Page 21 - VoxLibri

Atelier de creatie
,

cupa plăcerii, siliţi-vă să colecţionaţi orice (unii au
colecţionat afişe!) şi veţi regăsi drugul de aur al
fericirii mărunţit în firfirici. O manie este plăcerea
transformată în idee!” (Op.cit., p.14)
Puţini erau cei care îi împărtăşeau dragostea
pentru antichităţi, pentru tablouri. Se lovea de
scepticismul, de indiferenţa şi, mai ales, de ignoranţa
celor din jur. Două dintre eroinele romanului rămân
reci în faţa comorilor lui Pons: „Priveau cu ochi
3
,
indiferenţi picturile pe smalţ ale lui Petitot aşezate
distanţat pe un fond de catifea roşie în trei rame
minunate. Florile lui Van Huysum, ale lui David de
Heim, insectele lui Abraham Mignon, pânzele lui Van
Eyck, ale lui Albrecht Dürer, originalele de Cranach,
bucata de Giorgione, cele de Sebastian del Piombo, de
Backuysen, de Hobbema, de Géricault, rarităţile
picturii, nimic nu le trezea curiozitatea, căci aşteptau
soarele care trebuia să lumineze aceste bogăţii; fură
mirate, totuşi, de frumuseţea câtorva giuvaeruri
Etienne de Lavallée Poussin, Adorația păstorilor
etrusce şi de valoarea reală a tabacherelor.”
(Op. cit., p.71)
Tablourile pe care le iubea atât de mult erau
luminate de razele ce străbăteau vitraliile ferestrelor,
raze care le sporeau frumuseţea: „Fiecare gemuleţ de
la cele două ferestre ale camerei bătrânului era un
vitraliu elveţian colorat, dintre care nici unul nu valora

Jan van Huysum, Natură moartă cu fructe

Abraham Mignon, Flori în vază de cristal pe suport de piatră

3. Jean Petitot (1607-1691), artist elvețian, renumit pentru miniaturile în email, în special portrete.

Vox Libri, Nr. 3 (56) - 2020 19