Page 94 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 94
cxTírscrTríV'.,:-*:^- 77^ YiEU
erocm^«aa5a!5
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 382 ® VINERI 28 APRILIE 1972 3
rsK'3s;-7.>s:is.«:naBSE.iit3E3:iJ!!Ki^Ki'Hff.'"-t:ii3a2TC3;:;-.i:'rT3r’^?îC3CTî~'rr3;=:7.'"
iiiwmHiwgCTegaMBapagiB»qaffgs3CTi^^
IN MUNICiPiUL DEVA
Imple prep
IA eârfâtearea de lai
Cum arată municipiul Hunedoara pe harta turistică? nr. 26/1967, pe perioada con
C. — Peştişu Mare. In
G.
In cinstea Intîiului Mai,
conformitate cu prevecierile cediului de odihnă, angajaţii reşedinţa judeţului nostru tistice, în forţa lor do sin
teză şi interpretare.
art. 19 din Legea nr. 26/1967, au dreptul la o indemniza a îmbrăcat o haină nouă, Mîine, pionierii din mu
Dacă. ar fl să se Întocmească pe drumul Olnclşulul. Plnă la compensarea în bani a conce ţie care se calculează pe ba
o nouă hartă turistică a jude motel, vizitatorii sînt cufundaşi za salariului lor mediu zil lucrată cu migală do meş nicipiul Deva vor organiza
ţului nostru — ceea ce, sperăm, O LiA CHIZID S-A CONTURAT O INIŢIATIVA în „Întuneric“. Pe tot traseul, diului de odihnă neefectuat teri iscusiţi, în culorile ce un foc dc tabără la pădu
se va face ctt mal curind — O INTILNIRE CU CASTELUL CORVINEŞTILOR lung do aproape 10 km, nu e- este permisă în toate situaţii nic pe ultimele 12 luni şi se le mai vii. Câ buni gospo rea Bejan, iar pe stadionul
municipiul Hunedoara, ca ;1 xistă decît două Indicatoare le în care are loc încetarea plăteşte anticipat. In cazul
alte localităţi ale judeţului ar ® ACOLO UNDE S-A PlAMADIT INTIIA OARA destul de... Invizibile, care apar raporturilor de muncă, indi în care, în cursul celor 12 dari, devenii au plantat „Cetate" va avea loc un
trebui înscrise cu majuscule In OŢELUL ţin O.J.T. Nu Înţelegem, orlcît pomi, trandafiri şi ghirlan „cuplaj" al campionatului
acest document. Oa toate do O „CUM NE VAD EI (TURIŞTII)?" — SE ÎNTREA s-ar strădui cineva să ne ex- ferent din ce motiv. Deci, luni luate în considerare, an de, au reînnoit culorile ca judeţean do fotbal : Ener
meniile vieţii noastre, cel tu pUoe, de unde atîta nepăsare pentru cele opt luni lucrate gajatul a fost în Incapacita
ristic suferă transformări dina BĂ MEREU EDILII MUNICIPIULUI faţă de un frumos obiectiv tu- te temporară de muncă, pe selor şi împrejmuirilor ; gia Deva — Preparatorul
mice proprii societăţii socialiste. rlsUo şl faţă de cel caro do în anul 1971, după care aţi vitrinele şi firmele unităţi Teliuc şi Dacia Deva — Mi
Schimbările pe care le Invo resc să ajungă la el 7 Motelul, încetat raporturile de muncă rioada respectivă se exclude
căm se referă la apariţia unor formă circulară trece prin tu- în „curtea Corvlneştilor* oferă barajul, lacul, baza pautlcă slnt cu întreprinderea, aceasta atît ca timp, cît şi ca sumă lor comerciale au fo.st găti nerul Teliuc. In 30 aprilie,
noi obiective turistice şi. In ge nele, are staţii ş.a. — va fl dat consumatorilor obişnuita gamă puncte tuiiatlce pe care nu le este obligată ca să vă com din calculul indemnizaţiei de te cu lumini care se îmbi pionierii organizează o dru
neral, la îmbogăţirea fondului în folosinţă cit de curind. Tea de băuturi alcoolicei coniac, Intnneştl la tot pasul. Sezonul nă plăcut cu feeria gene meţie la Almaşu Sec unde
turistic municipal cu noi con trul In aer liber, construit din rom, ţuică etc. Dintre răcoritoa bate „la uşă“, şl... uşa motelu penseze în bani drepturile de concediu.
