Page 62 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 62
wrffkywwiBMMiijiaLM
DRUMUL SOGAUSMULUI ® Nr. 5 374 MIERCURI 19 APRILIE 1972
I nvăţămîntul de partid rîrile apărute; de asemenea a productivităţii muncii, a- drul sectorului de transport tului U.T.C., şi Emil Táñase, La întreţinerea Isi cosmana
s-au dezbătut teme legate de
— mijloc important de
nalizindu-se studiile tehnico-
s-a intărit mult, că în rîn
membru al comitetului de
educare marxist-leninis- comportarea în producţie, fa economice care au stat la ba dul cursanţilor Ia învăţămînt partid. Andrei Colda, secre cerealelor păloase
tă, de înarmare a comunişti milie şi societate, punîndu-se za calculării ritmului de creş nu se semnalează nici o aba tarul comitetului de partid al
lor, a maselor largi, cu poli accent pe necesitatea ca în tere a productivităţii muncii, tere de la disciplina de pro minei, analizînd unele aspec DEVA. Paralel cu efor
tica partidului şi de mobili primul rînd comuniştii să fie cursanţii propunîndu-şi sar ducţie, ceea ce a determinat te negative în desfăşurarea turile depu.se pentru înche Acţiuni ie mese peutro
zare a lor în construcţia so mereu o pildă demnă de ur cini concrete în legătură cu ca sectorul să-şi îmbunătă propagandei de partid, au ierea grabnică a însămîn-
cialistă — a parcurs o etapă mat în acţiunile ce se iniţia contribuţia lor la îmbunătăţi ţească mult activitatea, spri subliniat necesitatea ca lip ţării porumbului, la coope
importantă de studiu. Consi- ză în toate domeniile. In a- rea acestui indicator al pla jinind sectoarele productive surile existente să fie înlă rativa agricolă din Deva
derînd momentul actual pro cest sens au fost ţinute ex nului, îndeosebi în folosirea în realizarea planului de ex turate grabnic pentru înche au început şi lucrările de executarea lucrărilor
pice efectuării unei terneini- puneri pe teme ca: îndepli mai raţională şi mai depli tracţie, iar inginerul Aurel ierea anului în învăţămîntul întreţinere a culturilor de
ce analize a conţinutului şi e- nirea exemplară a sarcinilor nă a capacităţilor de produc Brînduş, şeful exploatării, a de partid cu rezultate bune, cereale păioase însămînţa-
ficacltăţii acestei forme de e- profesionale şi obşteşti — în ţie şi a tehnicii din dotare. remarcat că, după părerea sa, • accentuînd asupra necesităţii te în toamnă. Semnalul 1-a
ducaţie comunistă, biroul co datorire de seamă a fiecărui Infăţişînd unele aspecte ale eficienţa muncii politice asu ca fiecare propagandist, sub dat brigada din Sîntuhalm
mitetului de partid al minei comunist; importanţa vizite activităţii cercului de studie pra activităţii economice a controlul şi îndrumarea di unde, luni 17 aprilie a.c., ie imbiiätitiri funciere
Lonea a dezbătut zilele aces lor delegaţiei de partid şi re a problemelor economice minei se concretizează şi în rectă a organelor de partid,
tea în mod amănunţit, într-o guvernamentale în frunte cu pe care-1 conduce, propagan faptul că în perioada care a să-şi intensifice eforturile pen peste 30 de cooperatori au
şedinţă de lucru la care au tovarăşul Nicolae Ceauşescu, distul Ion Vasile, mecanicul trecut din acest an toti in- tru aprofundarea temeinică a trecut la plivitul griului de
participat şi propagandiştii problemelor, pentru aducerea pe o tarla de 30 de hPPţn- In raza de activitate a rul comunei Geoagiu — sînt
tuturor cercurilor şi cursuri la zi a temelor rămase în re. Printre participanţii la multor comune din judeţul ferite de inundaţii 147 ha
lor învăţămîntului de partid, urmă. să asigure însuşirea plivit s-au aflat: Minerva nostru s-au prevăzut şi se teren arabil şi păşune. In
modul în care se preocupă lor temeinică şi să cunoască Junca, Otilia Huieţ, Jon execută în acest an impor frunte, la muncă, au fost
factorii competenţi din între ■VATMam DE PARTID - R STRRSA bine pe fiecare cursant. Muntpanu, Ana Purda, Vc- tante lucrări de îmbunătă comuniştii şi deputaţii Kli-
prindere de această latură a roni Hordeian, Cornelia Ig- ţiri funciare. In comuna snbota Bozeşan, losif Albu.
