Page 22 - 1909-23

538 LUCEAFĂRUL Nrul 23, 1909.

Orleans". Această traducere a apărut în Sibiiu, edi­ vieaţa ţăranilor; toate obiceiurile vechi, cari dispar
tura W. Krafft, într’o prea frumoasă broşură împodo­ încetul cu încetul, le fixează şi le povesteşte pentru
bită cu un excelent portret al lui Schiller şi comple­ posteritate. Cu conştiinţa deplină, cu mândria munci­
tată cu un bun şi frumos studiu istoric scris de to­ torului, descrie răul şi binele din vieaţa acestor oameni
varăşa de muncă şi prietina poetei noastre, de d-ra de rând; dela ei o să pornească, aşa nâdăjdueşte el,
Dr. Eleonora Lemeny. reînoirea vieţii pline de pofte deşarte, a bogaţilor.
îndemnăm pe cetitorii noştri să se grăbească a-şi Subiectul lui de predilecţie e deci contrastul între
procură această carte vrednică a fi cetită de toţi şi oraş şi sat, sărac şi bogat, desrădăcinarea fiilor
toate, potrivită şi pentru tinerime, fiind şi un dar fru­ de ţăran, cari se îndreptează cătră oraş spre a se
mos pentru sărbătorile Crăciunului. pierde acolo.
Nu ne putem opri de-a reproduce câteva pasagii Să nu se creadă că Guillemain ar fi un duşman
după cari se poate judecă, mai mult sau mai puţin, al culturei; din potrivă. Cu o stăruinţă de fier conduce
întreaga traducere. Astfel în „Prolog" Ioana, înflăcărată, muncitorii dela ţară şi le predică mereu în proză şi
dupăce a luat coiful din mânile unchiului el şi a as­ poezie să înveţe, să fie şi ei aşa de culţi ca stă­
cultat povestirea acestuia... se hotăreşte să plece: pânii lor, spre a-şi puteâ apără drepturile; îi sfătueşte
Ioana. Nu-i vorbă de unire şi ’mpăcare: să folosească iarna pentru a se cultivă, să se facă
Mântuitorul spada şi-a încins, iarăş şcolari şi să înveţe. In acest fel ajunge el
Drumul e măsurat pentru oricare, conducătorul spiritual al ţărănimii, în care toţi îşi
La Orleans va fi duşmanu ’nvins. pun nădejdea, căruia toţi îi urmează cu drag. Versu­
Spicul e copt — c’o seceră veni-va rile lui înflăcărează şi însufleţesc: poetul poporului
Fecioara însăşi să ne dea dreptate... va deveni conducătorul lui“.
Se ’ntoarce spre izbânda ţării noastre Ce pildă frumoasă!
Norocul ce cu mâni apucătoare
Duşmanii atârnatu-l-au în zare. „Harta etnografică a Transilvaniei“. D-l Nicolae
Staţi: înainte de-a fi lună plină Mazere, profesor în laşi, a publicat de curând o hartă
Luna, ce-acum e secere ’ntre stele, etnografică a Transilvaniei, însoţită de un bogat su­
Va fi curată holda de neghină pliment cuprinzând, în limbile română, germană şi
Nu vor mai bea duşmani din apa ţării mele! maghiară, numirile tuturor judeţelor, plăşilor şi comu­
nelor din Transilvania. Pe lângă aceste numiri con­
Iar în actul al 3-lea, scena a 4-a, când Regele Carol trolate şi îndreptate cu conştienţiozitate mare, lucrarea
o întreabă cu ce-ar putea-o răsplăti, Ioana răspunde:
d-lui Mazere cuprinde, puse alături, şi statistica etno­
Măria Ta, grafică oficială şi cea românească (pe baza şematis-
Fii bun şi milostiv în ceasuri bune, melor).
Precum ai fost în ceasuri grele; nu uită Am dori ca munca d-lui Mazere să fie sprijinită
Pe culmea binelui de prieteni, c’ai simţit, în măsura ca să-şi poată împlini promisiunea ce ne-o
în umilinţă, ce e pretenia. face în prefaţa lucrării prezente: de-a da şi o hartă
Fie-ţi milă de cel mai sărac; ascultă etnografică a părţilor ungurene locuite de Români.
Ruga păstorului de rând căci din păstori ♦
Trimisu-ţi-a cel sfânt mântuitoarea. Porturi româneşti. Revista noastră a publicat adese­
Vei întruni sub cârma-ţi Franţa toată, ori porturi din diferite ţinuturi şi am constatat că ele
Străbunul multor domni viteji vei fi; au fost cu simpatie primite de cetitori, mai ales de
Cei cari-ţi vor urmă vor fi mai mari cei din România. în timpul din urmă am reuşit să
Ca toţi cărora le-ai urmat pe tron. adunăm mai multe fotografii preţioase, cari reprezintă
Şi neamul tău cârmuitor va fi, porturi dintre cele mai interesante dela noi. în acest
Cât va iubi şi crede ţărănimea; număr începem publicarea lor, în nădejdea că ele vor
Trufia însă: Vă va detronâ, îndemnă pe mulţi să adune asemenea fotografii şi să
Şi din colibi de unde ţi-a venit ni le trimită spre reproducere. Idealul ar fi ca fiecare
Azi mântuirea — strănepoţilor, port să fie şi descris în amănunte şi ceice vor binevoi
Răi şi sumeţi, le va veni pedeapsa! a ascultă invitarea noastră o şi pot face cu foarte
* puţină osteneală. La descriere să aibă mai ales în
Poetul ţărănist Guillemain. Intr’o revistă străină vedere numirile poporale ale fiecărei părţi de îmbră­
cetim: „Intr’un ţinut din mijlocul Franţei s’a ivit în căminte, cari sunt foarte preţioase şi din punct de
anii din urmă un poet ţărănist, care în poezia sa a vedere linguistic. Fotografiile şi informaţiunile ce le
scos la iveală întEun mod original felul vânjos şi se­ vom primi, le vom predă „Muzeului Asociaţiunii" spre
rios al ţăranului francez, în contrast cu poezia veselă păstrare şi studiare. Ele vor servi ca material preţios
şi de spirit a capitalei. El se trage dintr’o familie pentru alcătuirea unui album de porturi cu care se
de ţăran şi în copilărie se îndeletniceâ încă cu munca ocupă d-l Oct. C. Tăslăuanu.
câmpului. De timpuriu începu a scrie versuri necioplite, *
desconsiderând toate regulele, pentrucă nu le cunoşteâ. Expoziţia internaţională de artă din Miinchen.
Ca material pentru poezia sa alegea conflicte din La 31 Octomvrie s’a închis această expoziţie aranjată