Page 36 - vl_55-

Traditii, obiceiuri
,

se pierd în vise plăcute, iară flăcăii rămân harnici și cu noroc. (…) Din iederă se împletesc
cununi verzi, iar crengile de rug se pun cruciș pe la portițe, pe la ferești, pe deasupra ușilor, și mai
cu deosebire pe la grajdul în care se adăpostesc caii și vitele.” 13
Din cele de mai sus se poate observa că în această noapte se protejau nu numai
animalele, dar și oamenii împotriva atacurilor unor forțe malefice diverse (strigoi, iele, zmei,
Zburători etc.), care îi puteau îmbolnăvi, schilodi, le puteau lua vlaga și voia bună.
Dacă cineva uită să pună rug verde și leuștean la porți, uși și ferestre, se crede că vin
strigoaiele, se pun călare pe vaci cu fața către coadă și le iau laptele.
Se observă cum prezența unor plante (usturoiul, leușteanul, urzica, murul) cu proprietăți
magice, apotropaice alungă strigoii, anulându-le puterile.
În această zi, dintre plante, în mod special leușteanul (Levisticum vulgare) este învestit
cu forța cea mai mare. Mănunchiuri de leuștean se agățau la ferestrele și ușile caselor, se legau în
coarnele și cozile vitelor cu lapte, se amestecau cu tărâțe și se dădeau animalelor, femeile își
încingeau mijlocul cu el, copiii sorcoveau cu el, feciorii își împodobeau caii în ziua de Ispas, sau
14
se punea în steagul călușarilor la Rusalii și al Drăgaicei la Sânziene .
În același scop, în Banat se mai utilizează pelinul (Artemisia absinthium), odoleanul
15
(Valeriana officinalis), rostopasca (Chelidonium majus) .
Animalele mai pot fi îmbolnăvite și prin deochi, adică de o privire urâtă a unor persoane
cunoscătoare de vrăji. Ele se îmbolnăvesc, pierd laptele sau leapădă vițelul nefătat. Pentru a le
feri de deochi și de moroaie, se pune deasupra ușii pământ luat dintr-un mușuroi de cârtiță,
zicându-se: „Când vede guzu (cârtița) soarele, atunci să-mi vadă moroii vaca.” 16
Măriuța lui Gavriluță din Blăjeni știe o altă modalitate de apărare a vitelor de atacul
strigoilor, prin intermediul năframei de cap. Năframa respectivă era de fapt o străicuță din pânză
ce se lega între coarnele vacii cu două săptămâni înainte de fătare. Ea se confecționa dintr-o fâșie
din pânză de cânepă de
culoare roșie sau albă, lată de
2-3 centimetri pe care se
prindeau din loc în loc, la
distanțe egale, ciucuri din
lână roșie.
Pe aceeași bucată de
pânză se coseau trei săculeți
miniaturali, decorați la
rândul lor pe margini cu fire
de lână roșie, care se
umpleau cu boabe de piper,
tămâie, mărar, usturoi,
cimbru, boabe de grâu de
vară și cărbune din cădelnița
17
preotului .
13. Marian 2015, vol. III, p. 241.
14. Ghinoiu 2018, p. 233 - 234.
15. Marian 2015, vol. III, p. 239, 240.
16. Informator: Maciu Măriuța (56 de ani, Basarabasa, com. Vața de Jos, 2019).

Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020 34