Page 79 - vl_47

Importanța epistemologică a ortografiei (1)

i n p u n c t d e v e d e r e
epistemologic (gr. episteme
D„ştiinţă”; logos „studiu”)
problema fundamentală a ortografiei este
modul în care aceasta reflectă adecvat
realitatea fenomenelor şi proceselor diverse şi
multiple ale existenţei, impunând constrângeri
de corectitudine formală secvenţelor de limbă
care o cuprind. Ca atare, scrierea trebuie să
oglindească fidel, pe baze logice şi
gramaticale, corespondenţa cunoaşterii cu
realitatea pe care o exprimă şi o restructurează
în secvenţe lingvistice. De aceea, trebuie să
recunoaştem importanţa ştiinţifică a
ortografiei, rolul ei hotărâtor în transmiterea cu
exactitate a informaţiei în diferite domenii.

*
Omofonia alt fel (adj. pron. + s.n.), alt tip,
alt soi, alt mod, fel diferit – altfel (adv.), în alt
chip, în alt mod, în caz contrar trebuie bine
înţeleasă, deoarece utilizarea greşită a variantelor lexicale care o compun duce la erori de interpretare a
unor aspecte ale realităţii.
De precizat că (un) alt fel (de + s.m.f. sau n.) semnifică un fel din felurile cuprinse în aceeaşi specie
(deosebite între ele). De pildă, se referă la unul din felurile cuprinse în specia comunicare verbală
(directă): orală, scrisă, telefonică, pe internet etc. (diferit ca formă faţă de altul pomenit anterior în
discurs) sau la unul dintre cele cuprinse în specia comunicare nonverbală (indirectă): sufletească,
fizică, personală etc. (diferit faţă de altul pomenit anterior în discurs), ca în enunţul:
„Poate că e un nou fel de amăgire, un alt fel de autoamăgire.”
(Ion Lăncrănjan, Caloianul, I, Editura Albatros, Bucureşti, 1975, p. 55)
Perechea omofonă (un/o) altfel de, locuţiune adjectivală (+ s.m.f. sau n.), indică un fel d i f e r i t î n
e s e n ţ ă faţă de un altul precizat anterior în discurs. Diferenţa se referă la originea pământeană (ca la
o altfel de origine) în corelaţie cu originea divină; se referă la comunicarea nonverbală (ca la o altfel
de comunicare) în corelaţie cu comunicarea verbală; se referă la chinul fizic (ca la un altfel de chin)
în corelaţie cu chinul sufletesc etc.
Ilustrativ pentru situaţia utilizării ortografiei altfel analizată mai sus este enunţul:
„După ce a abandonat maidanul [...].Între timp, s-a dezvoltat fantastic internetul. Un
altfel de maidan. Un maidan mult mai periculos.”
(„Flacăra lui Adrian Păunescu”, 2008, 14-27 noiembrie, p. 12)
Substantivul neutru maidan, teren deschis, loc viran care se află în interiorul sau la marginea

Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018 77