strucţii, amenajări etc. marmură de Bunila, completea re am aflat un singur sorti lui Încă mal are crăpături îm concediu proporţional cu tim rală a municipiului. La pă se vor întrece în cîteva
— Municipiul nostru — no ză „zestrea“ Chizldulul. ment. Prăjituri sau alte produ pănate grotesc cu hlrtle. De ce 7 pul cuprins între începutul Gheorghe Covaci — Hune durea Bejan a fost construi concursuri atractive : orien
relata tovarăşul Viorel Răcea- Organizaţiile comerciale de pe se do cofetărie nu există. Ne ...Vechiul fumai, unde „a doara. Dacă incapacitatea tă, într-un timp record, o tare turistică, cel mai bun
nu, prim-vlcepreşedinte al co raza municipiului au amenajat Întrebăm ce menire. In afară fiert“ oţelul pentru săbii şl plu anului calendaristic şi data temporară dc muncă s-a ivit
mitetului executiv al consiliului în această zonă chioşcuri pen de cea... „economică“, are bu guri, se află la Govăjdla. El a încetării raporturilor de mun cabană pentru alimentaţia ţintaş etc.
popular — beneficiază de anu tru desfacerea mărfurilor, cu fetul castelului 7 Vizitatorii se fost restaurat, recent, de către că. în timpul concediului de o- publică. Formată din pa In aceeaşi zi, străzile De
mite atuurl naturale. Este si multiple forme simbolice: pară, sfiesc să Intre In acest local, consiliul popular al municipiu dihnă sau al concediului fără nouri de brad, cu interiorul
tuat In centrul geografic al Ju butoi, buturugă. Ele vor func înăuntru am găsit. Ia cele cî- lui ou sprijinul oomblnatulul si A. Bucur — Hunedoara. Da plată, ajutorul în cadrul asi vei vor cunoaşte o anima
deţului şi, din punct de vedere ţiona în timpul sezonului cald. teva mese, tot localnici, dintre derurgic. Va constitui un viitor că v-aţl angajat cu contract capitonat cu plăci melami- ţie deosebită ocazionată do
turistic, prlntr-o strălucită Îm „Ciuperca“, unitate a T.A.P.L. cel obişnuiţi să-şl „omoare“ „muzeu al flerului“. Deşi este de muncă la data de 4 mar gurărilor sociale de stat se nate, şi acoperită, în stil crosul pionierilor şl cel al
binare a trecutului cu prezen Hunedoara, a funcţionat, cu timpul la o ţuică I Murdăria un obiectiv turistic destul de acordă numai în cazul în ca rustic, cu şindrilă, noua ca
tul, constituie o permanentă a- titlu experimental, toată iama. din loceJ, marfa pusă In vînza- Important, despre modul cum tie 1971, în cursul anului 1972 re angajatul a fost internat tineretului. Ambele întreceri
tracţie pentru turişti. Ne Îmbo Rezultatele obţinute sînt bune. re contrastează nefericit cu „lo ajungi la el poţi afla numai de veţi beneficia de concediul bană are magazie de ali sportive sînt dotate cu cîte
găţim mereu municipiul prin Aşadar, la Chizid a prins con cul geografic“ în oare funcţio la... specialişti: fie cu trenul u- într-o unitate medico-sanita- mente, bucătărie, bar şi o o cupă „1 Mai".
noi obiective turistice şl Ie pu tur şl a înflorit o Iniţiativă fru nează el. Casa de cultură a ho- zinal care străbate o pitorească de odihnă aferent anului în ră sau dacă organul medical sală de mese. Ea va putea
nem In valoare pe cele existen moasă, de buni gospodari, pe tărît să ofere vizitatorilor cîte zonă a munţilor Poiana Ruscăi, curs, la care se adaugă, pe i-a prescris un concediu mai In zilele sărbătorii do
te prin diverse lucrări. Ince- care o vrem repetată In toate o... suvenire ! Dar atelierul de fie pe „drum de car“, pe Va lingă concediul integral pe satisface multe dintre gus mai, locuitorii municipiului
pînd din anul acesta, pădurea aşezările Judeţului. .artizanat, unde am aflat că lu lea Runculul. acest an, şi zilele de concediu mare de şapte zile. turile consumatorilor. De
Chlzid va trebui considerată u- crează un ceramlst priceput, era — In atenţia noastră — spu asemenea, a fost pietruit cu se vor întîlni la serbarea
nul din „polii magnetici“ al Hu ...Clteva indicatoare sugestive, închis. nea tovarăşul Viorel Răceanu corespunzătoare timpului lu Ilie Şerban — Hunedoara. cîmpenească de la pădurea
nedoarei. plantate In centrul vechi al îmbucurător este faptul că e- — este şl modernizarea drumu crat în anul anterior. Din scrisoare nu rezultă mo zgură şi amenajat drumul
Pină în anul trecut, pădurea municipiului, ne arată drumul tlilii se gîndesc să desfiinţeze lui către Govăjdla, pe porţiu tivul pentru care soţia nu a către locul de agrement. Bejan. Trustul do alimenta
