Page 93 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 93
■11. > ■■jJsimiamwKyiaiäiiWAm';''
' ''!iJ,uiJJ»..iw|M/iMl>Mi,.i^gtM|,j||itjiL|iwiii|i'|wywB.llitl|l|li.ll^|i|i|KWI|l]llimj.l|m,jvi!MM»l»
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 382 ® VINERI 28 APRILIE 1972
A
âptmpe de cmupătători,
tealizări
înalte á'stincíii senferite inírepráíleriior írantase syperioarg
(Urmare din pag. 1) ganlzaţia de partid, de a strădaniilor. abnegaţiei şi La înche' ,oa festivităţii a mioatorilor de cerinţele l&r
înfăptui neabătut politica dăruirii în muncă a întregu luat cuvîntul tovarăşul Aurel
ne distincţiile acordate, pen partidului nostru, prevede lui colectiv Bulgărea, care a felicitat ini
tru a realiza integral sarci rile Congresului al X-lea Tovarăşii Mircea Bădărău, mosul colectiv din partea planifioafi
nile de mare răspundere ce al partidului. Distincţiile ce director la C.T.E. Mintia, Ilie Comitetului judeţean de par
le stau în faţă. v-au fost acordate de condu Diaconu, maistru principal tid, arătînd că prilejul înmî- (Urmare din pag. 1) La Hunedoara, ca şl în rea. Există aproape o mie să fie dinamic, să atragă.
Apreciind strădaniile con cerea partidului şl statului la Termocentrala Paroşeni, nării înaltelor distincţii tre aUe oraşe, anumite unităţi şi unul de „secrete" ale co — Există mărfuri greu
jugate ale muncitorilor,* teh nostru, a spus vorbitorul, vă Eugen Traistă, directorul Ter buie să genereze un climat comerciale, dispuse de-a merţului... vandabile, tovarăşe res
nicienilor şl inginerilor de la onorează, dar în acelaşi timp favorabil de muncă şi în vii marmură cu circa 20 000 me lungul marilor bulevarde şi — Detzvăluiţî-ne cîteva ponsabilă ?
, I.M. Barza, care au condus la ele constituie un puternic mocentralei Paroşeni,. Ioan tor, să îndemne la obţinerea tri pătraţi faţă de trimestrul străzi, sînt vizitate mai des dintre ele, pentru cititorii — Nu! Mi-aş permite să
rezultate dintre cele mal bu imbold în muncă, în activi Luţ, şef de sector la Gurabar unor rezultate şi mai valo întii al acestui an. de către cetăţeni, au o a- noştri. spun că e greu vandabil...
ne, apreciate şl răsplătite de tatea dv. de viitor. za, Ioan Nicolescu, lăcătuş la roase. Meritul de-a vă situa Comitetul oamenilor mun cel care vinde, nu marfa!
centrala Mintia, au mulţumit
conducerea partidului şi sta Comitetul judeţean de par cii a luat măsuri asemănă fluenţă mai mare de cum — Cum antrenaţi colecti
tului nostru, tovarăşul Bujor tid dă o înaltă apreciere mo pentru distincţiile acordate, In rîndul colectivelor de toare şi în ceea ca priveşte părători. Acest fapt se în- vul pe care îl conduceţi la
Almăşan le-a adresat felici dulul In care v-aţi mobilizat şi-au exprimat sentimentele muncă din judeţ, a căror asigurarea cu materia pri tîmplă la ore diverse, nu la realizarea activităţii de co
tări din partea conducerii Mi în anul trecut şi în acest an, de mare bucurie şi satisfac activitate plină de responsa mă necesară. cele „de vîrf"! Sigur, prin
nisterului Afinelor, Petrolului rezultatelor bune obţinute pî- ţie, dragostea şi recunoştinţa bilitate a fost răsplătită de Astfel, în cadrul cariere celelalte unităţi comerciale merţ ?
