încă situaţii de forma­ cativ comun elaborat de Mi-
de acord cu acei tovarăşi care desfăşurăm în mai bune con­ va date : cuprinderea aproa­ lism în această activitate. La
conform obligaţiilor contrac­ neşte atribuţiunile. se com­ să-şi îndeplinească sarcinile
au arătat că multe lucruri se tuale. Avem cu adevărat portă în toate domeniile de în cît mai bune condiţiuni. diţiuni activitatea noastră pe integrală a copiilor de Şcoala „Dr. Petru Groza“ Profesor Emerit
pot soluţiona dacă conducă- buni specialişti dar ei trebuie activitate. Calitatea de mem­ Nu mai vreau să mă refer pentru îndeplinirea sarcinilor vîrstă şcolară în procesul in- Deva, Şcoala generală nr. 2 CORNEL STOICA
I torii economiei dau dovadă puse de Congresul al X-lea structiv-educativ, creşterea Vulcan, Sibişel etc. nu se inspector general al Inspecto­
de mai multă receptivitate şi folosiţi ; trebuie să apelăm bru al acestui organ suprem Ia măsurile de îmbunătăţirea procentului celor promovaţi manifestă preocupările cuve­ ratului şcolar judeţean
spirit de iniţiativă. Aceasta e la ei şi nu să fugim' în străi­ de partid — ^vînd în vedere repartizării muncii din cadrul al partidului. (Aplauze pu­ — peste 85 la sută, scă­ nite faţă de pregătirea cla­
valabil şi în domeniul chi­ nătate imediat ce se ivesc a- rolul de forţă conducătoare conducerii de partid — aeSăs- ternice). derea numărului de elevi co­ selor socotite de conducerile (Continuare, tn pag. o 2-a)