Chizid era neprimitoare. Spaţiul către Castelul Corvlneştilor — bufetul cu pricina şi să amena nea care Încă nu e moderni Aurel Opriţescu — Plopi. mai lucrat do la 1 octombrie Din tot ce există şi s-a lu ţie publică Deva va fi pre
dintre copacii inalţl şi males- o bijuterie arhitectonică şi isto jeze o „cafenea de epocă“. Am zată. De asemenea, vom lua Unitatea nu a procedat legal zent ca întotdeauna la pe
tuoşl era năpădit cu Ierburi, rică, unică a ţinutului hunedo- vrea realizată cît mai curînd măsuri pentru realizarea unei 1971. Dacă şi-a încetat acti crat, în aceste ultime zile
bălării şi tufe de tot felul. rean. Aici s-a născut şi a trăit posibil această Intenţie. Şl In mai bune cunoaşteri a obiecti atunci cînd a reţinut indem vitatea pentru a-şl creşte un din preajma măreţei săr trecere. In IS puncte, plus
Idoea de a fl transform.ată in lancu Corvln de Hunedoara — celelalte privinţe aşteptăm un velor turistice de pe raza mu nizaţia de concediu acordată noua cabană, care cuprind
tr-un obiectiv turistic de pres figură luminoasă a Istoriei suflu înnoitor ! nicipiului nostru. Nu ne dă pa fratelui dv. Obligaţia de res copil pînă la împlinirea vîr- bători, se degajă o atmosfe practic întreaga zonă de a-
tigiu aparţine chiar prim-vlce- noastre. Grupuri masive de vi — Cum ajungem la motelul ce întrebarea: Cum ne văd tu stei de 7 ani a copilului, nu ră de plinătate şi bucurie,
preşcdintelui. Trdbule subliniat zitatori, veniţi cu autocarele din Cinciş 7 — 11 întrebăm pe un riştii 7 II vom căuta răspuns tituire către unitate a indem beneficiază de ajutoare în ca la înălţimea evenimentului grement, se vor pune în
că ceea ce se plănuleşte să se toată ţara, aşteaptă la poarta cetăţean Intîlnlt aproape de prin realizări faptice, care să nizaţiei de concediu cores drul asigurărilor sociale de vînzare diferite preparate
facă la Hunedoara, Indiferent castelului. Ei sînt conduşi prin clădirea consiliului popular. O- ne facă cinste. La intrările In punzătoare perioadei nelucra aşteptat cu dragoste do că culinare, bere, prăjituri, ră
de dimensiuni, se realizetvză ! „labirinturile“ istoriei de pro mul ridică din umeri şi ne spu Himedoara, dinspre Deva şi Că- stat, deoarece incapacitatea tre toţi oamenii muncii.
Aşa s-a întimplat şi cu pădu fesoara Maria Cosma (părinţii ne că nici el nu este din lo- lan, vom face în ace.st an cî- te din anul pentru care s-a temporară de muncă s-a ivit coritoare etc. (Şi în Dealul
rea... A devenit un Ioc pe care profesoarei au fost, din 1911, c.alitatc. Apoi adaugă; „Trebuie teva amenajări prin care vi acordat acel concediu o are după 90 zile de la data des Ceea ce vrem să mai Paiului sînt puse la dispo
vizitatorii şi localnicii nu-I mai paznicii castelului, iar dumneaei să fie pe undeva un Indica zitatorii să ştie cine sintem şi numai angajatul care, după subliniem aici sînt mul ziţia cetăţenilor produse şi...
ocolesc. In prezent, există aici a văzut lumina zilei în aceas tor !“. cum sintem. Promitem, prin facerii contractului de mun tiplele întruniri, acţiuni
o adevărată grădină zoologică, tă citadelă). Am căutat „pe undeva“ un Intermediul ziarului, tuturor ce a efectuat concediul de o- că. prilejuri de distracţie, dc
în care „pensionarii“ sînt: lei, Dacă vizitatorii sînt bine pri indicator şl l-am găsit — In- oaspeţilor că se vor simţi bine dihnă, contractul său de populare şi cultural-sporti- către O.J.T.). Printre produ
urşi, lupi, răprloare, bursfici, miţi de întreg personalul c,as- tr-adevăr, numai unul 1 — In In „casa“ noastră I muncă a încetat din motive Zmaranda Vlad — Teliuc. ve, calde manifestări înî-
p.ăsărl etc. Un mlnitren pentru tolulul, să vedem ce le oferă centrul or.a.şului vechi. De aici, imputabile acestuia. Sumele rămase noachitate fa chinate zilei de 1 Mai. In sele care aşteaptă consuma
copil — a cărui cale ferată In comerţul... Un bufet amenajat din vorbă-n vorbă, am apucat MARIN NEGOIJA ţă de O.C.L. pentru bunuri torii : 60 000 de mititei,
Emilia Brînzan — Deva. ziua de 24 aprilie, toate u- 10 000 de grătare, 10 000 pe
Conform art. 17 din Legea le cumpărate cu plata în ra nitâţile de pionieri din ca rechi de cîrnăciori, 10 000 1
te de către tatăl dv., azi de drul municipiului au avut vin, 150 000 sticle cu bere
cedat, urmează a fi achitate ca oaspeţi oameni ai mun
de către moştenitorii acestuia. cii din întreprinderi, frun şi... multe altele.