— Un bun şef de unitate
şi Geologiei, i-a îndemnat la nă acum, şi îşi exprimă con fierbinte faţă de conducerea conducerea partidului nostru, lor principale de la Ruşchi- nu „bate vîntul“, dar în nu trebuie să p>ermită lu
perseverenţă şi continuitate vingerea că şi în continua partidului, angajîndu-se în trebuie să constituie prilejul ţa şl Moneasa a fost reorga cele la care ne referim e-
pe această linie a succeselor, re veţi acorda cea mai mare numele, întregului colectiv să unei intense autoperfecţio- nizată activitatea în frontu xistă întotdeauna un plus crătorilor săi să acţioneze
şi-a exprimat încrederea în atenţie realizării sarcinilor pe nu precupeţească nici un e- nări, a depunerii întregii e- rile de lucru, în baza unul de cumpărători. Deşi am de capul lor. Pentru aceas
forţa, talentul şl hărnicia a- care le aveţi de îndeplinit. fort pentru realizarea exem nergii de care dispuneţi pen program de exploatare urmă intrat în astfel de magazi ta, şeful de unitate este
cestui colectiv. Sentimentele de mulţumire plară a sarcinilor de plan şi tru a da economiei naţionale rit îndeaproape de şeful ser ne, din punct de vedere al obligat, la rîndul său, să nu
Alîndri de onoarea ce li s-a şi satisfacţie pe care le trăiţi cît mai multă energie elec viciului cariere — inginerul aprovizionării, al fondului facă nimic fără participa
făcut, de preţuirea muncii dv. le încearcă toţi comuniştii a angajamentelor luate. trică. Robert Schweighofer — îneît de marfă n-am văzut ni rea colectivului. Cînd so
lor, inginerul Emil David, şi oamenii muncii din judeţ, este asigurat acum transpor mic deosebit. După cite am seşte marfa, eu chem vîn-
şefii de echipă Nicolae Stür ele făcînd parte din frumosul tul continuu .de materie pri constatat mai tîrziu, deose zătoarele şi-o recepţionăim
za, Vaslle Patrichi şi loan buchet de realizări pentru Exploatarea minieră Lupeni. mă de la carierele respecti birile erau de altă nuanţă. împreună. Fără ele nu fac
Miclea şi-au manifestat mul care organizaţia noastră jude ve Ia secţiile de producţie. Ele ne-au fost relevate de un pas. Asta le obligă, la
ţumirea pentru distincţiile ţeană de partid a ocupat lo Intr-o atmosferă sărbăto şef de brigadă şi lovan Pre- tovarăşa Aurelia Titiene, rîndul lor...
primite, şi-au exprimat recu cul II pe ţară în întrecerea rească, Exploatării miniere doşan, lăcătuş şef de echipă, De asemenea, în sectorul de secretara organizaţiei de — Cum vă purtaţi cu ti
noştinţa faţă de partid şi de pe anul 1971, deccrnîndu-i-se Lupeni i-a fost decernată ieri care s-au angajat să nu prelucrare a marmurei a fost bază P.C.R. din O.C.L. in nerele lucrătoare ? Le în
stat, faţă de tovarăşul Nicolae Ordinul Afuncii clasa a Il-a. Diploma de întreprindere e- precupeţească nici un efort iniţiată şi o acţiune de nor dustrial Hunedoara: — Gustul comerciantului ţelegeţi ?
Ceauşescu, pentru dragostea Este o dovadă elocventă a videnţiată în întrecerea so pentru realizarea sarcinilor mare tehnică a muncii, avînd — „Fenomenul“ se dato- nu trebuie să fie diferit de — Nu mi se poate spu
părintească cu care-i încon hărniciei şi abnegaţiei oame cialistă pe ramură pe anul ce le revin în acest an şi a la bază acordul global, ceea redză modului cum lucrăto cel al clientului. De pildă, ne că sînt depăşită! Aplic
joară pe mineri, s-au angajat nilor muncii hunedorenl, a 1971. angajamentelor luate în în ce va influenţa pozitiv rii din comerţ se preocupă o femeie intră în magazin un principiu care nu este
să muncească mai muit şi sprijinului permanent acor La adunarea organizată cu trecerea socialistă, muncind cointeresarea muncitorilor în de satisfacerea gusturilor şi solicită stofă pentru o deloc nou ; să te simţi ală
mai bine, să depăşească lună dat de conducerea partidului acest prilej, au participat su cu dăruire şi pasiune pentru obţinerea unor sporuri supe cumpărătorilor, de felul cum rochie. Nu e nici o greşea turi de acela cu care lu
de lună producţia de mine şi statului nostru, personal de le de muncitori mineri, teh a încheia cu realizări şi mai rioare de producţie, în con ştiu să vorbească, să reco lă dacă o întrebi, cu tact, crezi, să-l ajuţi, să-l for
reu, să raporteze noi succese tovarăşul Nicolae Ceauşescu. nicieni, maiştri şi ingineri. frumoase anul 1972. cordantă cu cerinţele actua mande mărfurile către pentru ce ocazie şi dacă mezi ca om, să-l educi! La
în cinstea Conferinţei Naţio împărtăşind bucuria pe care Erau prezenţi tovarăşii Ştefan Luînd cuvîntul în încheie le. cumpărători, de conştiinţa magazinul unde am lucrat
nale a partidului. o încercaţi pentru distincţiile Almăşan, secretar al Comite rea adunării festive, tovară Alături de bilanţul reuşit cu care fiecare îşi îndepli este pentru altcineva, ce înainte, am avut opt tine
Luind cuvintul, tovarăşul primite, permlteţl-ml să vă tului judeţean Hunedoara al şul Ştefan • Almăşan a feli al activităţii din primul tri neşte sarcinile de serviciu. vîrstă are persoana respec re. Una singură făcea notă
loachim Aloga a felicitat cu urez tuturor multă sănătate P.C.R., Clement Negruţ, prim- citat, în numele Comitetului mestru al anului, realizările Puteţi verifica „pe viu" a- tivă etc. Observînd la ce discordantă. Celelalte sint
căldură harnicul colectiv al şi putere de muncă pentru a secretar al Comitetului muni judeţean de partid, colecti din aceste zile premergătoa ceste explicaţii, dacă staţi nuanţe priveşte şi oferin- lucrătoare fruntaşe, unele
I.M. Barza pentru rezultatele onora preţuirea ce v-a acor cipal de partid Petroşani, vul de mineri, tehnicieni şi re sărbătoririi lui 1 Mal do de vorbă cu tovarăşa Caro du-i de acolo o stofă, clien conduc în prezent unităţi
deosebite obţinute în întrece dat-o partidul şl statul nos Ludovic Repaş, vicepreşedin ingineri de la mina Lupeni, vedesc că întregul colectiv la Ivanciu, responsabila ta rămîne încântată că mat comerciale.