muncii de partid, influenţa ei Biroul comitetului do par na, Mihai Moldovan, Mi Geoagiu, de exemplu, pe Yasilc Ardoan, din Gelmar.
asupra activităţii politice şi tid a luat măsuri concrete nerva Sorinca şi alţii. şantierul do de.secare de la Ionel Chorchoş, Aurel Ma-
pentru aducerea la zi a tutu
economice a minei, precum şi LE8ĂTDRĂ CU PROBLEMELE MIREI ror lecţiilor restante, pentru Este de aşteptat ca în Gelmar, munca continuă cu riş, Maria Mădean, din
asupra comportării cursanţi asigurarea clarificării proble toaţe cooperativele agrico intensitate şi în aceste zile. Geoagiu. Primarul comunei
lor în producţie, familie, so melor ce frămîntă organiza le să se facă o mobilizare Lucrările de adîncire a ca a ţinut să sublinieze că
cietate. Trebuie relevat de la ţiile de partid, oamenii mun susţinută a cooperatorilor nalului principal colector se nici coi mai în virstă coo
început că la mina Lonea c- secretarul general al P. C. R., şef al minei, relata la rîndul dicatorii importanţi realizaţi la slîrpirea buruienilor din fac cu o dragiină de către peratori n-au stat deoparte
xistă o preocupare bună pen în ţările din Asia, iar recent său că în acest cerc un inte la mina Lonea — producţie, cii de la mină şi pentru o culturile de cereale păioa- mecanicul Carol Moiso şi aşa cum au făcut-o loan
tru ridicarea nivelului acti în Africa ; trăsăturile princi res deosebit s-a manifestat productivitate, ealitate, eco mai bună mobilizare a cursan se, astfel creîndii-sc condi ajutorul său loan Medroa, Marcu lui Moisc. Vasile
vităţii politico-ideologice. Cele pale ale moralei comuniste, faţă de tema îmbunătăţirii nomii la cheltuielile de pro ţilor la învăţămînt, reparti- ţii pentru dezvoltarea nor de la Oficiul de îmbunătă Varvar, Ignat Marton şi al
24 cercuri şi cursuri, cuprin- etica muncii şi modul de via calităţii produselor, care s-a ducţie ş.a. — sînt superiori zînd în acest scop pe toţi ţiri funciare Deva. La exe ţii, în vârstă de peste 70
zind aproape 1 200 cursanţi ţă ; activitatea idoologică- dezbătut în lumina realităţi celor din anii trecuţi. membrii biroului să săspun- mală a plantelor. cutarea lucrărilor de talu- de ani. Au participat la
— în majoritate membri de cducativă a partidului no.sfru lor concrete ale minei Lo- In spiritul exigenţei şi al dă de cercuri sau cursuri şi -1 zare a malurilor o contribu muncă peste 350 do cetă
partid — s-au bucurat de o pentru ridicarea conştiinţei nca, demonstrîndu-se cu cal responsabilităţii, biroul comi ţie deosebită şi-o aduc har ţeni care au prestat 1 7.50
îndrumare atentă, permanen socialiste şi a nivelului de cule şi exemple semnificative tetului de partid al minei a să ajute concret propagandiş nicii ţărani cooperatori din ore de muncă patriotică.
tă, din partea comitetului de cultură al maselor. ce influenţe — pozitive sau acordat în analiza făcută o tii în munca lor. De aseme ,,Nonumenie satele Geoagiu şi Gelmar. In fotografiile dc mai .¡os
partid şi a birourilor organi Relevînd progresele făcute negative — are asupra efici atenţie deosebită deficienţe nea, .s-a stabilit să se întoc Prin lucrările făcute pînă redăm aspecte dc pp şanti
zaţiilor de bază. în creşterea eficienţei învă enţei economice a minei ca lor caro mai există în desfă mească urgent o evidenţă a şi locuri de neuilai" acum — no informa tovară erul do imbiinălăţiri fun
Ţinîndu-se cont de faptul că o ţămîntului de partid, mai litatea cărbunelui extras, a şurarea învăţămîntului de problemelor care necesită cla DEVA. Zilele treculp a avut şul Aurel Zaharic, prima- ciare de Ia Gelmar.
