Page 10 - vl_53
P. 10
Profesiune si vocatie
,
,
aproximativ o jumătate de
secol mai târziu, în 1202,
dar care va face obiectul
14
unui alt excurs .
Liber mahameleth
cuprinde 102 capitole, însă
primul dintre editorii
acestui veritabil tratat de
matematică, Anne-Marie
Vlasschaert, își începe
analiza, după nelipsita
Introducere, cu un capitol
dedicat comerțului în
economia și societatea
secolului al XII-lea.
N u m a i d u p ă a c e e a
vorbește despre Liber
mahameleth ca despre un
Folio 139v-140r din Liber abbaci. (Biblioteca Națională Centrală, Florența, Italia)
tratat comercial, punând
următoarele întrebări: 1) Foto: https://eastkingdomgazette.org/2016/07/03/arts-sciences-research-paper-10-
fibonacci-a-master-by-any-name/
despre ce este vorba în
carte?, 2) când poate fi
datată?, 3) cine ar putea fi autorul/autorii? La rândul său, Jacques Sesiano dedică primul capitol
renașterii matematicii în Europa medievală, după care, în următorul, face o prezentare a cărții. Din
cauza faptului că originalul s-a pierdut, editorul trece în revistă, în cel de-al treilea capitol,
manuscrisele care au ajuns până la noi, analizându-le. Urmează apoi, pe tot cuprinsul cărții, probleme
15
stricte de matematică , motiv pentru care nu ne mai permitem să intrăm în amănunte, deoarece toate
acestea sunt potrivite exclusiv pentru o revistă de matematică de azi.
În loc de concluzie, menționăm că, deși cifrele „arabe” – de fapt Hindu-Arabic numerals – au
pătruns în Europa în secolul în care a apărut Liber mahameleth, acestea nu s-au bucurat de mare
trecere: în secolul următor, doar 7% dintre manuscrisele în latina medievală le vor folosi, preferând
vechile numere romane. În secolul al XIV-lea, ele vor ajunge la 17%, iar în secolul al XV-lea, la 47%.
S-a ajuns la o distincție clară între domeniile în care aceste două feluri de numere (romane și arabe) au
fost folosite. Cifrele romane erau apanajul mediilor universitare și academice, în timp ce numerele
16
arabe au fost folosite într-un domeniu practic, al comerțului .
14. Anne-Marie Vlasschaert (ed.), Liber mahameleth: Edition critique et commentaries, Franz Steiner Verlag,
2010, 613 p.; Jacques Sesiano, The Liber mahameleth. A 12th-century mathematical treatise, 3 vol (LXXXI-577
p.; VIII-1135 p.; XI-1734), Heidelberg, New York, Springer, 2014.
15. Ibrahim Kalin (ed.), The Oxford Encyclopedia of Philosophy, Science, and Technology in Islam, Oxford,
Oxford University Press, 2014, vol I, p. 247-248.
16. John Crossley, Why learning numbers was so hard in medieval Europe, în „Medielalists.net”
(https://www.medievalists.net/2016/01/why-learning-numbers-was-so-hard-in-medieval-europe/ )
Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019 8