rea socialistă în anul 1971, tru, pentru a obţin« rezul te al Comitetului Uniunii sin pentru distincţia acordată în s-a mobilizat activ în mun e cineva care are preferin
relevînd că la baza lor a stat tate din ce în ce mal bune, dicatelor pe ramură. semn de preţuire a acţivită- că şl vă reuşi în mod cert magazinului „Ţesătura". ţele sale. De asemenea, ma Responsabila magazinului
munca plină de abnegaţie, adueîndu-vă astfel din plin Inmînînd Diploma de între ţii desfăşurate în anul tre să îndeplinească integral Situat în centrul Hune gazinul trebuie să aibă me „Ţesătura" este membră în
hotărîroa unanimă, conştien contribuţia la progresul şi prindere evidenţiată, tovară cut. Infăţişînd realizările ob sarcinile de producţie din a- doarei, lingă clădirea tea reu un aspect nou. Se ştie comitetul de partid pe co
tă, a întregului colectiv de prosperitatea patriei noastre şul Ludovic Repaş a felicitat cest trimestru care — pe în trului, magazinul „Ţesătu că în rafturi sini aşezate merţ, deputată în circum
muncă, în frunte cu or- socialiste. colectivul minei pentru dis ţinute de oamenii muncii din treaga întreprindere — sînt ra" este aprovizionat cu mărfuri cu diferite desene, scripţia electorală urbană
tincţia primită, urînd mineri judeţ în întrecerea socialistă, supeiioare celor din primul mărfuri intr-un sortiment culori etc. Clientul vine nr. 18. Poate fi văzută me
lor din Lupeni să obţină re- vorbitorul a arătat că la a- trimestru cu aproape 5 mi bogat. Am intrat în această azi, mîine, vine peste o săp- reu în mijlocul alegătorilor
întreprinderea de prefabrî' z>rltate şl în cel de-al doilea ceste rezultate o contribu lioane lei. Despre această unitate şi am purtat o dis tămînă, şi le vede tot acolo, săi discutînd, lucrînd cot la
an al cinoinalului. Din par ţie importantă au adus-o şi tendinţă vorbeşte şi hotărî cuţie cu comunista Carola îşi face o părere greşită că cot cu ei pentru înfrumu
tea conducerii Ministeru minerii din Lupeni, care au rea colectivului de la „Mar Ivanciu. unitatea nu mai primeşte seţarea Hunedoarei. O co
cate din beton Bîrcea^ lui Minelor, Petrolului şi livrat ritmic siderurgiştilor mura" Simeria de a crea ca — A fi comerciant, în a- noutăţi. De aceea, la două munistă neobosită, prezentă
Geologiei, minerii din Lupeni hunedorenl cărbunele cocsi- drul necesar atingerii para devăratul sens al cuvîntu- zile schirnb marfa de pe un acolo unde arde focul
au fost felicitaţi de către to ficabil necesar. Vorbitorul lui, nu e lucru uşor! — raft pe altul, îmbin culorile nestins al muncii.
Hala de pregătire a fabri sarcini ce le revin în cel varăşul Vasile Ogîrlacl, di şi-a exprimat încrederea în metrilor proiectaţi la noua
caţiei de la I.P.B. Bîrcea a cel de-al doilea an al cinci rector general în acest minis forţa şi capacitatea harnicu linie tehnologică cu circa 3 ne-a declarat interlocutoa în alt mod. Totul trebuie MARIN LIVEZEANU
cunoscut, ieri după-amiază, o nalului. ter, subliniind faptul că acor lui colectiv al minei Lupeni, luni înainte de termenul pre
animaţie puţin obişnuită. Su Inmînînd Steagul roşu şi darea acestei distincţii stimu în spiritul de dăruire al mi văzut.
te de muncitori, maiştri, teh Diploma de întreprindere lează colectivul minei Lupeni nerilor de aici, în hotărîrea
nicieni ' şi ingineri au ţinut fruntaşă pe ţară, tovarăşii la eforturi susţinute pentru lor de a-şl consacra întreaga UNIREA. Treburile zilei erau
să fie martorii momentului Constantin Năstase şi Ion a fi la înălţimea aprecierii de energie penfru a întîmpina ! pe sitrşlte şl cooperatoarea Vll-
festiv în care acestei tinere Bratu au felicitat colectivul care se bucură. Conferinţa Naţională a parti ma Duma de la C.A.P. Unirea
întreprinderi industriale din I.P.B. Bîrcea, adresînd con In numele colectivului e- dului cu noi înfăptuiri, spo- se pregătea să lasă din Incinta
unităţii pentru a merge acasă.
