Page 62 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 62

wrffkywwiBMMiijiaLM
                                                                                                                                                                                     DRUMUL SOGAUSMULUI ® Nr. 5 374         MIERCURI 19 APRILIE 1972




             I nvăţămîntul   de   partid   rîrile  apărute;  de  asemenea   a  productivităţii  muncii,  a-   drul  sectorului  de  transport   tului  U.T.C.,  şi  Emil  Táñase,   La întreţinerea   Isi               cosmana
                                        s-au  dezbătut  teme  legate  de
                —  mijloc  important  de
                                                                      nalizindu-se  studiile  tehnico-
                                                                                                    s-a  intărit  mult,  că  în  rîn­
                                                                                                                                 membru  al  comitetului  de
                educare  marxist-leninis-   comportarea  în  producţie,  fa­  economice  care  au  stat  la  ba­  dul  cursanţilor  Ia  învăţămînt   partid.  Andrei  Colda,  secre­  cerealelor păloase
           tă,  de  înarmare  a  comunişti­  milie  şi  societate,  punîndu-se   za  calculării  ritmului  de  creş­  nu  se  semnalează  nici  o  aba­  tarul  comitetului  de  partid  al
           lor,  a  maselor  largi,  cu  poli­  accent  pe  necesitatea  ca  în   tere  a  productivităţii  muncii,   tere  de  la  disciplina  de  pro­  minei,  analizînd  unele  aspec­  DEVA.  Paralel  cu  efor­
           tica  partidului  şi  de  mobili­  primul  rînd  comuniştii  să  fie   cursanţii  propunîndu-şi  sar­  ducţie,  ceea  ce  a  determinat   te  negative  în  desfăşurarea   turile depu.se pentru înche­  Acţiuni ie mese peutro
          zare  a  lor  în  construcţia  so­  mereu  o  pildă  demnă  de  ur­  cini  concrete  în  legătură  cu   ca  sectorul  să-şi  îmbunătă­  propagandei  de  partid,  au   ierea  grabnică  a  însămîn-
           cialistă  —  a  parcurs  o  etapă   mat  în  acţiunile  ce  se  iniţia­  contribuţia  lor  la  îmbunătăţi­  ţească  mult  activitatea,  spri­  subliniat  necesitatea  ca  lip­  ţării  porumbului,  la  coope­
          importantă  de  studiu.  Consi-   ză  în  toate  domeniile.  In  a-   rea  acestui  indicator  al  pla­  jinind  sectoarele  productive   surile  existente  să  fie  înlă­  rativa  agricolă  din  Deva
           derînd  momentul  actual  pro­  cest  sens  au  fost  ţinute  ex­  nului,  îndeosebi  în  folosirea   în  realizarea  planului  de  ex­  turate  grabnic  pentru  înche­  au  început  şi  lucrările  de   executarea lucrărilor
           pice  efectuării  unei  terneini-   puneri  pe  teme  ca:  îndepli­  mai  raţională  şi  mai  depli­  tracţie,  iar  inginerul  Aurel   ierea  anului  în  învăţămîntul   întreţinere  a  culturilor  de
          ce  analize  a  conţinutului  şi  e-   nirea  exemplară  a  sarcinilor   nă  a  capacităţilor  de  produc­  Brînduş,  şeful  exploatării,  a   de  partid  cu  rezultate  bune,   cereale  păioase  însămînţa-
          ficacltăţii  acestei  forme  de  e-   profesionale  şi  obşteşti  —  în­  ţie şi a tehnicii din dotare.  remarcat  că,  după  părerea  sa,   •  accentuînd  asupra  necesităţii   te  în  toamnă.  Semnalul  1-a
          ducaţie  comunistă,  biroul  co­  datorire  de  seamă  a  fiecărui   Infăţişînd  unele  aspecte  ale   eficienţa  muncii  politice  asu­  ca  fiecare  propagandist,  sub   dat  brigada  din  Sîntuhalm
          mitetului  de  partid  al  minei   comunist;  importanţa  vizite­  activităţii  cercului  de  studie­  pra  activităţii  economice  a   controlul  şi  îndrumarea  di­  unde,  luni  17  aprilie  a.c.,   ie imbiiätitiri funciere
          Lonea  a  dezbătut  zilele  aces­  lor  delegaţiei  de  partid  şi   re  a  problemelor  economice   minei  se  concretizează  şi  în   rectă  a  organelor  de  partid,
          tea  în  mod  amănunţit,  într-o   guvernamentale  în  frunte  cu   pe  care-1  conduce,  propagan­  faptul  că  în  perioada  care  a   să-şi intensifice eforturile pen­  peste  30  de  cooperatori  au
          şedinţă  de  lucru  la  care  au   tovarăşul Nicolae Ceauşescu,  distul Ion Vasile, mecanicul  trecut din acest an toti in-  tru  aprofundarea  temeinică  a   trecut  la  plivitul  griului  de
          participat   şi   propagandiştii                                                                                       problemelor,  pentru  aducerea    pe  o  tarla  de  30  de  hPPţn-   In  raza  de  activitate  a   rul  comunei  Geoagiu  —  sînt
          tuturor  cercurilor  şi  cursuri­                                                                                      la  zi  a  temelor  rămase  în   re.  Printre  participanţii  la   multor  comune  din  judeţul   ferite  de  inundaţii  147  ha
          lor  învăţămîntului  de  partid,                                                                                       urmă.  să  asigure  însuşirea    plivit  s-au  aflat:  Minerva   nostru  s-au  prevăzut  şi  se   teren  arabil  şi  păşune.  In
          modul  în  care  se  preocupă                                                                                          lor  temeinică  şi  să  cunoască   Junca,  Otilia  Huieţ,  Jon   execută  în  acest  an  impor­  frunte,  la  muncă,  au  fost
          factorii  competenţi  din  între­      ■VATMam DE PARTID - R STRRSA                                                    bine pe fiecare cursant.         Muntpanu,  Ana  Purda,  Vc-     tante  lucrări  de  îmbunătă­  comuniştii  şi  deputaţii  Kli-
          prindere  de  această  latură  a                                                                                                                        roni  Hordeian,  Cornelia  Ig-   ţiri  funciare.  In  comuna   snbota  Bozeşan,  losif  Albu.