însemnătate deosebită în spo mulţi participanţi la dezlia- lucrărilor miniere de inves partid — rămîneroa în urmă rificări ca în cursul lunii vii ]oe roncur.sul „Cine ştie, eiş-
rirea eficienţei activităţii po teri au adus în cuvîntul lor tiţii şi pregătire, a reviziilor a unor cercuri şi cursuri, cla tigA“. pe tema „Alonumentc şi
litice ideologice în rîndul mem aspecte concrete care vădesc şi reparaţiilor. Aducînd e- rificarea insuficientă a unor toare, la cabinetul de ştiinţe locuri Ue neuitat“. InlrchArile
au vizat cunoaşterea monu-
brilor de partid, al tuturor progresele făcute în această xeinple care vădesc eficien probleme, absenţa do la pre sociale de pe lingă comitetul mcnlolor ridicate în cinstea e-
salariaţilor, o are informarea direcţie. In cercul nostru de ţa învăţămîntului de partid, gătire a unor propagandişti de partid, să se organizeze loilor căzuîi pe pămintul
politică a maselor, s-a cău făurire a societăţii socialis inginerul Petru Stupu, mem — indicînd căile de înlătu activităţi pentru îmbunătăţi Transilvaniei şi nanalului iii
tat ca în cadrul dezbaterilor te multilateral dezvoltate — bru ,al comitetului de partid, rare a lor. Propagandiştii Va- al doilea rAzboi mondial in
ce au avut loc în cercurile arăta propagandistul Eugen şeful sectorului de transport, sile Bălăuţă, membru al co rea muncii ideologice, .să se lupta împotriva cotropitorilor
de studiere să se facă cunos Borza, membru al comitetu a relevat că în urma îmbu mitetului cie partid, şi Gheor- asigure ore de consultaţii. fascişti, evocarea momciilelor
cute noile evenimente inter lui de partid — s-au dezbă nătăţirii muncii do educaţie ghe Bradu, tovarăşii loan respective. Concursul a con
stituit o rcuşilA incursiune iu
ne şi externe, legile şi hotâ- tut pe larg căile de creştere socialistă disciplina în ca- Buciuman, secretarul comite M. CRISTESCU istoria unor glorioase fapte de
luptă.
' '' , <' >ú Cursijrl de perfecflonare
Pe urmele
materialelor peniru pers cnaiu! didacfic
DEVA. In perioada s-au organizat activităţi
publicate fi-15 aprilie, Inspectora practice.
tul şcolar .judeţean a Au avut loc, dc aseme
In ziarul nostru nr. u3t5 din organizat cursiţrţ dp nea, cursuri de pregătire
16 martie, la rubrica „Am ci
tit .scrisorile dumneavoastră“, perfecţionare pentfu labo pentru învăţătorii înscrişi
publicam irinturi din scrisoa ranţii şi bibliotecarii şco Ia examenul de defiiiitivar.
rea cititorului Corneliu Jurca In cadrul ambelor cursiu-i
din Hunedoara, angajat ca u- lari in scopul ridicării pre
cenic (in meseria de tinichi gătirii lor profesionale. .Au lectori ai Cabinetului ju
giu auto) pentru calificarea la deţean lip partid au prezen
locul de muncă în cadrul avut loc cu acest prilej lec tat expuneri cu caracter
J.G.C.I.. Hunedoara. Dinsul se
siza faptul că nu a fost re ţii şi expuneri teoretice, politico-educativ.
tribuit pentru munca presta
tă. ..Indemnizaţia lunară care
se acordă pentru timpul pre
gătirii practice in producţie a
ucenicilor din anul I — pre
cizează răspunsul primit din Coinbaterea pe
partea I.G.C.L. Hunedoara —
se aâhită. potrivit prevede
rilor Ministerului Muncii nr.