judeţ i se decernau Steagul structorilor îndemnul de a-şl rindu-şi contribuţia la reali In drumul el trecea pentru a
roşu şi Diploma de între intensifica eforturile pentru videnţiat au mulţumit tova zarea programului de înflo nu ştiu cita oară prin faţa graj
prindere fruntaşă pe ţară, a- a îndeplini ritmic sarcinile răşii Petre Constantin, Erou rire multilaterală a Româ dului de animale şl tot nu ştiu
pentru a cita oară se trezea că
cordate de Uniunea Genera mari ce le revin şi a păstra al Afuncii Socialiste, miner niei socialiste. JURE$, PE HANKA TA' intoarce în mod mecanic capul
lă a Sindicatelor din Româ cu cinste înaltele distincţii. spre iostul el loc de muncă.
nia, distincţii- ce se adăugau In cuvîntul lor, tovarăşii Sil Fusese schimbată din funcţia de
Îngrijitoare, dar asta nu o îm
Ordinului Muncii clasa a viu Opriş, Ion Vasilescu, An întreprinderea dé industrie piedica să descopere o uşă lă
Il-a, conferit recent între tal Cazacliu, inginer şef al După ampla desfăşurare nică a lunii aprilie. Cadrul Cîmpuri ori Brădăţel, fru sată deschisă, o unealtă zvirlltă
la întîmplare...
prinderii de Marea Adunare Institutului de proiectare a manifestărilor culturale natural de desfăşurare — moasele cîntece de pe Va
Naţională pentru rezultatele pentru construcţii, luliu Sa- locală Orăstie prilejuite de Ştafeta folclo cîmpia de pe malul Mure lea Mureşului. Prezente ca
deosebite obţinute în realiza su, directorul Fabricii de rică „Căutătorii de comori“ şului, în locul numit „Şi- invitate la festival, forma
rea planului şi angajamen geamuri din Mediaş, au adus La draştie a avut loc ieri la producţia marfă şi a livrat — care a scos în lumina deaşcă", va da festivalului ţiile artistice din Săvîrşin Averea...obştet
telor pe 1971. calde felicitări tînărului co festivitatea de decernare a comerţului socialist cu 5 la ratnpei creaţii folclorice de ■ o notă în plus de autenti- — .judeţul Arad şi Ceutea
La adunai'fe au luat parte lectiv de constructori, iar drapelului de „Evidenţiat pe sută mai multe mărfuri..Toa autentică valoare artistică ■ citate, specifică creaţiei" din judeţul Timiş vor crea
tovarăşii David Lazăr, se muncitorul fruntaş Sabin ramură" colectivului între te aceste realizări s-au obţi — o nouă acţiune de artă, noastre folclorice. Desfăşu o imagine de ansamblu a- a fost salvată
cretar al Comitetului jude Moraru, inginerul Anton Ta- prinderii de industrie locală nut pe baza unei judicioase de astă dată Iniţiată de că rarea ca atare a festivalu supra creaţiei folclorice de
ţean de partid. Constantin kacs, şeful secţiei prefabri pentru modul exemplar în organizări a muncii, care a minul cultural şi comitetul lui e' concepută ca o mare pe Mureş, cu formele ei
Năstase, membru al Comi cate, Ioana Popa, preşedinta care şi-a realizat sarcinile condus, printre altele, şi la comunal al U.T.C. Ilia, vine să serbare populară a cîntecu- specifice.
tetului Executiv al Consiliu comisiei de femei şi Gheor- de producţie şi economice pa depăşirea cu 8,9 la sută a reunească pe scena festiva- lui şi jocului local. Punînd drept condiţie a ...De data asta, olnd ajunse
lui Central al U.G.S.R., ghe Vulpe, maistru fruntaş anul trecut. productivităţii planificate. lului-concurs numit semnifi Debutînd cu o paradă a participării la festival pre in faţa grajdului se opri brusc.
Din Interior Ieşeau afară valuri
inginerul Silviu Opriş, ad la I.P.B. Bîrcea, au adus cal Pe primele patru luni din cativ „Mureş, pe marginea portului popular din zona zenţa scenică în costum popu da fum şl animalele se agitau.