          muncii  de  partid,  influenţa  ei                                                                                       Biroul  comitetului  do  par­  na,  Mihai  Moldovan,  Mi­      Geoagiu,  de  exemplu,  pe   Yasilc  Ardoan,  din  Gelmar.
          asupra  activităţii  politice  şi                                                                                      tid  a  luat  măsuri  concrete   nerva Sorinca şi alţii.         şantierul  do  de.secare  de  la   Ionel  Chorchoş,  Aurel  Ma-
                                                                                                                                 pentru  aducerea  la  zi  a  tutu­
          economice  a  minei,  precum  şi      LE8ĂTDRĂ CU PROBLEMELE MIREI                                                     ror  lecţiilor  restante,  pentru   Este  de  aşteptat  ca  în   Gelmar,  munca  continuă  cu   riş,   Maria   Mădean,   din
          asupra  comportării  cursanţi­                                                                                         asigurarea  clarificării  proble­  toaţe  cooperativele  agrico­  intensitate  şi  în  aceste  zile.   Geoagiu.  Primarul  comunei
          lor  în  producţie,  familie,  so­                                                                                     melor  ce  frămîntă  organiza­    le  să  se  facă  o  mobilizare   Lucrările  de  adîncire  a  ca­  a  ţinut  să  sublinieze  că
          cietate.  Trebuie  relevat  de  la                                                                                     ţiile  de  partid,  oamenii  mun­  susţinută  a  cooperatorilor   nalului  principal  colector  se   nici  coi  mai  în  virstă  coo­
          început  că  la  mina  Lonea  c-   secretarul  general  al  P.  C.  R.,   şef  al  minei,  relata  la  rîndul   dicatorii  importanţi  realizaţi        la  slîrpirea  buruienilor  din   fac  cu  o  dragiină  de  către   peratori  n-au  stat  deoparte
          xistă  o  preocupare  bună  pen­  în  ţările  din  Asia,  iar  recent   său  că  în  acest  cerc  un  inte­  la  mina  Lonea  —  producţie,   cii  de  la  mină  şi  pentru  o   culturile  de  cereale  păioa-   mecanicul  Carol  Moiso  şi   aşa  cum  au  făcut-o  loan
          tru  ridicarea  nivelului  acti­  în  Africa  ;  trăsăturile  princi­  res  deosebit  s-a  manifestat   productivitate,  ealitate,  eco­  mai bună mobilizare a cursan­  se,  astfel  creîndii-sc  condi­  ajutorul  său  loan  Medroa,   Marcu   lui   Moisc.   Vasile
          vităţii  politico-ideologice.  Cele   pale  ale  moralei  comuniste,   faţă  de  tema  îmbunătăţirii   nomii  la  cheltuielile  de  pro­  ţilor  la  învăţămînt,  reparti-   ţii  pentru  dezvoltarea  nor­  de  la  Oficiul  de  îmbunătă­  Varvar,  Ignat  Marton  şi  al­
          24  cercuri  şi  cursuri,  cuprin-   etica  muncii  şi  modul  de  via­  calităţii  produselor,  care  s-a   ducţie  ş.a.  —  sînt  superiori   zînd  în  acest  scop  pe  toţi         ţiri  funciare  Deva.  La  exe­  ţii,  în  vârstă  de  peste  70
          zind  aproape  1  200  cursanţi   ţă  ;  activitatea  idoologică-   dezbătut  în  lumina  realităţi­  celor din anii trecuţi.  membrii  biroului  să  săspun-   mală a plantelor.       cutarea  lucrărilor  de  talu-   de  ani.  Au  participat  la
          —  în  majoritate  membri  de   cducativă  a  partidului  no.sfru   lor  concrete  ale  minei  Lo-   In  spiritul  exigenţei  şi  al   dă  de  cercuri  sau  cursuri  şi         -1     zare  a  malurilor  o  contribu­  muncă  peste  350  do  cetă­
          partid  —  s-au  bucurat  de  o   pentru  ridicarea  conştiinţei   nca,  demonstrîndu-se  cu  cal­  responsabilităţii,  biroul  comi­                                                   ţie  deosebită  şi-o  aduc  har­  ţeni  care  au  prestat  1  7.50
          îndrumare  atentă,  permanen­  socialiste  şi  a  nivelului  de   cule  şi  exemple  semnificative   tetului  de  partid  al  minei  a   să  ajute  concret  propagandiş­               nicii  ţărani  cooperatori  din   ore de muncă patriotică.
