Page 35 - vl_55-
P. 35

Traditii, obiceiuri
                                      ,



                                                             7
       Sfredelul Rusaliilor (jumătatea perioadei dintre Paști și Rusalii) .
              Așa cum arătam mai sus, pe lângă strigoi și moroi, mai există și vrăjitoare care, făcând
       vrăji, fură laptele de la vaci, deși și acestea sunt numite în popor tot moroaie. În rândurile de mai
       jos voi exemplifica un astfel de procedeu de furare a laptelui, consemnat de Simion Florea
       Marian: „Bărbatul sau femeia care vrea să ia mana de la vite se scoală în ziua de Sf. Gheorghe
       înainte de răsăritul soarelui, se dezbracă în pielea goală, ia strecurătoarea de strecurat brânza, o
       anină de un picior și se duce prin iarbă de o târâie până ce se umple bine de rouă, rostind în același
       timp următoarele cuvinte:
              -Laptele, brânza și untul de la vacile (cutăruia) să vie la vacile mele, să se strângă cum se
       strânge apa în iaz, și să curgă laptele din țâțele vacilor mele cum curge apa pe lăptoacele morilor!
              După ce s-a umplut strecurătoarea de apă, în trei rânduri tot o storci bine într-un vas,
       după care, când beau vacile apă, să le dat să bea, sau o amesteci cu tărâțe și acestea le dai apoi ca
                    8
       să le mănânce” .
               Pentru a contracara atacul atâtor forțe malefice care făceau mult rău în gospodărie,
       sărăcind membrii acesteia, numeroase măsuri de protecție se luau în noaptea de Sf. Gheorghe și
       la Sfredelul Rusaliilor.
              Astfel, pe pragul ușii de la grajd se bătea o potcoavă, dar se împlântau și câteva seceri cu
                                              9
       vârful în tocul de lemn, pentru a speria moroii , iar în alte  părți ale țării, în fața porții sau a ușii se
                              10
       pune o grapă cu colții în sus .
              Tot cu scop protector, cu o seară înainte, la Ribița, în Zarand, se mai obișnuia să se pună
       în jurul ușii, la geamul grajdului, la obloacă (deschidere prin care se introducea nutrețul în ieslea
       vacilor, din șură), rugi de măceș sau de mur, cununi de usturoi sau mănunchiuri de leuștean și de
                                                                          12
            11
       urzici . Era bine să fie plantată o tufă de leuștean în apropierea intrării grajdului .
              Așa după cum reiese
       din notițele lui Simion Florea
       Marian,  obiceiul  respectiv
       este specific întregii țări,   cu
       deosebirea  că  în  Moldova
       animalele  și  oamenii  sunt
       apărați  și  împotriva  unor
       atacuri  din  partea  ielelor.
       Pentru  că:  „Acolo  unde
       intrarea  e  închisă  prin  rugi
       înghimpați,  nici  iele  nici
       strige nu intră, pentru că văd
       semnul pe care nu au putere
       de  a-l  trece,  și  vacile  dau
       lapte, copiii dorm duși, fetele


       7. Informator: Trifa Sabina (83 de ani, Ribița, 2019).
       8. Marian 2015, vol. III, p. 233-234.
       9. Informator: Trifa Sabina (83 de ani,  Ribița, 2019).
       10. Marian 2015, p. 238.
       11. Informator: Trifa Sabina (83 de ani, Ribița, 2019).
       12. Informator: Trifa Sabina (83 de ani,  Ribița, 2019).

      Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020                                                 33
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40