4918'1968, din fondul de şcola
rizare". Acesta insă n-a fost
trimis I.G.C.L.-ului dc către buruienilor din culturile de grîu
Grupul şcolar de construcţii
Deva, de care aparţin ucenicii
respectivi, motiv pentru care
întreprinderea nu le-a putut Majoritatea plantelor dc cantităţi mai mari do solu
plăti pînă acum drepturile ce cultură fiind slab competiti ţie faţă de cea necesară unei
Ii se cuveneau. ve cu buruienile. în special O LUCRARE iMPORTANTÂ PENTRU SPORIREA
Deferitor la afirmaţia ..Ce-ti singure alimentări a utilaju
trebuie tie bani aceasta a- în primele faze dc vegetaţie, PRODUCŢIEI AGRICOLE lui. Este nevoie să so procu
parţine. după cum reiese diii vQr....Suferi dacă nu sînt dis re un vas cu o capacitate do
constatările conducerii între truse buruienile şi, la o îm-
prinderii. maistrului de atelier, 2 000-3 BOO l şi, în funcţie dc
ca o glumă la adresa celui în huruionare puternică, cultu Acest produs. inofensiv montul aplicării. La o imbu- doza stabilită şi cantitatea de
cauză, lucru ce nu l-a scutit ra poate fi chiar compromi pentru plantele dc grîu la ruionare redu.să şi cinci pre soluţie debitată de maşină, să
insă pe „glumeţ“ de-o obser nări'.irip şi priropere, ronşti inciozil.ite şi moflpstie — iată at ributelc carp o menţin pe bobi- să. Ajungînd la maturitate, dozele recomandate, combate
C. S. Hunedoa-
vaţie, făcut,A de data aceasta naioaiea Elisabela Scliiistcr — şe fă cir erbipă la alrlicrul dc popa raţii electrice al domină speciile do buruieni so pregătească amestecul.
în mod serios de conducere.a ra — dc patru aiîi fruiUaşA in inircccrea socialistă şi evidenţia lă lună de lună în acest an. Fo- buruienile deseminează can cu succes un sortiment ma sensibile şi foarte sensibilo, Respectarea vitezei şi pre-
întreprinderii. tografia o prezintă in timpul Iu cruliii la rebobinarea unui motor electric. tităţi mari de şeminţe, cre- re de buruieni dicotilcdonate. osto suficientă doza minimă, .siunii de lucru stabilite are
înd astfel în sol o rezervă Cercetările întreprinse evi în timp ce în solele puternic o mare importanţă in unifor
însemnată de seminţe. denţiază că pentru a realiza infestate şi în caro predomi mitatea repartizării dozei pe
In acţiunea de combatere o bună combatere a buruie nă buruienile mai rezistente culturi. Sporirea vitezei sau
pe cale chimică a buruieni nilor, fără a avea efecte no trebuie aplicată limita supe scăderea presiunii faţă dc
è calitate si Consurs pg meserii lor din cultura de grîu, uti cive asupra plantelor do rioară a dozei. Nu so reco cea stabilită au ca rezultat
lizarea ierbicidului Diclordon
grîu, pot fi folosite cantită
mandă depăşirea limitei su
aplicarea unei cantităţi mai
I^a Blaj şi Sibiu s-a sodic (2,4 D) s-a dovedit ab ţile de 1,5-2,5 kg Diclordon perioare deoarece so pot în mici dc .soluţie, deci un efect
desfăşurat concursul pc solut necesară pentru a rea sodic la hectar. Orientarea registra cfocto nedorito asu- mai redus, iar o viteză mai
(IJrmare din pag. 1} rinţi, s-au pus în funcţiune xarca şi sistematizarea dura meserii şi specialităţi „Ti liza producţii sporite la hec în stabilirea dozei va fi gra pla plantelor do grîu. Efec mică sau o presiune mai ma
tar.
dul de îmburuienare şl mo-
tul ierbicidului poate fi spo
cabinele de ştiinţe socialo bilă a cunoştinţelor însuşite nerii tehnicieni", Blajul ro duc Ia aplicarea unor
nisterul Educaţiei şi Invăţă- bine dotate. Ca o necesitate în cursul anului şcolar. găzduind horticultura şi rit prin combaterea cu în- cantităţi mai mari de solu
Sibiul zootehnia..
mîntului, C.C. al U.T.C. şi care se impune în perioada Conducerilor şcolilor le re grăşămînt azotat (10 kg la ţie, mărind astfel clicUuieli-
ba).