          tă,  din  partea  comitetului  de   cultură al maselor.     ce  influenţe  —  pozitive  sau   acordat  în  analiza  făcută  o   tii  în  munca  lor.  De  aseme­  ,,Nonumenie           satele  Geoagiu  şi  Gelmar.   In  fotografiile  dc  mai  .¡os
          partid  şi  a  birourilor  organi­  Relevînd  progresele  făcute   negative  —  are  asupra  efici­  atenţie  deosebită  deficienţe­  nea,  .s-a  stabilit  să  se  întoc­              Prin  lucrările  făcute  pînă   redăm  aspecte  dc  pp  şanti­
          zaţiilor de bază.             în  creşterea  eficienţei  învă­  enţei  economice  a  minei  ca­  lor  caro  mai  există  în  desfă­  mească  urgent  o  evidenţă  a   şi locuri de neuilai"  acum  —  no  informa  tovară­  erul  do  imbiinălăţiri  fun­
            Ţinîndu-se cont de faptul că o   ţămîntului  de  partid,  mai   litatea  cărbunelui  extras,  a   şurarea   învăţămîntului   de   problemelor  care  necesită  cla­  DEVA.  Zilele  treculp  a  avut   şul Aurel Zaharic, prima-  ciare de Ia Gelmar.
           însemnătate  deosebită  în  spo­  mulţi  participanţi  la  dezlia-   lucrărilor  miniere  de  inves­  partid  —  rămîneroa  în  urmă   rificări  ca  în  cursul  lunii  vii­  ]oe  roncur.sul  „Cine  ştie,  eiş-
           rirea  eficienţei  activităţii  po­  teri  au  adus  în  cuvîntul  lor   tiţii  şi  pregătire,  a  reviziilor   a  unor  cercuri  şi  cursuri,  cla­   tigA“.  pe  tema  „Alonumentc  şi
          litice ideologice în rîndul mem­  aspecte  concrete  care  vădesc   şi  reparaţiilor.  Aducînd  e-   rificarea  insuficientă  a  unor   toare,  la  cabinetul  de  ştiinţe   locuri  Ue  neuitat“.  InlrchArile
                                                                                                                                                                  au  vizat  cunoaşterea  monu-
           brilor  de  partid,  al  tuturor   progresele  făcute  în  această   xeinple  care  vădesc  eficien­  probleme,  absenţa  do  la  pre­  sociale  de  pe  lingă  comitetul   mcnlolor  ridicate  în  cinstea  e-
          salariaţilor,  o  are  informarea   direcţie.  In  cercul  nostru  de   ţa  învăţămîntului  de  partid,   gătire  a  unor  propagandişti   de  partid,  să  se  organizeze   loilor   căzuîi   pe   pămintul
           politică  a  maselor,  s-a  cău­  făurire  a  societăţii  socialis­  inginerul  Petru  Stupu,  mem­  —  indicînd  căile  de  înlătu­  activităţi  pentru  îmbunătăţi­  Transilvaniei  şi  nanalului  iii
          tat  ca  în  cadrul  dezbaterilor   te  multilateral  dezvoltate  —   bru  ,al  comitetului  de  partid,   rare  a  lor.  Propagandiştii  Va-           al  doilea  rAzboi  mondial  in
          ce  au  avut  loc  în  cercurile   arăta  propagandistul  Eugen   şeful  sectorului  de  transport,   sile  Bălăuţă,  membru  al  co­  rea  muncii  ideologice,  .să  se   lupta   împotriva   cotropitorilor
          de  studiere  să  se  facă  cunos­  Borza,  membru  al  comitetu­  a  relevat  că  în  urma  îmbu­  mitetului  cie  partid,  şi  Gheor-   asigure ore de consultaţii.  fascişti,   evocarea   momciilelor
           cute  noile  evenimente  inter­  lui  de  partid  —  s-au  dezbă­  nătăţirii  muncii  do  educaţie   ghe  Bradu,  tovarăşii  loan                      respective.  Concursul  a  con­
                                                                                                                                                                   stituit  o  rcuşilA  incursiune  iu
          ne şi externe, legile şi hotâ-  tut pe larg căile de creştere  socialistă disciplina în ca-  Buciuman, secretarul comite­           M. CRISTESCU        istoria  unor  glorioase  fapte  de
                                                                                                                                                                  luptă.


                                                                                                                      ' '' , <' >ú             Cursijrl    de  perfecflonare
                 Pe urmele
               materialelor                                                                                                                    peniru pers     cnaiu! didacfic
                                                                                                                                        DEVA.     In perioada    s-au   organizat   activităţi
                 publicate                                                                                                            fi-15  aprilie,  Inspectora­  practice.
