Page 85 - VoxLibri
P. 85

Traditii, obiceiuri
                                    ,


       cercetător riguros, acest june luat ca model de viaţă după cum mărturisesc confraţii vremii,
       membru al Academiei la 34 de ani. Fără el nu am fi avut azi o asemenea zestre: Nunta, Naşterea,
       Înmormântarea la români, Sărbătorile la români şi, apoi, memorabila Botanica poporană
       română etc. Sintezele sale etnofolclorice stau la baza etnografiei române. Culegerile sale de
       balade şi lirică folclorică sunt printre primele realizate la noi, ce oferă informaţii numeroase
       despre limba română neaoşă, despre speciile folclorice, iar tezaurizarea lor, în forma cea mai
       pură şi multiplu relevantă, a fost realizată prin el, la timp, să nu se piardă.
              Iubirea cu care a preluat din zestrea neamului, el însuşi mare iubitor, o regăsim infuzată
       în inimile contemporanilor săi, considerând-o şi pe aceasta o mare realizare a cărturarului.
       Această iubire o simţim în toate mărturiile despre Simion Florea Marian, mărturii descriptive
       până la detaliu, emoţionante, pilduitoare. Un onor de altfel adus valorii româneşti, o veneraţie
       explicită străbat portretizarea sa, descrierea operei, operă căreia „îi lipsea doar poezia pentru ca
       Simion Florea Marian să poată fi considerat Homerul nostru” (Istoria literaturii române din
       Bucovina, C. Loghin). Sociologul îl poate defini pe Simion Florea Marian prin viziunea sa
       integrativă asupra viului, viziune pe care i-o dau studiile sale teologice şi, deopotrivă, atenţia cu
       care  a  observat  de  mic  natura  în  segmentele  ei,  în  manifestarea  interdependenţelor  şi
       determinismului la tot ce ne înconjoară. Aceasta viziune marchează preocuparea sa întru totul,
       opera sa ocupându-se de cele ale omului: de limba în forma ei originară, de cântec, descântec,
       colind, de ritual, satiră, cimilitură, doină,
       de poezie, de poveste, de port, atitudine,
       de edificii, de simboluri, de cromatică, de
       istorie,  dar  şi  de  interrelaţia  lumii
       plantelor,  aromelor,  formelor,  culorilor
       lor,  a  păsărilor,  insectelor,  în  aceeaşi
       strânsă  legătură  cu  suprema  creaţie,
       omul. Avem, cum şi-a propus să ne lase, o
       zestre de inepuizabilă înţelepciune, bine
       culeasă,  bine  ordonată  spre  tezaurizare
       cât  mai  era  încă  pură  şi  în  nestinsă
       circulaţie.
              Vom  găsi  prin  Simion  Florea
       Marian, în forma originară, elemente ale
       subconştientului colectiv. Vom găsi aici
       legătura dintre văzut şi nevăzut, legătura
       omului cu Dumnezeu prin multe semne şi
       simboluri,  prin  sărbătoare,  căci  viaţa
       lungă – spune şi Marian – are secretul ei,
       prin  lucrul  bine  făcut  şi  ţinerea
       sărbătorilor. Beneficiul operei lui Marian
       este  pentru  cine-l  priveşte  atent,  acel:
       „Opreşte-te ca să cunoşti, să te cunoşti!”
       Există    prin    Simion  Florea  Marian
       informaţii  despre  o  ştiinţă  a  binelui,
       trecutul nostru iniţiatic, cu datini, tradiţii,


      Vox Libri, Nr. 3 (56) - 2020                                               83
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90