STRIDENTE In legătură cu drepturile de taşi în producţie cu o în Partea muzicală a serbă
CONFRUNTAREA pensie cuvenite familiei ră delungată activitate. rii eîmpeneşti de la Bejan
mase după decedat, urmează In perioada 2.5—30 apri va fi siislinntn do cunoscu
ACUM E LINIŞTE SESlZĂRI-RĂSPUiSURS a fi stabilite de către oficiul lie, în întreprinderi, insti tele formaţii artistice dc Ia
f'lul-)ul sindicatelor,
de asigurări sociale şi pensii,
în măsura în caro se înca tuţii, şcoli şi cămine cultu Regionala C.F. Deva, Ter
Locatarii din blocul nr. 2 drează în prevederile legii. rale au avut loc, şi vor mai mocentrala Mintia, între
de pe strada Mureşului din Mai multe scrisori, aceeaşi temă: Urmează ca dv. să luaţi le avea, adunări omagiale în- prinderea de prefabricate
Hunedoara erau mereu con gătura cu serviciul personal cliinalo .sărbătorii muncii, clin beton. Ifccul pcdago.gic
turbaţi, enervaţi, scoşi din transportul în comun din unitatea la caro tatăl urmate do bogate manifes şi căminul cultural din
sărite de scandalurile repeta dv. a lucrat ultima dată, în tări artistice. Frumoasele Cristur.
te pe care le făceau, la ore Multe din scrisorile sosi ® Rrintr-o scrisoare ano vederea întocmirii dosarului tradiţii de a întimpina mă
destul de tîrzii, soţii Cojo- te la redacţie conţin sesi nimă din Deva erau recla de pensie de urmaşi. reaţa .sărbătoare prin eîn- Tot CC am enumerat mai
caru din blocul lor. Toate în zări cu privire la transpor mate unele deficienţe la toc şi joc şi-au găsit ex sus sînt prezenţe statornice
cercările vecinilor, ale asocia tul în comun, nemulţumiri autogara din Simeria şl Maria Ivaşcu — Haţeg. In- aio oamenilor muncii din
ţiei de locatari de a-i aduce ale cetăţenilor — călători comportarea necorespunză- trucît nu aţi avut domiciliul presia tn repertoriul vaiint municipiul Deva la sărl)ă-
pe drumul bun n-au dat rod. pe anumite rute, precum şi toare a taxatoarei Eva Or- stabil în municipiul Petro şi bogat al formaţiilor ar toaroa muncii : 1 Mai 1
Cercetarea întreprinsă Ia diferite propuneri pentru mindeanu, din cauza că şani, nu vi se pot plăti do
faţa locului, la sesizarea ce îndreptarea unor situaţii. reia autobuzul 31-HD-l 700 către unitatea la care aţi fost
tăţenilor, de către consiliul Toate aceste scrisori au Simeria—Deva a întîrziat transferată drepturile prevă
popular municipal s-a potic fost trimise spre studiere şi la plecare, producînd ne SezomU estival care se apropie cu paşi repezi, trezeşte şl zute de art. 16/2 din Codul
nit în refuzul soţilor de a rezolvare întreprinderii de plăceri unui mare număr de „pofta“ de drumeţie a locuitorilor din municipiile şl oraşele Ju muncii.