                                                                                                                                      tul   şcolar   .judeţean   a   Au  avut  loc,  dc  aseme­
            In  ziarul  nostru  nr.  u3t5  din                                                                                        organizat   cursiţrţ dp    nea,  cursuri  de  pregătire
          16  martie,  la  rubrica  „Am  ci­
          tit  .scrisorile  dumneavoastră“,                                                                                           perfecţionare  pentfu  labo­  pentru  învăţătorii  înscrişi
          publicam  irinturi  din  scrisoa­                                                                                           ranţii  şi  bibliotecarii  şco­  Ia examenul de defiiiitivar.
          rea  cititorului  Corneliu  Jurca                                                                                                                         In cadrul ambelor cursiu-i
          din  Hunedoara,  angajat  ca  u-                                                                                            lari  in  scopul  ridicării  pre­
          cenic  (in  meseria  de  tinichi­                                                                                           gătirii  lor  profesionale.  .Au   lectori  ai  Cabinetului  ju­
          giu  auto)  pentru  calificarea  la                                                                                                                    deţean lip partid au prezen­
          locul   de   muncă   în   cadrul                                                                                            avut  loc  cu  acest  prilej  lec­  tat  expuneri  cu  caracter
          J.G.C.I..  Hunedoara.  Dinsul  se­
          siza  faptul  că  nu  a  fost  re­                                                                                          ţii şi expuneri teoretice,  politico-educativ.
          tribuit  pentru  munca  presta­
          tă.  ..Indemnizaţia  lunară  care
          se  acordă  pentru  timpul  pre­
          gătirii  practice  in  producţie  a
          ucenicilor  din  anul  I  —  pre­
          cizează  răspunsul  primit  din                                                                                                    Coinbaterea pe
          partea  I.G.C.L.  Hunedoara  —
          se   aâhită.   potrivit   prevede­
          rilor  Ministerului  Muncii  nr.
          4918'1968,  din  fondul  de  şcola­
           rizare".  Acesta  insă  n-a  fost
          trimis  I.G.C.L.-ului  dc  către                                                                                                  buruienilor din culturile de grîu
          Grupul  şcolar  de  construcţii
          Deva,  de  care  aparţin  ucenicii
           respectivi,  motiv  pentru  care
           întreprinderea  nu  le-a  putut                                                                                           Majoritatea   plantelor   dc                                                              cantităţi  mai  mari  do  solu­
           plăti  pînă  acum  drepturile  ce                                                                                       cultură  fiind  slab  competiti­                                                            ţie  faţă  de  cea  necesară  unei
          Ii se cuveneau.                                                                                                          ve  cu  buruienile.  în  special      O LUCRARE iMPORTANTÂ PENTRU SPORIREA
            Deferitor  la  afirmaţia  ..Ce-ti                                                                                                                                                                                  singure  alimentări  a  utilaju­
          trebuie  tie  bani  aceasta  a-                                                                                          în  primele  faze  dc  vegetaţie,                PRODUCŢIEI AGRICOLE                        lui.  Este  nevoie  să  so  procu­
           parţine.  după  cum  reiese  diii                                                                                       vQr....Suferi  dacă  nu  sînt  dis­                                                         re  un  vas  cu  o  capacitate  do
           constatările   conducerii   între­                                                                                      truse  buruienile  şi,  la  o  îm-
           prinderii.  maistrului  de  atelier,                                                                                                                                                                                2 000-3 BOO l şi, în funcţie dc
           ca  o  glumă  la  adresa  celui  în                                                                                     huruionare  puternică,  cultu­  Acest   produs.   inofensiv   montul  aplicării.  La  o  imbu-   doza  stabilită  şi  cantitatea  de
           cauză,  lucru  ce  nu  l-a  scutit                                                                                      ra  poate  fi  chiar  compromi­  pentru  plantele  dc  grîu  la   ruionare  redu.să  şi  cinci  pre­  soluţie  debitată  de  maşină,  să
           insă  pe  „glumeţ“  de-o  obser­    nări'.irip şi priropere, ronşti inciozil.ite şi moflpstie — iată at ributelc carp o   menţin pe bobi-   să.  Ajungînd  la  maturitate,   dozele  recomandate,  combate
                                                                                                                 C. S. Hunedoa-
           vaţie,  făcut,A  de  data  aceasta   naioaiea Elisabela Scliiistcr — şe fă cir erbipă la alrlicrul dc popa raţii electrice al                                                        domină  speciile  do  buruieni   so pregătească amestecul.