Consiliul Naţional al Orga următoare in toate şcolile vin importante atribuţii în Timp de 2 zile în faţa le ocazionate cu întreţinerea
nizaţiei Pionierilor. In majo este aceea a mai bunei do organizarea şi îndrumarea juriului dc specialitate s-au Lucrări edilitar'gospoiiăreşti Administrarea ierbicidului culturii. în cazul unor cul
ritatea şcolilor a crescut ro tări cu planşe, grafice, sche formelor do sprijin — con- întrecut reprezentanţii ju so face în perioada de la în turi mai sensibilo puţind pro
lul şi răspunderea corpului me, aparate dc proiecţie, dia .sultaţii şi meditaţii — al c- deţelor Hunedoara, Alba, frăţit pînă la formarea paiu voca chiar efecte fitotoxicc.
didactic şi diriginţilor în pro pozitive etc. a cabinetelor, levilor cu rezultate mai sla Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi în valoare de peste 1100000 lei lui. In acest timp plantele I'âindcă osto destul do greu
cesul instructiv-educaliv. Con- i’cntru modernizarea predă be Ia învăţătură. Atenţie deo Sibiu, care au făcut dova do grîu prezintă cea mai dc condus tractorul şi de res
lucrînd mai bine cu organi rii ştiinţelor .socialo, este ne sebită trebuie acordată bunei da unei înalte pregătiri BÂIŢ.A. Locuitorii satelor aparţinătoare comunei Băi- maro rezistenţă la tratamen pectat aceleaşi distanţe în-
zaţiile de tineret, în acest cesar ca aceste cabinete să desfăşurări a cursurilor pre profesionale. Judeţul nos te, iar buruienile ajunse în tr-un cîmp acoperit cu ve
trimestru au fost organizate se integreze efectiv în proce gătitoare pentru admiterea tru a fost reprezentat de ţa, antrenaţi în întrecerea patriotică, muncesc cu hărnicie faza do rozotă sînt foarte u- getaţie, so recomandă dirija
numeroase acţiuni educative sul do învăţămînt, să fie fo în învăţămîntul superior, or elevi ai Liceului agricol la executarea lucrărilor cu caracter cclilitar-gospodăresc şi şor distruse. Do maro im rea maşinii cu ajutorul a
în cinstea semicentenarului losite integral la lecţii, con ganizate în centrele Deva, de înfruniuşeţarc. portanţă este ca atunci când trei jaloane. Acestea vor fi
U.T.C., prin care s-au relevat sultaţii, învăţămîntul politic, Hunedoara, Petroşani şi Brad, Geoagiu care s-au situat Intre cele mai importante acţiuni întreprinse pină în so execută tratamentul tom- mutate, după fiecare trocoi'e
aspectele diverse ale politicii ore cio dirigenţie şi alte acti în sensul frecvenţei, conţinu pe locuri fruntaşe, dove prezent sînt ccle privind executarea lucrărilor dc întreţi poraturn atmosferei să fio a tractorului, la o distanţă e-
interne şi externe a partidu- vităţi educative. tului şi -extinderii lor în toa dind măiestrie în execu neri şi reparaţii pc drumurile comunale. Pipă aeuin s-au peste 1.5° C. lucru ce facili gală cu lăţimea dc lucru a
iui şi stalului nostru, înfăp te liceele de cultură genera făcut asemenea lucrări pc 109 km dc drumuri. De asemenea, tează absorbţia şi vchicuia-
tuirile pe plan economic şi NOUL CIŞTIG.^ TEREN lă, la toate obiectele dc exa tarea lucrărilor practice s-au realizat lucrări dc îndiguiri pc o lungime de un kilo nia.şinii şi prin vizare po cen
social, aspecte ale trecutului men. In aceeaşi preocupare şi un volum mare de cu metru, taluzarca a 2 000 mp mpluri, plantarea a 2 000 buc. roa ierliicidului. De aseme trul tractorului so va asigu
nea. este important ca să nu
revoluţionar al clasei munci Sporirea caraclerului apli de pregătire diferenţiată so noştinţe teoretice. Astfel, pomi ornamentali, întreţinerea şi amenajarea a 51 gri zone cadă precipitaţii mai repede ra o aplicare uniformă a so
toare etc. Acum, la încheie cativ al învăţămîntului, lega înscriu elevii claselor a \TII-a Ia horticultură pc locul I şi spaţii verzi. S-au împrejmuit cu gard şcojilc generale din luţiei pe întregul cîmp.