Ilia, festivalul va reuni so
junct al ministrului Econo de mulţumiri conducerii de La festivitate au fost pre anul acesta depăşirile sînt de ta" creaţii folclorice din lişti vocali şi instrumentişti, lar specific, organizatorii vi Grajdul luase foc. Fără să mal
zona Ilia. Aşa cum şi-au
miei Forestiere şi Materia partid şi de stat, personal zenţi tovarăşii Víchente Bă peste 8 milioane lei la pro stabilit organizatorii, festi formaţii de dansuri şi gru zează reevaluarea frumosu stea pe gînduri, femeia prinse
a striga, dînd alarmă. In con
al
prim-vicepreşedinte
lan,
lelor de Construcţii, ingine tovarăşului Nicolae Ceauşescu ducţia globală şi 7,6 milioa valul îşi propune o adevă puri vocale, interpreţi ai o- lui port autentic de pe Va tinuarea clădirii Incendiate se
Comitetului executiv al Con
rul Ion Bratu, secretarul Co pentru distincţiile atribuite, siliului popular judeţean, Ilie ne lei la producţia marfă, rată frescă a folclorului au blceiurilor străvechi de pe lea Mureşului, cunoaşterea afla magazia de cereale a co
agricole,
operativei
plină
ochi
mitetului Uniunii Sindicate angajîndu-se în numele tutu Vasile, de la Uniunea Gene pe baza depăşirii cu 4 la su tentic local, fără ..importui-i" toată Valea Mureşului de şi răspîndirea lui, precum şi dacă flăcările se întindeau,
lor din ramura construcţii şi ror salariaţilor de a păstra tă a productivităţii muncii. şi ..împrumuturi", frescă jos. De pe acum şi-au a- şi crearea unei înalte ţinute dezastrul devenea Iminent. In
mal puţin de 10 minute forma
industria materialelor de con prestigiul pe care tînăra lor rală a Sindicatelor din Româ In cuvîntul lor, tovarăşii menită să reprezinte robus nunţat prezenţa la festival întregului festival. Diplo ţia de pompieri din comună a
strucţii, inginerul Ion Vasiles- întreprindere l-a cîştigat. nia, Constantin Cojocaru, Ioan Cîndea, directorul în teţea .şi optimismul creaţii formaţiile artistice ale că mele şi trofeele rezervate fost la faţa locului, apoi au În
membru în Biroul executiv
cu, director general al Cen Felicitînd cu căldură colec treprinderii, şeful de e- lor folclorice locale, perma minelor culturale din Lăpu- celor mai bune formaţii ca ceput să vină şl ţăranii coope
tralei industriale de prefa tivul fruntaş, tovarăşul David al Uniunii sindicatelor din chipă Florea Mic, maistrul nenţa în timp şi frumuseţea giu, Dobra, Veţel, Brănişca, re vor evolua pe scena în ratori. Intre timp, alarmată for
maţia civilă de pompieri a ora
instituţiile administrative, de
aer liber (în caz de timp
bricate din beton. Lazăr a dat o înaltă aprecie Laurean Lucoi şi inginerul costumului popular. Vorţa, Gurasada, Burjuc, nefavorabil pe cea a cămi şului Haţeg cu forţe şl utilaj
Munca abnegată a acestui re activităţii organizaţiei de stat şi consiliile populare, şef adjunct losif Szabo au închinat marii snrbiitori a Zam şi, desigur, cele din superior a sosit şi ea la faţa
colectiv tînâr, harnic şi en partid din întreprindere, precum şi tovarăşul Ioan vorbit despre hotărîrea co Ilia. Ele vor aduce, printre nului cultural din lila), a locului. Flăcările începuseră să
se facă mici în faţa pînzel de
tuziast a fost reliefată de in muncii întregului colectiv şi Păstrăv, secretar al Comite lectivului de la I.I.L. Orăş- oamenilor muncii de pretu altele, frumoasele obiceiuri fcstivalului-concurs, vor răs apă ce proteja magazia do ce
tindeni, festivalul aflat la
tului orăşenesc de partid O-
ginerul Carol Szabo, direc a adresat sutelor de construc tie de a-şi spori eforturile, prima sa ediţie se vrea o de nuntă din satele Lăsau, plăti strădaniile artiştilor a- reale, de restul clădirii. Local
nicii îşi salvaseră averea ob
torul I.P.B. Bîrcea, care a tori îndemnul de a munci cu răştie, preşedintele Comitetu de a-şi organiza mai bine manifestare culturală per- Pane şi Godineşti, jocurile ştească. Evident, pagube s-au
făcut cunoscute roadele bo dăruire pentru a întîmpina lui executiv al Consiliului munca, astfel ca şi în între matori de a da strălucire înregistrat. Puteau fi însă şl
gate ce au ridicat colectivul cu noi succese apropiata popular orăşenesc. cerea socialistă din acest an .manentă care să aibă lot în specifice pădureneşti do la creaţiilor folclorice autenti mal mari. dacă cooperatoarea
Vilma Duma n-ar fi anunţat
întreprinderii la prestigiul Conferinţă Naţională a par Colectivul întreprinderii a să poată ocupa un loc de fiecare an în ultima dumi Aluncelu Mare, cele de la ce, specific locale. din vreme.
de a ocupa loc fruntaş pe ţa tidului. „Ne exprimăm con depăşit sarcinile aferente pe frunte în economia judeţu Maior CONSTANTIN ŞUFANA
ră. Celor 15,9 procente obţi vingerea — a spus vorbito 1971 cu 15,7 la sută la pro lui, între întreprinderile de
nute peste plan în 1971 la rul — că şi la această tînără ducţia globală, cu 24 la sută industrie locală din ţară.