           în  mod  serios  de  conducere.a   ra — dc patru aiîi fruiUaşA in inircccrea socialistă şi evidenţia lă lună de lună   în acest an. Fo-  buruienile  deseminează  can­  cu  succes  un  sortiment  ma­  sensibile  şi  foarte  sensibilo,   Respectarea  vitezei  şi  pre-
           întreprinderii.                 tografia o prezintă in timpul Iu cruliii la rebobinarea unui motor electric.            tităţi  mari  de  şeminţe,  cre-   re de buruieni dicotilcdonate.  osto  suficientă  doza  minimă,   .siunii  de  lucru  stabilite  are
                                                                                                                                   înd  astfel  în  sol  o  rezervă   Cercetările  întreprinse  evi­  în  timp  ce  în  solele  puternic   o  mare  importanţă  in  unifor­
                                                                                                                                   însemnată de seminţe.          denţiază  că  pentru  a  realiza   infestate  şi  în  caro  predomi­  mitatea  repartizării  dozei  pe
                                                                                                                                     In  acţiunea  de  combatere   o  bună  combatere  a  buruie­  nă  buruienile  mai  rezistente   culturi.  Sporirea  vitezei  sau
                                                                                                                                   pe  cale  chimică  a  buruieni­  nilor,  fără  a  avea  efecte  no­  trebuie  aplicată  limita  supe­  scăderea  presiunii  faţă  dc
                                      è calitate si                                                  Consurs pg meserii            lor  din  cultura  de  grîu,  uti­  cive   asupra   plantelor   do   rioară  a  dozei.  Nu  so  reco­  cea  stabilită  au  ca  rezultat
                                                                                                                                   lizarea  ierbicidului  Diclordon
                                                                                                                                                                  grîu,  pot  fi  folosite  cantită­
                                                                                                                                                                                                mandă  depăşirea  limitei  su­
                                                                                                                                                                                                                               aplicarea  unei  cantităţi  mai
                                                                                                       I^a  Blaj  şi  Sibiu  s-a   sodic  (2,4  D)  s-a  dovedit  ab­  ţile  de  1,5-2,5  kg  Diclordon   perioare  deoarece  so  pot  în­  mici  dc  .soluţie,  deci  un  efect
                                                                                                     desfăşurat   concursul   pc   solut  necesară  pentru  a  rea­  sodic  la  hectar.  Orientarea   registra  cfocto  nedorito  asu-   mai  redus,  iar  o  viteză  mai
              (IJrmare din pag. 1}     rinţi,  s-au  pus  în  funcţiune   xarca  şi  sistematizarea  dura­  meserii  şi  specialităţi  „Ti­  liza  producţii  sporite  la  hec­  în  stabilirea  dozei  va  fi  gra­  pla  plantelor  do  grîu.  Efec­  mică  sau  o  presiune  mai  ma­
                                                                                                                                   tar.
                                                                                                                                                                  dul de îmburuienare şl mo-
                                                                                                                                                                                                tul  ierbicidului  poate  fi  spo­
                                       cabinele  de  ştiinţe  socialo   bilă  a  cunoştinţelor  însuşite   nerii   tehnicieni",   Blajul                                                                                       ro  duc  Ia  aplicarea  unor
         nisterul  Educaţiei  şi  Invăţă-   bine  dotate.  Ca  o  necesitate   în cursul anului şcolar.  găzduind   horticultura   şi                                                           rit  prin  combaterea  cu  în-   cantităţi  mai  mari  de  solu­
                                                                                                     Sibiul zootehnia..
         mîntului,  C.C.  al  U.T.C.  şi   care  se  impune  în  perioada   Conducerilor  şcolilor  le  re­                                                                                     grăşămînt  azotat  (10  kg  la   ţie,  mărind  astfel  clicUuieli-
                                                                                                                                                                                                ba).
         Consiliul  Naţional  al  Orga­  următoare  in  toate  şcolile   vin  importante  atribuţii  în   Timp  de  2  zile  în  faţa                                                                                          le  ocazionate  cu  întreţinerea
         nizaţiei  Pionierilor.  In  majo­  este  aceea  a  mai  bunei  do­  organizarea   şi   îndrumarea   juriului  dc  specialitate  s-au   Lucrări edilitar'gospoiiăreşti                    Administrarea   ierbicidului   culturii.  în  cazul  unor  cul­
         ritatea  şcolilor  a  crescut  ro­  tări  cu  planşe,  grafice,  sche­  formelor  do  sprijin  —  con-   întrecut  reprezentanţii  ju­                                                 so  face  în  perioada  de  la  în­  turi  mai  sensibilo  puţind  pro­
         lul  şi  răspunderea  corpului   me,  aparate  dc  proiecţie,  dia­  .sultaţii  şi  meditaţii  —  al  c-   deţelor  Hunedoara,  Alba,                                                  frăţit  pînă  la  formarea  paiu­  voca chiar efecte fitotoxicc.