deschide uşa pentru a se sta transporturi auto Deva. Ia salariaţi navetişti. „Pentru deţului nostru, dorinţa lor ca cel puţin la fiecare sflrşit de săp- lOAN VASILIE Execută prima praşilă la sieda
de vorbă cu ei. Chemaţi la tă cîteva dintre ele şi răs acest lucru, taxatoarea Or- tamlnfl să „evadeze“ din oraş. VASILE AVRAM
Cum li vor primi „gazdele turistice“, ce le vor oferi pentru
consiliul popular, ieşirile lor punsurile primite din par mindeanu Eva a fost sanc reoreerc şl destindere rămîne dc văzut. Noi vă prezentăm mal de !□ Direcţia pentru
n-au fost mal decente decît tea I.T.A. ţionată cu avertisment con BUS — în premieră, pentru această primăvară — Imaginea motelu probleme de muncă de zahăr
în*^ bloc.' Existau-' suficiente ® Tovarăşul Romulus form Legii nr. 1/1970, art. lui „Clnclş“, pe care îl ştim un loc cu mare... căutare ! şi ocrotiri sociale
motive pentru ca familia res Humiţa din Uroi sesiza 13 b, fiind la prima abate
pectivă să fie evacuată fără faptul că şoferul de pe re. BACIA. Tn cooperativa a- In cîteva zile această lu
atribuirea altui spaţiu. Con autobuzul de Slmeria-Uroi @ Trei cetăţeni din Si gricolă de producţie din crare s-a tăcut pe întreaga
siliul popular, dovedind mul nu opreşte în staţia Sime- meria sesizau, prin scrisoa îmbunătăţiri Băcia — undo. datorită în- suprafaţă cultivată, Prăşitul
tă înţelegere, a atribuit aces ria-centru. „Intrucît şoferul rea trimisă redacţiei, sta sămînţării la timp şi în mecanic al celor 60 ha de
tei familii alt spaţiu. Deo se face vinovat de neres- rea tehnică necorespunză în transportul de syflefylei tr-un teren bine pregătit,
camdată, în strada Mureşu pectarea mersului autobuze toare a autobuzului 31-HD- sfecla de zahăr se dezvol sfeclă de zahăr a început şi
lui la nr. 2 e linişte. Amintim lor ia circulaţia prin staţii, 496 de pe ruta Deva—Sime tă frumos — s-a trecut la se desfăşoară din plin şi la
însă celor doi soţi că împo acesta a fost amendat con ria. După re explică de ce călători pe C.P.It. executarea primei praşile. C.A.P. Rapoltu Mare.
triva celor ce nu respectă form H.C.M. 2 507, art. 7, a ajuns autobuzul respec Tn vederea bunei deserviri a Maria Zoica semnează, medicilor de la sanatoriul
regulile de convieţuire legea amenda fiind încasată cu tiv în aşa hal de degrada publicului călător, Regionala in numele colectivului de Brad. „Mulţumim de huna
fie căi ferate Deva a luat o
se pronunţă drastic. chitanţa nr. 162 470/5 apri re, I.T.A. ne informează că Bcrle dc măsuri prin care să telefoniste din Haţeg, o îngrijire. Aici majoritatea
lie" — se spune în răspun acesta a fost retras din cir asigure cele mal optime mij scrisoare de mulţumire a- bolnavilor au venit tn sta
UN CARUSEL BIROCR.^TIC sul primit de la I.T.A. culaţie, urmînd să se repu loace dc transport prin supli dresată telefonistei Eugenia re gravă. Datorită îngrijiri
mentarea garniturilor din tre
PENTRU... UN FIER @ Tovarăşul Graţian Şer- nă în program numai după nurile existente cu vagoane Bîrceanu de la Oficiul Hu lor atente, cei mai mulţi Comisiiie tehnice de p. c. i.
DE PLUG ban din Sîntuhalm ne-a remedieri. necesare cerinţelor. vor circula nedoara. „Intr-o zi — se dintre ei pleacă acasă re
De
asemenea,
scris despre un caz asemă pe distanţe mal mari trenuri scrie in scrisoare — aveam făcuţi, intoreîndu-se la locu
cu
suplimentare
In magazinele săteşti din nător : conducătorul auto accelerate sau trecerea prin nevoie urgentă de o legă rile de muncă. Mulţumim de lucru
plecarea
judeţ nu s-au găsit multă Almcn Simion de pe auto Am relatat doar cîteva Deva: In zilele de 29, 30 apri tură cu Bucureştiul pentru partidului nostru drag pen
vreme şi nu se găsesc nici buzul Deva—Simeria nu a aspecte din scrisorile care lie, 2, 3 mal, trenul accelerat o convorbire telefonică. tru grija ce o poartă sănă