producţia globală şi 16,3 pro întreprindere, unde muncesc
cente la producţia marfă 11 numeroşi comunişti şi munci
se adaugă, în acest prim tori destoinici, cadre de va Trustul de construcţii Deva Protecţia muncii - nsepara
trimestru al anului 1972, alte loare, sarcinile trasate de
14,6 procente, dovadă a hotă- partid vor fi îndeplinite e-
rîrii, dăruirii şi dorinţei de xemplar, spre binele şi pro Tot ieri, în sala Clubului rezultatele obţinute de con
B înfăptui cu succes marile păşirea României socialiste". sindicatelor din Deva, a avut structori în întrecere, relie-
loc festivitatea decernării Di fînd totodată sarcinile ce a procesuiui de pr a
plomei de unitate fruntaşă în stau în faţa colectivului de
întreprinderea întrecerea pe ramură Trustu muncă în acest an. Este cunoscută atenţia care se servicii, de sectoare şi brigadie vili din cauze tehnico-organiza-
lui judeţean de construcţii.
Diploma a fost înmînată de
Adunarea consacrată acestui tovarăşul Valkaly Geza. Pen acordă in statui nostru omului, rii, activitatea de protecţie a torice şi de disciplină. tărl din Valea .Ţiului, se face sim
ţită lipsa unei poziţii terme pen
muncii. Această analiză a fost cu
condiţiilor sale do .'luincă şi de
electrocentrale Deva maiştri, ingineri şi tehnicieni, tru succesele dobîndite, con viaţă, grija deoscbilă ce se ma- atît mai oportună, cu cît în con vind frecvenţa prezentate pri tru combaterea şi îndreptarea pe
eveniment a reunit muncitori,
calculele
Din
loc a tuturor defecţiunilor in pro
accidentelor
mimcii.
pioiccţia
pentru
nilcsţă
pc
diţiile programului de 6 oro la
oameni care şi-au adus o con structorii au fost felicitaţi In itepubllca Socialistă Uomânia fronturile de lucru din subteran schimburi, decade şi în funcţie cesul de producţie, a abaterilor
de la normele de lucru, ueres-
de tovarăşii Stelian Popescu
care au impus o nouă organiza
de vechimea angajaţilor, supuse
protecţia muncii este o problemă
îTlnărul colectiv de muncă ce în cursul anului 1970 au tribuţie hotărîtonre la reali şi Adrian Stănescu. de stat, iar In contextul activi re a muncii şi un ritm do lucru analizei au rezultat date conclu pectării monografiilor do arma
al întreprinderii electrocen fost puse în funcţiune în a- zarea planului şi a angaja tăţii din întreprinderi, şiuiliere şi mai alert, activitatea de protec dente privind activitatea de viitor re, a tuturor încălcărilor de ia
N.D.P.RI.
Mulţumind în cuvîntul lor
iu domeniul producţiei şi al pro
trale Deva a trăit ieri clipe vans cu 11 şl respectiv 12 mentelor asumate în întrece pentru distincţia acordată, instituţii este considerată, pe bu ţie a muncii primeşte şl ea noi tecţiei muncii. Astfel, cea mal In acelaşi timp, aşa cum s-a
nă dreptate, o latură insepara
emţoţionante, prilejuite de zile grupurile nr. 2 şi .3, în re, la olîţinere'a unei produc tovarăşii Petru Ormindean, bilă a procesului de producţie. valenţe. O precizare se impune. mare frecvenţă a accidentelor are de.sprlns din .analiza tăcută, pro
festivitatea decernării Stea anul 1971 s-a pus în func ţii suplimentare, în 1971, în secretarul comitetului de par In fieciărc an .statul alocă fon cesul do instruire a muncitorilor
gului roşu şi a Diplomei de ţiune şi ultimul grup cu 43 valoare de peste 3 600 000 lei. tid de la şantierul nr. 1, Du duri însemnate pentru crearea u- rămîne Ia Uricani o problemă
majoră, de care depinde asigu
nor
de
condiţii
corespunzătoare
întreprindere fruntaşă pe ra de zile mai devreme faţă de La fe.stivitate au luat parte mitru Stancu, secretarul co muncă. In afară de elorUirile rarea desfăşurării unei activităţi
mură pentru rezultatele me termenul prevăzut în planul tovarăşii Stelian Popescu, vi mitetului de partid de la gru mari făcute de stat pentru ex In indissiria extractivă do producţie fără pericole de ac-
cident.are. Se impune respectarea
tinderea mecanizării şi automati
ritorii obţinute în întrecere de stat. In acest fel termo cepreşedinte al Comitetului pul do şantiere Valea Jiului, zării, pentru modernizarea pro categorică a ordinului Ministeru
pe anul 1971. centrala a ajuns la capacita executiv al Consiliului popu Ioan Ispas, şef de lot la şan ceselor de producţie, care uşu lui Minelor, Petrolului şi Geolo
lar judeţean, Valkal,y Geza,
giei cu privire la f.aza a doua a