         didactic  şi  diriginţilor  în  pro­  pozitive  etc.  a  cabinetelor,   levilor  cu  rezultate  mai  sla­  Sălaj,   Bistriţa-Năsăud   şi   în valoare de peste 1100000 lei             lui.  In  acest  timp  plantele   I'âindcă  osto  destul  do  greu
         cesul  instructiv-educaliv.  Con-   i’cntru  modernizarea  predă­  be  Ia  învăţătură.  Atenţie  deo­  Sibiu,  care  au  făcut  dova­                                                  do  grîu  prezintă  cea  mai   dc  condus  tractorul  şi  de  res­
         lucrînd  mai  bine  cu  organi­  rii  ştiinţelor  .socialo,  este  ne­  sebită  trebuie  acordată  bunei   da  unei  înalte  pregătiri   BÂIŢ.A.  Locuitorii  satelor  aparţinătoare  comunei  Băi-   maro  rezistenţă  la  tratamen­  pectat  aceleaşi  distanţe  în-
         zaţiile  de  tineret,  în  acest   cesar  ca  aceste  cabinete  să   desfăşurări  a  cursurilor  pre­  profesionale.  Judeţul  nos­                                                    te,  iar  buruienile  ajunse  în   tr-un  cîmp  acoperit  cu  ve­
         trimestru  au  fost  organizate   se  integreze  efectiv  în  proce­  gătitoare   pentru   admiterea   tru  a  fost  reprezentat  de   ţa,  antrenaţi  în  întrecerea  patriotică,  muncesc  cu  hărnicie   faza  do  rozotă  sînt  foarte  u-   getaţie,  so  recomandă  dirija­
         numeroase  acţiuni  educative   sul  do  învăţămînt,  să  fie  fo­  în  învăţămîntul  superior,  or­  elevi  ai  Liceului  agricol   la  executarea  lucrărilor  cu  caracter  cclilitar-gospodăresc  şi   şor  distruse.  Do  maro  im­  rea  maşinii  cu  ajutorul  a
         în  cinstea  semicentenarului   losite  integral  la  lecţii,  con­  ganizate  în  centrele  Deva,                          de înfruniuşeţarc.                                         portanţă  este  ca  atunci  când   trei  jaloane.  Acestea  vor  fi
         U.T.C.,  prin  care  s-au  relevat   sultaţii,  învăţămîntul  politic,   Hunedoara,  Petroşani  şi  Brad,   Geoagiu  care  s-au  situat   Intre  cele  mai  importante  acţiuni  întreprinse  pină  în   so  execută  tratamentul  tom-   mutate,  după  fiecare  trocoi'e
         aspectele  diverse  ale  politicii   ore  cio  dirigenţie  şi  alte  acti­  în  sensul  frecvenţei,  conţinu­  pe  locuri  fruntaşe,  dove­  prezent  sînt  ccle  privind  executarea  lucrărilor  dc  întreţi­  poraturn  atmosferei  să  fio   a  tractorului,  la  o  distanţă  e-
         interne  şi  externe  a  partidu-   vităţi educative.        tului  şi  -extinderii  lor  în  toa­  dind  măiestrie  în  execu­  neri  şi  reparaţii  pc  drumurile  comunale.  Pipă  aeuin  s-au   peste  1.5°  C.  lucru  ce  facili­  gală  cu  lăţimea  dc  lucru  a
         iui  şi  stalului  nostru,  înfăp­                           te  liceele  de  cultură  genera­                              făcut  asemenea  lucrări  pc  109  km  dc  drumuri.  De  asemenea,   tează  absorbţia  şi  vchicuia-
         tuirile  pe  plan  economic  şi   NOUL CIŞTIG.^ TEREN        lă,  la  toate  obiectele  dc  exa­  tarea   lucrărilor   practice   s-au  realizat  lucrări  dc  îndiguiri  pc  o  lungime  de  un  kilo­               nia.şinii  şi  prin  vizare  po  cen
         social,  aspecte  ale  trecutului                            men.  In  aceeaşi  preocupare   şi  un  volum  mare  de  cu­   metru,  taluzarca  a  2  000  mp  mpluri,  plantarea  a  2  000  buc.   roa  ierliicidului.  De  aseme­  trul  tractorului  so  va  asigu­
                                                                                                                                                                                                nea.  este  important  ca  să  nu
         revoluţionar  al  clasei  munci­  Sporirea  caraclerului  apli­  de  pregătire  diferenţiată  so   noştinţe  teoretice.  Astfel,   pomi  ornamentali,  întreţinerea  şi  amenajarea  a  51  gri  zone   cadă  precipitaţii  mai  repede   ra  o  aplicare  uniformă  a  so­
         toare  etc.  Acum,  la  încheie­  cativ  al  învăţămîntului,  lega­  înscriu  elevii  claselor  a  \TII-a   Ia  horticultură  pc  locul  I   şi  spaţii  verzi.  S-au  împrejmuit  cu  gard  şcojilc  generale  din   luţiei pe întregul cîmp.