acum fiare de plug necesare oprit în staţia Sîntuhalm. au ca temă transportul în 222/2, pleacă din Deva la ora Prin Petroşani, pe unde ob tăţii oamenilor". ny ele... dispoziţie
11,30, prin Sibiu şi soseşte In
agricultorilor din satele de deşi era obligat s-o facă comun. Putem constata că Bucureşti Ia ora 21. ţinem noi astfel de legă Cîte telefoniste, cîţi me
munte. Pentru că ,,povestea pentru că în staţie aştep mai sint destule cazuri de Din Bucureşti va pleca în turi, o primeam numai dici, ciţi oameni puşi în
c veche, industria locală ju tau oameni. Verificînd cele ncrcspectare a obligaţiilor zilele de 28, 29, 30 aprilie şi foarte tirziu. Am făcut apel slujba altor oameni nu-şi Sintem martorii unor pro nizarea de şantier, în exe
2 mal: trenul accelerat 211/2
deţeană s-a oferit cu luni în sesizate şl constatînd că de către cei ce trebuie să la ora 15,21, cu trecere prin la colega de la Hunedoara. fac conştiincios datoria ? funde mutaţii în viaţa eco cutarea şi exploatarea in
urmă să fabrice acest articol sînt reale, I.T.A. a luat mă servească în mod civilizat Sibiu Ia ora 20,49 şl soseşte In opt minute am avut le Grija părintească a parti nomică şi urbanistică a a- stalaţiilor electrice de ilu
pentru comerţul cooperatist. suri împotriva celui vino călătorii. I.T.A. Deva a în Deva la ora 23,20. To.alo gătura, datorită străduinţe dului se răsfrînge asupra a şezărilor noastre hunedore- minat şl iortă (se folosesc
aceste trcrlurl vor circula cu
„Să întrebăm Centrocoopul, vat : „Pentru neoprirea în cercetat sesizările şi a regim de locuri rezervate. lor ei. Ii transmitem mul peste 20 de milioane de ce no, iar ritmul viitoarelor încă multe improvizaţii), în
au zis tovarăşii de la staţia Sîntuhalm, şoferul luat măsuri împotriva In zilele dc 28, 29 .aprilie şl ţumirile colectivului nostru tăţeni ai ţării. Şi totuşi construcţii o tot mai inten:5. modul de depozitare a car
2 mal vor circula trenul 'acce
I.J.E.Coop. Ştiind proba în cauză a fost sancţionat celor vinovaţi. De ase lerat 254, cu plecare din Hune pentru acest fapt". gestului de m.ulţumiri îi Portretul de mîine al loca buranţilor, vopselelor, car
bil pe undeva nişte stocuri administrativ. Totodată, ca menea, unele cazuri de doara la ora 20,47 şi sosire la rămîne de fiecare dată, in lităţilor noastre va căpăta bidului etc. Organizarea pa
supranormative de fiare zul a fost prelucrat cu în indisciplină au fost prelu Craiov.a la ora 4,37, iar din fiecare caz frumuseţea lui. noi contururi, la a cărui zei e încă, pe alocuri, de
de plug, Centrocoopul a treg personalul de bord crate cu tot personalul pen Cr.aiova va circula trenul ac Romul Boldea din Sarmi- E motivul în plus pentru împlinire locui prim îi vor fectuoasă. Intîlnim personal
celerat 253 eu plecare la ora
promis rezolvarea acestei pentru a se preîntîmpina 11,12 şi sosire în Hunedoara la zegetusa ne scrie despre care am dat „glas" acestor ocupa constructorii. Anul neinstruit, iar în incinta u-
cereri a populaţiei în in pe viitor aspecte de genul tru a se putea trage învă ora 19,19. Aceste trenuri vor rezultatele frumoase ale imbolduri ale sufletului. 1972 a pus în faţa Trustu nor şantiere nu există ordi
teriorul sistemului coope celor semnalate". ţămintele cuvenite. circula fără regim de locuri lui do construcţii Deva sar ne, nu SG păstrează curăţe
ratist. Drept pentru care rezervate. cini mari pentru a căror nia, iar unii sudori în tim
I.J.E.Coop. Deva n-a mai co realizare sînt chemaţi să-şi pul executării lucrărilor nu
mandat industriei locale pro dovedească hărnicia, abne iau măsuri de prevenire a
dusul. Campania de însămîn- gaţia, dăruirea, spiritul gos incendiilor.