dc 24 de ore do la trata
rea bilanţului activităţii, se rea lui de producţie a de şi a X-a ale şcolilor de cul satele Barbura şi llărţăgani şi s-a construit o remiză cu ment. .Aplicarea corectă a com
cere relevat faptul că sc în venit un obiectiv primordial tură generală, în vederea e- s-a clasat elevul Gheorghe materiale pentru p.c.i. baterii chimice a buruieni
ţelege tot mai bine în toate şi se poale releva aportul xamenelor de admitere in di Mitrofan, iar la zootehnie In această comună s-au executat pînă în prezent lu <S particularilalo a ierbici- lor (lucrare în curs do desfă
şcolile că educaţia , comuni.stă per.sonalului didactic, al con versele forme ale învăţămîn Vasile Opriş a ocupat locul clului 2,4 D este că so dizol şurare la C..A.P, Ostrov, Geoa
a tineretului se realizează ple ducerilor şcolilor pentru dez tului po.stgencral, îndeosebi crări în valoare de peste 1 101) 000 Iei, economiile realizate vă mult mai greu dccU alte giu, Vaidoi otc.) SC finali
nar, prin valorificarea tutu voltarea dragostei de muncă în şcoli profesionale : orien III, ambii calificindu-se prin munca patriotică a cetăţenilor ridieîndu-se Ia 177 Ici substanţe. Pentru acest fapt zează într-o seric do avanta
ror potentelor educative ale la tineretul şcolar şi educa- tarea lor profesională spre pentru finala pc ţară, care pe cap dc locuitor. Toţi locuitorii vor să întimjiine ziua dc c.ste recomandabil ca produ je economice ca : producţii
lecţiilor, prin orientarea în roa lui pentru munca pro moscriilc solicitate do econo va avea loc in luna mai la sul să so pună la dizolvat sporite, productivitate cel
tregului proces de învăţămînt ductivă. .Aplicînd Hotărîrca mia naţională, do specificul Bucureşti. 1 Mai cu realizări cit mai frumoase în munca dc gospodă CM o zi sau două înainte de puţin dublă şi un preţ dc cost
spre formarea politică şi eti Secretariatului C.C. al P.C.R. local, po baza opţiunii, a in rire şi înfrumuseţare a satelor şi in acest scop depun efor aplicare.
că a tinerei generaţii. cu privire la organizarea a- tereselor şi înclinaţiilor psi- GHEORGHE DRAGOMIR turi peniru ca bilanţul activităţii lor pe acest tărîm să fie Printre măsurile caro asi mai redus al produselor.
Măsurile întreprinse pentru tclicrclor-şcoală şi patronarea ho-îizico. cit mai bogat. gură o productivitate mărită
sporirea rolului ştiinţelor so lor de către unităţile econo Pe dc altă parte se impu Liceul agricol Geoagiu în operaţiunea do aplicare se Ing. MIHAI GUJĂ
ciale în educarea politico-i- mice, au fost deja amenajate ne o mai bună planificare a numără şi pregătirea unei cercetător principal la Staţiu
deologică a elevilor se con 249 ateliere şcolare pe 16 materiei ce a rămas de par nea experimentală Geoagiu
cretizează prin organizarea a profilo de meserii specifice c- curs, a recapitulărilor finale,
peste 120 cabinete de ştiinţe conomiei judeţului nostru, în a tuturor acţiunilor educati
sociale în licee, şcoli profe care pot fi cuprinşi într-o sc ve, cultural-artistico şi spor
sionale şi generale. Se re rie peste 3 500 elevi. In tive în scopul evitării supra
marcă, pe de altă parte, îm peste 30 şcoli s-a trecut la încărcării şi creării condiţi
bogăţirea fondului documen organizarea activităţii ate- ilor optime de studiu pentru
tar al bibliotecilor de litera lierelor-şcoală pe bază dc elevi, astfel ca cea mai marc
tură Eocial-politică pus la în- plan de producţie, să se con parte din timp să fie afec
demîna cadrelor didactice şi fecţioneze diverse obiecte u- tată învăţăturii. Acestui tri
elevilor. Trimestrul al Il-loa tile’ de dotare şi aulodotarc mestru îi aparţine şi finali
a fost marcat, printre altele, şi chiar piese şi lucrări din zarea acţiunilor iniţiate. pe (Urmare din pag. 1) Greutăţi avem încă în ac