                                                                                                                                                                                                dc  24  de  ore  do  la  trata­
         rea  bilanţului  activităţii,  se   rea  lui  de  producţie  a  de­  şi  a  X-a  ale  şcolilor  de  cul­                    satele  Barbura  şi  llărţăgani  şi  s-a  construit  o  remiză  cu   ment.                 .Aplicarea  corectă  a  com­
         cere  relevat  faptul  că  sc  în­  venit  un  obiectiv  primordial   tură  generală,  în  vederea  e-   s-a  clasat  elevul  Gheorghe   materiale pentru p.c.i.                                                      baterii  chimice  a  buruieni­
         ţelege  tot  mai  bine  în  toate   şi  se  poale  releva  aportul   xamenelor  de  admitere  in  di­  Mitrofan,  iar  la  zootehnie   In  această  comună  s-au  executat  pînă  în  prezent  lu­  <S  particularilalo  a  ierbici-   lor  (lucrare  în  curs  do  desfă­
         şcolile că educaţia , comuni.stă   per.sonalului  didactic,  al  con­  versele  forme  ale  învăţămîn­  Vasile  Opriş  a  ocupat  locul                                                clului  2,4  D  este  că  so  dizol­  şurare la C..A.P, Ostrov, Geoa­
         a tineretului se realizează ple­  ducerilor  şcolilor  pentru  dez­  tului  po.stgencral,  îndeosebi                        crări  în  valoare  de  peste  1  101)  000  Iei,  economiile  realizate   vă  mult  mai  greu  dccU  alte   giu,  Vaidoi  otc.)  SC  finali­
         nar,  prin  valorificarea  tutu­  voltarea  dragostei  de  muncă   în  şcoli  profesionale  :  orien­  III,   ambii   calificindu-se   prin  munca  patriotică  a  cetăţenilor  ridieîndu-se  Ia  177  Ici   substanţe.  Pentru  acest  fapt   zează  într-o  seric  do  avanta­
         ror  potentelor  educative  ale   la  tineretul  şcolar  şi  educa-   tarea  lor  profesională  spre   pentru  finala  pc  ţară,  care   pe  cap  dc  locuitor.  Toţi  locuitorii  vor  să  întimjiine  ziua  dc   c.ste  recomandabil  ca  produ­  je  economice  ca  :  producţii
         lecţiilor,  prin  orientarea  în­  roa  lui  pentru  munca  pro­  moscriilc  solicitate  do  econo­  va  avea  loc  in  luna  mai  la                                                  sul  să  so  pună  la  dizolvat   sporite,   productivitate   cel
         tregului  proces  de  învăţămînt   ductivă.  .Aplicînd  Hotărîrca   mia  naţională,  do  specificul   Bucureşti.            1  Mai  cu  realizări  cit  mai  frumoase  în  munca  dc  gospodă­  CM  o  zi  sau  două  înainte  de   puţin  dublă  şi  un  preţ  dc  cost
         spre  formarea  politică  şi  eti­  Secretariatului  C.C.  al  P.C.R.   local,  po  baza  opţiunii,  a  in­                 rire  şi  înfrumuseţare  a  satelor  şi  in  acest  scop  depun  efor­  aplicare.
         că a tinerei generaţii.       cu  privire  la  organizarea  a-   tereselor  şi  înclinaţiilor  psi-   GHEORGHE   DRAGOMIR   turi  peniru  ca  bilanţul  activităţii  lor  pe  acest  tărîm  să  fie   Printre  măsurile  caro  asi­  mai redus al produselor.
           Măsurile  întreprinse  pentru   tclicrclor-şcoală  şi  patronarea   ho-îizico.                                            cit mai bogat.                                             gură  o  productivitate  mărită
         sporirea  rolului  ştiinţelor  so­  lor  de  către  unităţile  econo­  Pe  dc  altă  parte  se  impu­  Liceul agricol Geoagiu                                                          în  operaţiunea  do  aplicare  se    Ing. MIHAI GUJĂ
         ciale  în  educarea  politico-i-   mice,  au  fost  deja  amenajate   ne  o  mai  bună  planificare  a                                                                                 numără şi pregătirea unei        cercetător principal la Staţiu­
         deologică  a  elevilor  se  con­  249  ateliere  şcolare  pe  16   materiei  ce  a  rămas  de  par­                                                                                                                     nea experimentală Geoagiu
         cretizează  prin  organizarea  a   profilo  de  meserii  specifice  c-   curs,  a  recapitulărilor  finale,
         peste  120  cabinete  de  ştiinţe   conomiei  judeţului  nostru,  în   a  tuturor  acţiunilor  educati­
         sociale  în  licee,  şcoli  profe­  care  pot  fi  cuprinşi  într-o  sc­  ve,  cultural-artistico  şi  spor­
         sionale  şi  generale.  Se  re­  rie  peste  3  500  elevi.  In   tive  în  scopul  evitării  supra­
         marcă,  pe  de  altă  parte,  îm­  peste  30  şcoli  s-a  trecut  la   încărcării  şi  creării  condiţi­
         bogăţirea  fondului  documen­  organizarea   activităţii   ate-   ilor  optime  de  studiu  pentru
         tar  al  bibliotecilor  de  litera­  lierelor-şcoală   pe  bază   dc   elevi,  astfel  ca  cea  mai  marc
         tură  Eocial-politică  pus  la  în-   plan  de  producţie,  să  se  con­  parte  din  timp  să  fie  afec­
         demîna  cadrelor  didactice  şi   fecţioneze  diverse  obiecte  u-   tată  învăţăturii.  Acestui  tri­