ţări de primăvară e ca şi ter îmbunătăţirea tehnologiei de dicat pe culmi înalte nobila podăresc toţi constructorii,
minată, dar fiarele de plug iîndrie elaborare a oţelului silicos. muncă de valorificare a au de pe toate şantierele. De bună seamă câ răs
tot n-au venit în magazine. o nouă tehnologie do elabo rului verde punzători de toate aceste
Voi stărui asupra spiri
I.J.E.Coop-ul e invitat pe a- rare a oţelurilor aliate cu tului gospodăresc — dezi nereguli sînt maiştrii, teh
ceastă cale să spună pentru aluminiu şi titan, o valoroa ...In urmă cu aproape 20 nicienii şl inginerii, şefii de
care campanie agricolă aş- de modelatori să metodă de împănare' a e- de ani îşi începe activitatea derat dc a cărui respectare loturi şi de depozite ca
leaptă să primească fiare de activitatea, mîndria de mo mal tot timpul şi cînd o lectrozilor sînt doar cîteva în parchetele Orăştiei în depinde în foarte mare mă re uită de multe ori că şl
plug ? delatori. face simţi şi vezi ce-ţi spu din inovaţiile sale. funcţia de şef (ie sector sură bunul mers al pro respectarea acestor măsuri
ducţiei,
îndeplinirea
res
Gheorghe Susan, tînăr pe a-
Adeseori, în timpul liber, ne. Vorbele îi, curg voioase ; Dorinţele Iui ? Sînt sim tunci, puţin înspicat la tîm- ponsabilă a sarcinilor de face parte din sarcinile zil
DE LA JOACA, CALAN. Nu e un lucru maiştrii Victor Timiş şi La- au ceva din clipocitul cup ple : să ridice din rîndul nice de producţie. In ace
nou cînd afirm că orice pie ple astăzi, dar tot atît de plan. In această „bună gos laşi timp, unele comisii teh
LA SPITAL să înainte de configuraţia ei zăr Pădurean stau de vorbă torului şi dacă nu l-ai şti lingă oţelarilor cît mal multe ca viguros, plin de energie şi podărire" e inclusă şl acti nice pentru prevenirea şi
finită este „văzută" încă din de la om )a om cu fiecare tine ai crede că însuşi cup dre la nivelul său, să mun iniţiativă. Sectorul de ex vitatea comisiilor tehnice de
In cursul săptămînii trecu modelator. Se discută despre torul plin de fontă ţi-ar cească în aşa fel îneît să stingerea incendiilor s-au
te, la Spitalul din munici faza de proiectare, şi că pro implicaţiile ce Ie poate avea vorbi, destăinulndu-ţi taine cinstească cu prisosinţă Or ploatare Orăştie, al cărui şef prevenire şi stingere a in transformat, pur şi simplu, în
cendiilor. Aceste comisii au
este
acum...
tehnicianul
iectarea este o muncă de con
piul Deva au fost internaţi în cepţie plină de previziune, un motiel greşit asupra vii le. Cuvintele-i vin singure, dinul Muncii clasa I, a- fost concepute tocmai pen organe de... dispoziţie, fără
stare gravă minorii Tlbişor toarelor piese, se vorbeşte fără poticniri şi se adună în cordat de conducerea supe , Gheorghe Susan, s-a instalat să albă o activitate concre
Raţia, de 5 ani, din str. E. de valorificare a unor cu despre experienţa dobîndlţă fraze ce nu trebuie răstăl rioară de partid combinatu repede în fruntea întrecerii tru a lua măsurile cele mai tă do teren. Munca concre
adecvate pentru a proveni
Gojdu, bloc A 6’, Simona Ma noştinţe meticulos şi sever de fiecare, despre modul măcite ca să înţelegi cît de lui siderurgic. cu celelalte sectoare. şi înlătura cauzele genera tă e lăsată, uneori, în sea
tei de 3 ani, din str. E. Goj asimilate. cum trebuie înfăptuită core bine şi mult îşi cunoaşte şl Acesta este comunistul — Secretul — caută să ex ma unei singure persoane.
du, bloc F 4, ap. 35, şl Ma Dar modelatorii trăiesc cu laţia desen-model-piesă, de îndrăgeşte meseria acest om. Florian Giurca — maistru plice şeful sectorului — nu toare do incendii. Asigura Comisiile tehnice ale pazei
riana Buciu, din str. E. Goj impresia că menirea lor nu — ... A venit la Hunedoa principal la cuptoarele elec este altul decît munca con rea optimă a pazei contra contra incendiilor sînt or
du, bloc F 3. Lăsaţi nesupra este mai prejos de cea a pro spre dorinţa secţiei de a fi ra în 1950 ca elev la şcoala trice, omul care s-a înfrăţit ştientă. bine organizată a incendiilor pe şantierele do ganisme do lucru, ele tre
vegheaţi de părinţi în preaj iectanţilor, din simplul mo în fruntea întrecerii din profesională. După doi ani pentru totdeauna cu cetatea brigăzilor, dăruirea şi com- construcţii ale T.C. este buie să se manifeste cu în
ma leagănelor montate în ju tiv că el sînt aceia care ma uzină. de ucenicie s-a calificat ca fontei şl a oţelului. . petenţa de care dă dovadă strîns legată do modul cum tregul potenţial do pricepe