şi de introducerea educaţiei planul de producţie al între linia perfecţionării şi moder tivitatea noastră în ce pri
cetăţeneşti la clasele VI şi prinderilor patronatoare. _ Cu nizării procesului instructiv- nei probleme tehnice în afa veşte executarea planului de
VII, de constituirea profeso toate acestea, se apreciază^ ca oducativ. amenajarea şi do reparaţii de toate gradele,
rilor de ştiinţe sociale în ca necesară sporirea preocupări tarea în continuare a labora ra sarcinilor de serviciu, re asimilarea şi producerea pie
zolvări care să se concreti
tedre, de mai buna desfăşu lor pentru activitatea din a- toarelor şi atelierelor şcolare, selor de schimb, obţinerea li
rare a învăţămîntului politic leliere, creşterea valenţelcir folosind toate .sursele locale zeze (este doar un exemplu)
al cadrelor şi al elevilor. Toa formative ale muncii, organi şi posibilităţile de autodotare. în creşterea indicelui de ex nul indice superior al folosi
te aceste acţiuni au condus zarea activităţilor de atelier Factorilor care concură — di tracţie pentru preparare cu rii fondului de timp maxim
spre realizarea unui înalt într-o perspectivă mai largă rect sau indirect — la pro 5 la sută şi îmbunătăţirea cu disponibil, reducerea consu
conţinut politico-educativ tu socio-profesională, avînd în cesul instructiv-educativ le 50 la sută a gradului de va mului de lemn de mină, deşi
turor activităţilor -şcolare şi vedere me.scriile cu pondere revine sarcina mobilizării tu lorificare a metalelor din mi- luate în ansamblu rezultatele
extraşcolare, menite să înar în economia locală şi naţio turor forţelor pentru a crea nereurile preparate. de pînă acum sînt cu mult
meze tineretul cu concepţia nală. Din partea întreprinde încă de pe acum toate condi Nu ne limităm numai la mai bune faţă de aceeaşi pe
marxist-leninistă despre lume rilor patronatoare se aşteap ţiile necesare încheierii cu atît. Prin întărirea responsa rioadă a anului trecut. Aces
şi viaţă, să-l formeze în spi tă un ajutor mai activ, sub succes a anului şcolar, pre bilităţii în muncă (fie că e tea sînt însă posibil de în
ritul idealurilor socialiste. toate formele, materiale şi gătirii temeinice a absolven vorba de mesajul iniţiativei lăturat.
Demne de dvidenţiat sînt în morale. ţilor pentru admiterea în în ..Nici o brigadă sub plan“, Prin forţa întregului co-
acest sens preocupările exis văţămîntul poslgeneral şi fie că e vorba de punctuali k-ctiv, prin mobilizarea noas
tente la Şcoala generală nr. riNAI-IZARE LA COTE universitar. Educatorilor li sc tatea la serviciu urmărită şi tră generală, prin folosirea
B Petroşani, nr. 4 Vulcan, SPORITE cere o mai mare mobilitate şi popularizată prin mijloacele deplină a potenţialului in
Grupul minier Lupeni, Liceul receptivitate faţă dc nou, an specifice ale agitaţiei vizua tern, sîntem hotărîţi să lichi
de construcţii Deva. Şcoala Noua etapă dc muncă şco corarea vieţii şcolare în roa- le) căutăm cele mai eficace dăm toate neajunsurile. să
nr. 7 Hunedoara şi altele, un lară, aceea pregătitoare a în lilaţea socialistă în plină dez- Da atolierelp ilc întreţinere ş! rep.iraţ!i do la coloana Crăciu neşti, a autobazei din Brad, aii-
de s-au folosit multiple posi- cheierii cu succes a anului vollare. legarea ei de viaţa modalităţi de formare a unei ridicăm la noi valenţe cali-
'.iilităţi proprii, atelierele şco şcolar, pune ca ţol major fi productivă. o permanenta înalte conşliinţe muncitoreşti l.ative activitatea productivă fovehicnlelor li so .-.sigură o revizie şi reparaţie exemplară. Foto: V. ON'OIU
lare, cercurile de elevi şi pă- nalizarea la cote sporite, fi- deschidere spre viitor. la întregul colectiv. de la I.M. Barza.