         elevilor.  Trimestrul  al  Il-loa   tile’  de  dotare  şi  aulodotarc   mestru  îi  aparţine  şi  finali­
         a  fost  marcat,  printre  altele,   şi  chiar  piese  şi  lucrări  din   zarea  acţiunilor  iniţiate.  pe   (Urmare din pag. 1)  Greutăţi  avem  încă  în  ac­
         şi  de  introducerea  educaţiei   planul  de  producţie  al  între­  linia  perfecţionării  şi  moder­                    tivitatea  noastră  în  ce  pri­
         cetăţeneşti  la  clasele  VI  şi   prinderilor  patronatoare.  _  Cu   nizării  procesului  instructiv-   nei  probleme  tehnice  în  afa­  veşte  executarea  planului  de
         VII,  de  constituirea  profeso­  toate acestea, se apreciază^ ca   oducativ.  amenajarea  şi  do­                        reparaţii  de  toate  gradele,
         rilor  de  ştiinţe  sociale  în  ca­  necesară  sporirea  preocupări­  tarea  în  continuare  a  labora­  ra  sarcinilor  de  serviciu,  re­  asimilarea  şi  producerea  pie­
                                                                                                    zolvări  care  să  se  concreti­
         tedre,  de  mai  buna  desfăşu­  lor  pentru  activitatea  din  a-   toarelor  şi  atelierelor  şcolare,                  selor  de  schimb,  obţinerea  li­
         rare  a  învăţămîntului  politic   leliere,  creşterea  valenţelcir   folosind  toate  .sursele  locale   zeze  (este  doar  un  exemplu)
         al  cadrelor  şi  al  elevilor.  Toa­  formative  ale  muncii,  organi­  şi  posibilităţile  de  autodotare.   în  creşterea  indicelui  de  ex­  nul  indice  superior  al  folosi­
         te  aceste  acţiuni  au  condus   zarea  activităţilor  de  atelier   Factorilor  care  concură  —  di­  tracţie  pentru  preparare  cu   rii  fondului  de  timp  maxim
         spre  realizarea  unui  înalt   într-o  perspectivă  mai  largă   rect  sau  indirect  —  la  pro­  5  la  sută  şi  îmbunătăţirea  cu   disponibil,  reducerea  consu­
         conţinut  politico-educativ  tu­  socio-profesională,  avînd  în   cesul   instructiv-educativ   le   50  la  sută  a  gradului  de  va­  mului  de  lemn  de  mină,  deşi
         turor  activităţilor  -şcolare  şi   vedere  me.scriile  cu  pondere   revine  sarcina  mobilizării  tu­  lorificare  a  metalelor  din  mi-   luate  în  ansamblu  rezultatele
         extraşcolare,  menite  să  înar­  în  economia  locală  şi  naţio­  turor  forţelor  pentru  a  crea   nereurile preparate.  de  pînă  acum  sînt  cu  mult
         meze  tineretul  cu  concepţia   nală.  Din  partea  întreprinde­  încă  de  pe  acum  toate  condi­  Nu  ne  limităm  numai  la   mai  bune  faţă  de  aceeaşi  pe­
         marxist-leninistă  despre  lume   rilor  patronatoare  se  aşteap­  ţiile  necesare  încheierii  cu   atît.  Prin  întărirea  responsa­  rioadă  a  anului  trecut.  Aces­
         şi  viaţă,  să-l  formeze  în  spi­  tă  un  ajutor  mai  activ,  sub   succes  a  anului  şcolar,  pre­  bilităţii  în  muncă  (fie  că  e   tea  sînt  însă  posibil  de  în­
         ritul   idealurilor   socialiste.   toate  formele,  materiale  şi   gătirii  temeinice  a  absolven­  vorba  de  mesajul  iniţiativei   lăturat.
         Demne  de  dvidenţiat  sînt  în   morale.                    ţilor  pentru  admiterea  în  în­  ..Nici  o  brigadă  sub  plan“,   Prin  forţa  întregului  co-
         acest  sens  preocupările  exis­                             văţămîntul   poslgeneral   şi   fie  că  e  vorba  de  punctuali­  k-ctiv,  prin  mobilizarea  noas­
         tente  la  Şcoala  generală  nr.   riNAI-IZARE LA COTE       universitar.  Educatorilor  li  sc   tatea  la  serviciu  urmărită  şi   tră  generală,  prin  folosirea
         B  Petroşani,  nr.  4  Vulcan,   SPORITE                     cere  o  mai  mare  mobilitate  şi   popularizată  prin  mijloacele   deplină  a  potenţialului  in­
          Grupul  minier  Lupeni,  Liceul                             receptivitate  faţă  dc  nou,  an­  specifice  ale  agitaţiei  vizua­  tern,  sîntem  hotărîţi  să  lichi­
          de  construcţii  Deva.  Şcoala   Noua  etapă  dc  muncă  şco­  corarea  vieţii  şcolare  în  roa-   le)  căutăm  cele  mai  eficace   dăm  toate  neajunsurile.  să
          nr. 7 Hunedoara şi altele, un­  lară,  aceea  pregătitoare  a  în­  lilaţea  socialistă  în  plină  dez-                                                       Da atolierelp ilc întreţinere ş! rep.iraţ!i do la coloana Crăciu neşti, a autobazei din Brad, aii-
          de  s-au  folosit  multiple  posi-   cheierii  cu  succes  a  anului   vollare.  legarea  ei  de  viaţa   modalităţi  de  formare  a  unei   ridicăm  la  noi  valenţe  cali-
          '.iilităţi  proprii,  atelierele  şco­  şcolar,  pune  ca  ţol  major  fi­  productivă.   o   permanenta   înalte  conşliinţe  muncitoreşti   l.ative  activitatea  productivă   fovehicnlelor li so .-.sigură o revizie şi reparaţie exemplară.   Foto: V. ON'OIU
          lare, cercurile de elevi şi pă-  nalizarea la cote sporite, fi-  deschidere spre viitor.   la întregul colectiv.         de la I.M. Barza.
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67