La festivitate au luat par tea proiectată. Ca urmare, vicepreşedinte al Comitetului tierul nr. 2, Nicolae Sîrbu, rează eforturile fizjce, importan Valea Jiului instruirii noilor ang.ajaţi cu nor
te sume sînt cheltuite pentru a-
te tovarăşii Aurel Biilgarca. s-a reuşit ca în anul 1971 Uniunii sindicatelor din con şef de echipă la I.P.3.P. şi plicarea unor măsuri telmice me mele de protecţie specifice locu
secretar al Comitetului ju să punem la dispoziţia eco strucţii şi materialo de con Octavian Băneasă, preşedin nite să ducă la preîntlraplnarea lui de muncă şi desfăşurării în
acelaşi timp a unei gnai intenso
deţean de partid, Aron Col- nomiei naţionale aproape 6 strucţii şi Adrian Stăncscii, tele comitetului sindicatului accidentelor şl îmbolnăvirilor pro deci, făcuta de la început: aceas şi eficiente propagande în dome
fesionale, pentru echipament de
cer, prim-secretar al Comite miliarde kWh energie elec director adjunct la Direcţia trustului de construcţii, s-au nrotecţie, pentru antidoturi şi tă analiză nu a fost determinată loc Ia sfîrşitul schimburilor, ex- niul protecţiei muncii prin toa*e
colind in schimbul IV, precum
tului municipal de par trică şi 230 000 G. cal. Vorbi de construcţii din cadrul angajat, în numele construc pentru instruirea salariaţilor în de vreo înrăutăţire a protecţiei şi in ultima decadă a lunii, iar mijloacele existente: materiale
vizuale, proiecţii do filme, expu
tid Deva, loan Pîrvu, vice torul sublinia realizarea ri C.S.E.A.L. torilor, .să. depună eforturi vederea respectării normelor de muncii — dimpotrivă, mina Uri in funcţie do vechimea angajaţi neri etc.
cani, iu eondiţiilo realizării şi de
partamentale de protecţie a mun
lor se constată că cel mai frec
preşedinte al Comitetului nei economii, la nivel Informarea prezentată de susţinute pentru a obţine şi cii. Numai în lunile ianuarie şi păşirii planului, nu a înregistrat vent se accidentează muncitor' După cum 3-a desprins din
Uniunii sindicatelor din în de întreprindere, de a- tovarăşul Teodor Negruţiu, în continuare rezultate cît februarie din acest an, la mina în primul trimestru accidente tineri, din lipsă do Indemînaro şi concluzia analizei, crearea unul
grave — ci din spirit de preve
treprinderile miniere, petrol, proape 24 000 tone combusti direclor tehnic al Tru.stului mai bune în îndeplinirea pla Uricani s-au cheltuit pentru pro dere. instruire. ce priveşte cauzele climat corespunzător pentru des
tecţia muncii peste 570 mii lei,
făşurarea optimă a procesuiui de
In
ceea
geologie şi energie electrică, bil convenţional şi economi de construcţii, a evidenţiat nului şi a angajamentelor. din care 311 mll lei pentru mă Aşa cum a rezultat din analiza care au. concurat la producerea producţie impune tratarea corec
Giicorghe Stoica, adjunct al sirea, prin reducerea consu suri şi materiale Iglcnico-sanitare tăcută, In condiţiile de lucru nou accidentelor pe trimestrul 1 1972, tă şi responsabilă a problemelor
şl 150 mll lei pentru echipament
concluziile analizei arată că ma
ministrului energiei electri mului propriu tehnologic, a de protecţie a muncii şi de lucru. create după trecerea la progra joritatea rezidă în nerespectarea de protecţie a muncii de către
toţi factorii de conducere, politici
mul de 6 ore la fronturile de lu
In aceste preocupări îşi găseş
ce. peste 16,5 milioane kWh. Participanţii la adunări au tidului — dovedind, prin fap te expresia oaracterul profund cru din subteran, activitatea de normelor de lucru, neglijenţe şl şi administrativi, asigur.area a-
Directorul întreprinderii e- 'Pentru rezultatele bune ob adoptat, într-o atmosferă de te de muncă, adeziunea lor uman al poUtlcU parUdulul nos protecţie a muncii s-a Îmbună lipsa do atenţie. plicărll măsurilor stabilite cu
prilejul diferitelor analize şi con
datorită
simţitor
tăţit
creşterii
Pentru
protecţiei
Îmbunătăţirea
lectrooentrale Deva, inginerul ţinute în producţie, tovarăşul entuziasm general, emoţionan totală la politica internă şi tru, care pune In centrul aten gradului de maturitate a colecti muncii s-au făcut numeroase troale, combaterea energică şi
Ieronim Rusan, a prezentat a- ioan Pîrvu, în numele Comi te telegrame adresate Comi externă a partidului. ţiei omul cu nevoile sale. vului, reflectat prin c.apacitatea controale interne şl din afară la prelucrarea cu oamenii muncii a
oricăror abateri de la N.D.P.ăl.
