Page 82 - vl_51

Petroșeni la 22 iunie 1919.
Secretar, Prezident,
Ss indescifrabil, Romulus Miocu
Pr. Ioan Duma, viceprezident, George Drăgănescu șeful percepției
În numele Comunei Mari Petroșeni
Prim secretar, L.S. Primar,
Corneliu Dobreanu Petru Iacob”
Adunarea poporală din comuna Hațeg s-a desfășurat în 23 iunie 1919. Chiar a doua zi, în 24
iunie, primarul Emil Șelariu informa Prefectura județului Hunedoara, scriindu-i următoarele rânduri:
„Către
Dl. Prefect al Jud. Hunedoara – Deva
Am onoare a vă transpune „Moțiunea” luată de Adunarea poporală ținută la 23 iunie ʼ919, cu
rugarea să binevoiți a o transpune forurilor competente.
Hațeg la 24 iunie ʼ919. Dr. Emil Șelariu, primar, președintele adunării.”
Procesul-verbal al adunării din Vulcan, din 26 iunie 1919, este expediat de către secretarul
cercual din Vulcan prim-pretorului din Petroșani în data de 27 iunie 1919. Adresa de înaintare conține
următorul text: „Am onoare a vă sușterne Procesul-verbal, care conține alăturarea Banatului la
România Mare.”
În data de 6 iulie 1919, Prefectul județului Hunedoara expedia Consiliului Dirigent, Resortul
organizării din Sibiu, procesele-verbale din plasa Petroșani, scriind: „Am onoare a Vă înainta
procesele-verbale luate în 22 l.c. cu ocaziunea adunărilor poporale din Hunedoara, Petroșani, Lupeni,
ținute pe baza ord. D-voastră, nr. 4.250, împreună cu moțiunile aduse.”
Hunedoreanul dr. Frâncu trimitea din Cluj Prefecturii județului, la 28 iunie 1919, o telegramă
prin care anunța că la „meeting, în Deva, nu pot veni Duminică ci joia viitoare voi fi la Brad de acolo
plec Orăștie, Hațeg, Târgu Jiu. Faceți ocazie să pot veni de la Târgu Jiu la Deva”.
Prefectul Toma Vasinca îi răspunde printr-o telegramă, trimisă dr. Amos Frâncu la Cluj
anunțându-l că „Adunările poporale, conf. ord. Resortului Organizării s-au ținut în județul acesta în
ziua de 22 l.c., altele nu se vor organiza”. Presiunea opiniei publice hunedorene de a continua
manifestările îl obligă pe prefectul dr. Vasinca să solicite aprobarea și a altor adunări de protest. La 26
iunie 1919 din partea Comandamentului Trupelor i se comunică următoarele: „Pentru a putea da curs
cererii Dv. vă rog binevoiți a comunica de îndată acestui comandament, comunele unde vor avea loc
aceste întruniri pentru Banat, precum și numele celor ce vor ține întrunirea.”
Cel mai amplu și documentat protest aparține comunității bisericești greco-catolice și
ortodoxe din orașul Lupeni din care prezentăm câteva fragmente. Pericolul dezmembrării Banatului
determină intelectualitatea din Banat să organizeze o mare adunare de protest pe Câmpul Libertății din
Lugoj. În acțiunea de solidaritate cu bănățenii, comuna politică și comunitățile greco-catolice și
ortodoxe comunică participanților că: „Sârbii voiesc să țină pe seama lor frumosul și bogatul Banat în
care fuseseră trimiși din partea Comandei Supreme a Ententei (Antantei) pentru susținerea ordinei și
care ținut noi totdeauna l-am socotit de românesc, la cari ni s-a recunoscut dreptul prin tratatul din
1916, încheiat între România și Ententa. Văzând bărbații noștri politici că sârbii nu se retrag din Banat
lățindu-se și vestea că cei de la Conferința de Pace care croiesc noile granițe ale țărilor, încă au hotărât
că”: „la glasul fraților din partea Banatului nedezrobit încă și la al celora care au protestat prin adunări
anume convocate împotriva sfâșierii trupului națiunii române ne alăturăm și al nostru.”

Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019 79