rul blocurilor, copiii^ au fost terializează „locaşul“ în ca oţelar, apoi a devenit prim- fiecare forestier. comisiile tehnico p.c.i. şi re şi dragoste dc muncă în
grav accidentaţi, căzînd din re piesa se naşte prin turna PETRU ITUL topitor. In 1957 datorită acti NICOLAE AVRAMESCU Această apreciere la adre conducerile şantierelor se sprijinul activităţii peptru
leagăne, sau fiind loviţi de re conform celei imaginate secretarul organizaţiei vităţii depuse şi cunoştin secretarul comitetului sa colectivului se contopeşte ocupă de desfăşurarea acti caro au fost create. Numai
acestea. Atenţie, deci, părinţi, de proiectant. de bază „Modelărie" ţelor asimilate a fost promo de partid de la oţelăria organic cu satisfacţiile per vităţii de prevenire şi stin cînd ele vor fi exemplu în
la joaca copiilor 1 ...Şi dacă modelatorii de la a U. V. Călan vat în iuncţla de maistru electrică □ C.S.H. sonale, de purtător al Ordi gere a Incendiilor. munca de prevenire şi în
Uzina „Victoria" din Călan, (absolvise cursurile serale nului Muncii clasa a IlI-a, Cunoseîndu-so faptul că lăturare a incendiilor, cînd
A MAI ramas ceva? al altor ordine şi medalii. un incendiu duce nu numai prin întreaga lor activitate
în timp ce execută modelul, ale şcolii tehnice de maiştri
zîmbesc şi spun cîte o glumă cu calificativul „foarte bine"). Şi dacă am adăuga că de la pagube materiale, dar şi vor demon.stra practic ceea
Zilele trecute o maşină de la adresa proiectanţilor, nu în Işl vede apoi încununată On fiaroic curînd comunistul Gheorghe la . perturbări în procesul ce pretind de la întregul
mare tonaj, cu numărul de seamnă că nu fac aceasta „ca înfrăţit dorinţa cea mal arzătoare. Susan şi colectivul său au de producţie, la neîndopli- colectiv în care muncesc,
circulaţie 21-HD-181, a fost la carte". Dimpotrivă, oa In 1961, comuniştii, oamenii pregătit un schimb de expe nirea planului, majoritatea numai atunci comisiile teh
văzută treeînd pe străzile Hu meni cum sînt Francisc Fa- de preţ al oţelului hunedo- desteiaia rienţă pe tema valorificării comisiilor tehnice din ca nice se vor bucura dc efi
nedoarei către Peştlş. Că a zekaş, Gheorghe Barbu, losif cy oţelul rean, l-au primit In rîndurl- superioare a masei lemnoa drul trustului şi gru cacitatea scontată. Şi pen
fost văzută nu e nimic, dar Benedek, Emeric Felzer sau le lor. Perseverent şi per se, împărtăşind astfel sute pului do şantiere Va tru ca acest deziderat să
autocamionul în cauză a lă Ştefan Byrlan nu precupe spicace n-a înşelat aşteptări forestier lor de tineri vasta sa expe lea Jiului şi-au intensificat devină împlinire, se cere
sat urme. Treeînd cu viteză le. „Datoria fiecărui comunist acţiunile menite .să desco ca fiecare membru al comi
prin oraş, a împrăştiat pe ţesc eforturile cînd e vorba HUNEDOARA. Are 39 de rienţă asimilată de două de pere şi să înlăture cauzele siei .să facă dovada înaltei
zona verde şi pe stradă mai să dea conturul oricărui mo ani şi... peste 20 în oţelărie. — spunea el — este ca fie ORAŞTIE. Bogăţia natura- cenii, ne dăm seama cită res provocătoarc do incendii,
multe plăci din vată de sti del conform indicaţiilor stric Este înalt şi bine făcut. care să contribuie efectiv la rală, frumuseţile şi vatra ponsabilitate şl dăruire în contribuind ''foctiv la buna responsabilităţi cetăţeneşti.
clă. Cei care au văzut maşi te ale desenului. Ii ajută în Poartă cască la fel ca orica rezolvarea problemelor pro cetăţilor dacice din munţii muncă depune harnicul şi desfăşurare a pazei în a-
na sînt curioşi să afle de la aceasta responsabilitatea şi re oţel ar. Sub ea „cărbune ducţiei din secţie". destoinicul forestier. cost scop Şi, totuşi. întîl- TEODOR ŞERBU
dăruirea în muncă pe care Orăştiei au atras mulţi oa director adjunct
şofer şi de la însoţitori dacă nini încă destule deficienţe,
o deţin, etica şi echitatea so le" părului nu cunoaşte ur Modificarea zidăriei refrac meni de nădejde — munci A. ZOTA al Trustului dc construcţii
din marfa pe care o trans cialistă care le guvernează mele de ninsoare. Zîmbeşte tare a cuptoarelor electrice, tori forestieri — care au ri Orăştie mai cu scamă în sectorul Devei, preşedintele comisiei
portau -— probabil spre un construcţiilor pentru orga tehnice de p.c.i.
şantier — a mai rămas ceva ?