Page 35 - vl_55-
P. 35
Traditii, obiceiuri
,
7
Sfredelul Rusaliilor (jumătatea perioadei dintre Paști și Rusalii) .
Așa cum arătam mai sus, pe lângă strigoi și moroi, mai există și vrăjitoare care, făcând
vrăji, fură laptele de la vaci, deși și acestea sunt numite în popor tot moroaie. În rândurile de mai
jos voi exemplifica un astfel de procedeu de furare a laptelui, consemnat de Simion Florea
Marian: „Bărbatul sau femeia care vrea să ia mana de la vite se scoală în ziua de Sf. Gheorghe
înainte de răsăritul soarelui, se dezbracă în pielea goală, ia strecurătoarea de strecurat brânza, o
anină de un picior și se duce prin iarbă de o târâie până ce se umple bine de rouă, rostind în același
timp următoarele cuvinte:
-Laptele, brânza și untul de la vacile (cutăruia) să vie la vacile mele, să se strângă cum se
strânge apa în iaz, și să curgă laptele din țâțele vacilor mele cum curge apa pe lăptoacele morilor!
După ce s-a umplut strecurătoarea de apă, în trei rânduri tot o storci bine într-un vas,
după care, când beau vacile apă, să le dat să bea, sau o amesteci cu tărâțe și acestea le dai apoi ca
8
să le mănânce” .
Pentru a contracara atacul atâtor forțe malefice care făceau mult rău în gospodărie,
sărăcind membrii acesteia, numeroase măsuri de protecție se luau în noaptea de Sf. Gheorghe și
la Sfredelul Rusaliilor.
Astfel, pe pragul ușii de la grajd se bătea o potcoavă, dar se împlântau și câteva seceri cu
9
vârful în tocul de lemn, pentru a speria moroii , iar în alte părți ale țării, în fața porții sau a ușii se
10
pune o grapă cu colții în sus .
Tot cu scop protector, cu o seară înainte, la Ribița, în Zarand, se mai obișnuia să se pună
în jurul ușii, la geamul grajdului, la obloacă (deschidere prin care se introducea nutrețul în ieslea
vacilor, din șură), rugi de măceș sau de mur, cununi de usturoi sau mănunchiuri de leuștean și de
12
11
urzici . Era bine să fie plantată o tufă de leuștean în apropierea intrării grajdului .
Așa după cum reiese
din notițele lui Simion Florea
Marian, obiceiul respectiv
este specific întregii țări, cu
deosebirea că în Moldova
animalele și oamenii sunt
apărați și împotriva unor
atacuri din partea ielelor.
Pentru că: „Acolo unde
intrarea e închisă prin rugi
înghimpați, nici iele nici
strige nu intră, pentru că văd
semnul pe care nu au putere
de a-l trece, și vacile dau
lapte, copiii dorm duși, fetele
7. Informator: Trifa Sabina (83 de ani, Ribița, 2019).
8. Marian 2015, vol. III, p. 233-234.
9. Informator: Trifa Sabina (83 de ani, Ribița, 2019).
10. Marian 2015, p. 238.
11. Informator: Trifa Sabina (83 de ani, Ribița, 2019).
12. Informator: Trifa Sabina (83 de ani, Ribița, 2019).
Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020 33