Page 80 - vl_51
P. 80

Cele mai mari speranțe bănățenii le așteptau de la Iuliu Maniu, președintele Consiliului
           Dirigent, căruia îi trimit următoarea telegramă:
                  „Românii bănățeni din toate trei județele întruniți la Lugoj, în 10 iunie, în număr de aproape
           70.000, mulțumindu-vă pentru munca depusă până acum în chestia Banatului, vă roagă a interveni și
           susține la Conferința de pace cu toată tăria revendicările istorice-politice și etnice asupra Banatului
           întreg. Împărțirea lui ar fi un  dezastru politic și național nu numai pentru românii bănățeni ci pentru
           întreaga Românime, dând izvor de vecinică turburare între două state, care nu s-au războit până acum
           întreolaltă și producând această împărțire și cea mai mare nedreptate și știrbire a dreptului nostru de
           autodeterminare și realizare a unității noastre naționale”.
                  Desfășurată în 10 august 1919 Adunare Națională din Timișoara votează următoarea
           Moțiune:
                  „Adunarea poporală națională a tuturor bănățenilor ținută în 10 august 1919 în Timișoara a
           votat cu însuflețire următoarea moțiune:

           1. „Declarăm unirea pe vecie a întregului Banat cu statul român sub sceptrul dinastiei române.
           2. Jurăm credință și supunere M. S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor românilor.
           3. Aducem omagiile noastre glorioasei armate române pentru măreața operă și jertfă depusă pe altarul
           dezrobirii noastre de sub jugul lor de o mie de ani, pentru învingerea bolșevismului maghiar și pentru
           intrarea triumfală în capitala Ungariei.
           4. Luăm cu mulțumire la cunoștință hotărârile Suveranului nostru și a sfetnicilor săi de a impune
           tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale și suverane  ale statului și neamului românesc.
           5. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de către regatul român cu marile puteri
           aliate, pretindem întreaga provincie «Bănatul» cu hotarele sale naturale Dunărea, Tisa și Mureșul, din
           punct de vedere istoric, etnografic și economic, - protestăm prin urmare contra oricărei încercări de
           schimbare arbitrară a hotarelor României Mari.
           6. Protestăm contra oricărei încercări de a știrbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului și statului,
           contra oricărui amestec în chestiile interne ale statului român.
           7. Aducem   omagiile noastre de recunoștință M.M. L.L. Regelui tuturor românilor Ferdinand I,
           Reginei Maria, cum și sfetnicilor și intransigenților luptători pentru drepturile externe și interne ale
           neamului nostru, D-lui ministru I. Brătianu și hotărâm, ca
           aceste omagii să li se aducă la cunoștință prin telegrame
           speciale”.
                  Prima  instituție  din  județul  Hunedoara  care  a
           reacționat în problema integrității Banatului a fost comuna
           Vulcan, din Valea Jiului. Procesul-verbal încheiat în 25
           mai 1919 face referire la ședința corpului reprezentativ
           comunal din comunele Vulcan, Paroșeni și Coroiești Jiu,
           ședința  având  ca  obiect  al  discuțiilor  „Alăturarea
           Banatului  la  România  Mare”.  La  discuții  au  participat
           primarii Iosif Boldor, Petru Dreghiciu și Dumitru Albesc,
           subprimarii  Dumitru  Albesc,  Nicolae  Avram  și  Petru
           Cocotă, la care se adaugă și secretarul cercual Alexandru
           Craus.  În  finalul  ședinței  corpul  reprezentativ  aprobă
           următoarea  moțiune:  „Noi  reprezentanții  comunali  în   Dr. Toma Vasinca, primul prefect
           numele tuturor poporului român, dorim și vrem ca întreg   român  al  județului  Hunedoara
            Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019                                               77
   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85