Page 80 - vl_51

Cele mai mari speranțe bănățenii le așteptau de la Iuliu Maniu, președintele Consiliului
Dirigent, căruia îi trimit următoarea telegramă:
„Românii bănățeni din toate trei județele întruniți la Lugoj, în 10 iunie, în număr de aproape
70.000, mulțumindu-vă pentru munca depusă până acum în chestia Banatului, vă roagă a interveni și
susține la Conferința de pace cu toată tăria revendicările istorice-politice și etnice asupra Banatului
întreg. Împărțirea lui ar fi un dezastru politic și național nu numai pentru românii bănățeni ci pentru
întreaga Românime, dând izvor de vecinică turburare între două state, care nu s-au războit până acum
întreolaltă și producând această împărțire și cea mai mare nedreptate și știrbire a dreptului nostru de
autodeterminare și realizare a unității noastre naționale”.
Desfășurată în 10 august 1919 Adunare Națională din Timișoara votează următoarea
Moțiune:
„Adunarea poporală națională a tuturor bănățenilor ținută în 10 august 1919 în Timișoara a
votat cu însuflețire următoarea moțiune:

1. „Declarăm unirea pe vecie a întregului Banat cu statul român sub sceptrul dinastiei române.
2. Jurăm credință și supunere M. S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor românilor.
3. Aducem omagiile noastre glorioasei armate române pentru măreața operă și jertfă depusă pe altarul
dezrobirii noastre de sub jugul lor de o mie de ani, pentru învingerea bolșevismului maghiar și pentru
intrarea triumfală în capitala Ungariei.
4. Luăm cu mulțumire la cunoștință hotărârile Suveranului nostru și a sfetnicilor săi de a impune
tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale și suverane ale statului și neamului românesc.
5. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de către regatul român cu marile puteri
aliate, pretindem întreaga provincie «Bănatul» cu hotarele sale naturale Dunărea, Tisa și Mureșul, din
punct de vedere istoric, etnografic și economic, - protestăm prin urmare contra oricărei încercări de
schimbare arbitrară a hotarelor României Mari.
6. Protestăm contra oricărei încercări de a știrbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului și statului,
contra oricărui amestec în chestiile interne ale statului român.
7. Aducem omagiile noastre de recunoștință M.M. L.L. Regelui tuturor românilor Ferdinand I,
Reginei Maria, cum și sfetnicilor și intransigenților luptători pentru drepturile externe și interne ale
neamului nostru, D-lui ministru I. Brătianu și hotărâm, ca
aceste omagii să li se aducă la cunoștință prin telegrame
speciale”.
Prima instituție din județul Hunedoara care a
reacționat în problema integrității Banatului a fost comuna
Vulcan, din Valea Jiului. Procesul-verbal încheiat în 25
mai 1919 face referire la ședința corpului reprezentativ
comunal din comunele Vulcan, Paroșeni și Coroiești Jiu,
ședința având ca obiect al discuțiilor „Alăturarea
Banatului la România Mare”. La discuții au participat
primarii Iosif Boldor, Petru Dreghiciu și Dumitru Albesc,
subprimarii Dumitru Albesc, Nicolae Avram și Petru
Cocotă, la care se adaugă și secretarul cercual Alexandru
Craus. În finalul ședinței corpul reprezentativ aprobă
următoarea moțiune: „Noi reprezentanții comunali în Dr. Toma Vasinca, primul prefect
numele tuturor poporului român, dorim și vrem ca întreg român al județului Hunedoara
Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019 77