sporită de orientare, prin creşte
Manlfestlnd o preocupare neslă
sistenţei o informare cu pri tetului Uniunii sindicatelor tetului Central al Partidului ★ bită pentru realizarea sarcinilor rea spiritului de răspundere şi toate nivelurile şl s-au stabilit Concomitent cu îmbunătăţirea
măsuri (In legătură cu aceasta,
vire la rezultatele obţinute din întreprinderile miniere, Comunist Român, tovarăşului ecpnomlce, organizaţia de partid, disciplină. Regimul de lucru de G pe bună dreptate s-a subliniat In permanentă a activităţii de pro
ducţie trebuie luate şi transpuse
de energetlcienii impresio petrol, geologie şi energie e- NICOLAE CEAUŞESCU, în Festivităţile de decernare comitetul oamenilor muncii, În ore s-a dovedit mai favorabil din şedinţa de analiză că nu de con în viaţă cele mai corespunzătoa
al
protecţiei
de
vedere
punct
nantului colos de energie lectrică, a înmînat colectivu care dau glas angajamentelor au fost urmate de programe tregul colectiv al minei Uricani, muncii deoarece a dus la creşte troale şl nici de măsuri nu du re măsuri pentru îmbunătăţirea
care In perioada ce a trecut de
şi lumină de pe Mureş, de lui Steagul roşu şi Diploma de a duce mai departe rezul artistice susţinute de forma la începutul anului şl-a onorat rea capacităţii de producţie a u- cem lipsă în domeniul protecţiei protecţiei muncii, pentru crcarc.a
muncii, ci de materializarea aces
colectivele de la Termocen de întreprindere fruntaşă pe tatele obţinute, de a înscrie ţii artistice de amatori. cum se cuvine planul de produc nltăţil in timp şl — proporţional tor măsuri, de o eficienţă con In subteran a unul climat do
— a redus oboseala şl timpul de
muncă cerut de normele în vi
ţie şi angajamentul luat In între
cretă a controalelor efectuate şl
trala Paroşeni şi secto ramură. După înmînarea dis noi succese în opera edifică cere, se ocupă cu grijă de res expunere Ia condiţiile de mină. măsurilor stabilite I), dar unele goare. îmbunătăţirea protecţiei
rul Gurabarza, în ca- tincţiilor a luat cuvîntul tova rii multilaterale a patriei. Co pectarea normelor departamenta Cu toate acestea, la unele locuri defecţiuni, unele stări de lucruri muncii prezlnLă o asemenea im
le de protecţie a muncii, condi
rş sublinia printre altele: răşul Gheorghe Stoica. El a muniştii, oamenii muncii din Materiale reolizate de ţie principală a desfăşurării in de muncă persistă defecţiuni ca negative continuă să existe. Fap portanţă îneît se impune ca ea
bandajarea fronturilor, susţinerea
„Una dintre cele mai în subliniat că Alinisterul Ener întreprinderile distinse, asi D, GHEONEA, L. LICIU, condiţii normale a activităţii de şl lucrările de combatere a pra tul că s-a controlat un loc de să fie tratată eu cea mal man
muncă, că s-au constatat unele
semnate realizări cu care giei Electrice apreciază ca gură Comitetul Central, pe producţie. Recent, biroul comite fului de cărbune. Analiza făcută lipsuri sau abateri şi s-au apli răspundere şi seriozitate, lii a-
a pus în evidenţă că succesele
tului de partid al minei şi comi
colectivul nostru se mîndreş- deosebită activitatea tînăru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, I. COJOCARU, M. CRIS- tetul oamenilor muncii au anali obţinute în domeniul protecţiei cat saucţiuni — în trimestrul I cest domeniu nu există Ioc pen
te o constituie modul în ca lui colectiv al întreprinderii de mobilizarea lor totală pen TESCU, I. CIOCLEI, N. zat intvro şedinţă comună de lu muncii nu pot fi considerate sa Ia Uricani s-.au aplicat GO de tru nici un fel do formalism, nu
electrocentrale Deva, remar-
sancţiuni cu diminuarea salariu
re s-au asigurat punerile în tru îndeplinirea exemplară a TIRCOB, N. PANAiTESCU cru, la care au participat toţi tisfăcătoare in toate sectoarele a- lui, 5 cu retrogradare, 1 eu mus poate fi permisă tolerarea nici
funcţiune a grupurilor de la eînd faptul că acordarea a- sarcinilor pe 1972 — anul factorii de conducere politică şl tîla timp cît in unele locuri se trare — nu este suficient ! La mi unei abateri, nu trebuie .admisă
Termocentrala Alintia. După cestor distincţii este urmarea Conferinţei Naţionale a par- administrativă a minei, şefii de mai produc accidente şi iraboină- na Uricani, ca şi la alto exploa- nici o îngăduinţă !